72,406 matches
-
le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său cultural "Cuget clar". Culegerea de articole scrise pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul și lipsa de simț practic ale lui Iorga. Deși voia să se adreseze, ca politician, elitei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doctorului Samuel Johnson, conform căruia a doua căsnicie înseamnă triumful speranței asupra experienței, atunci Iorga a avut noroc. Cea de a doua lui soție, doamna Catinca, l-a ajutat pe Iorga să fie în plină activitate tot restul vieții. O adevărată camaradă, altruistă, modestă, a fost neobosită alături de soțul ei, ajutîndu-l. Un ziar a prezentat-o sub titlul Secretara domnului Iorga. Articolul explica faptul că doamna Catinca constituia subiect de discuție mai mult pentru europeni decît era cunoscută în România. Cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată obosită. Doamna Catinca efectua și corectura lucrărilor, precum și traducerile din maghiară și italiană. O adevărată prietenă, s-a sacrificat și l-a ajutat pe profesorul Iorga să-și scrie miile de cărți. Doamna Catinca ocupă deci un loc distinct în rîndul femeilor României 106. Fără doamna Catinca, Iorga n-ar fi putut realiza ceea ce a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase niciodată cu adevărat. Doamna Zulnia era stăpîna gospodăriei lui Iorga. Toată lumea îi spunea Grand'maman; doamna Catinca era ușor ofensată de atitudinea soacrei ei, cu toate că le unea o mare afecțiune. Doamna Zulnia își începea întotdeauna scrisorile cu: "Dragă Catinca și Nicu"124. Dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viitorul moto: "Există o singură cultură română!"144. În februarie 1902, un politician conservator, Nicolae Filipescu, l-a solicitat pe Iorga să colaboreze la "Epoca", un ziar conservator. Articolele scrise de Iorga pentru "Epoca" au fost adunate în volumul Cuvinte adevărate 145. Filipescu voia să aducă sînge nou în Partidul Conservator, așa cum se înnoiseră liberalii în 1898 cu un influx serios de socialiști. Iorga ocupa un loc aparte în planul lui Filipescu. Iorga avea unele idei conservatoare, dar era în esență
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva lor199. Iorga a protestat împotriva recensămîntului din 1910 și a abuzurilor electorale. Numărul de unguri locuitori ai Ungariei istorice crescuse de la recensămîntul anterior din 1900 de la 8 742 000 la 10 050 000; Iorga a numit acest lucru "o adevărată binecuvîntare a cerului"200. Austria își guverna partea din monarhia dualistă mai tolerant decît Ungaria, dar austriecii nu erau îngăduitori față de românii din Bucovina. Anaționalii habsburgi reușiseră să copleșească populația românească autohtonă cu ucraineni, evrei, germani, chiar și cu polonezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studieze în "România liberă". Într-un număr festiv al "Neamului românesc" dedicat Basarabiei, Iorga scria: "știm că între Prut și Nistru trăiesc români; nimeni nu le poate răpi drepturile străvechi, iar gloria Moldovei este încrustată în fiecare piatră"211. Dar adevărata luptă se ducea în Transilvania, unde, cu două decenii în urmă, Memorandiștii inițiaseră o acțiune eșuată pentru drepturile naționale ale românilor. Pentru a o înțelege, trebuie să analizăm activitatea lui Iorga în cadrul Ligii culturale și a Universității lui de Vară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ajute Franța, fie și printr-un simplu gest. "De ce iubim noi Franța?", întreba el. "O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza frăției latine, sau din cauză că am citit literatură franceză în franțuzește? Acest lucru este într-o mare măsură adevărat; dar aceasta nu este totul, pentru că toți vor să cucerească; Franța nu vrea decît să trăiască"8. În România, sentimentele bătrînului rege se îndreptau spre Puterile Centrale. În ciuda sentimentelor bătrînului rege, Ion C. Brătianu nu a renunțat la neutralitatea României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga și în atitudinea față de acest "instigator". Iorga spunea că "jocul politic al lui Brătianu este mai curînd abil decît frumos". Și că "Brătianu este lipsit de sinceritatea generoasă și de convingerile nobile fără de care nu poți fi un adevărat politician"14. Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie universală, Iorga era surprinzător de "ne-Român" în politică. Opiniile lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anii de început exista un optimism general. Mareșalul Foch remarca însă (atunci cînd i s-a arătat, în 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): "Acesta nu este un tratat de pace, ci un armistițiu pe 20 de ani!" Clémenceau, adevăratul lui arhitect, era pesimist prin 1929 asupra șanselor păcii. Tratatul de Pace de la Versailles a fost mult criticat și o mare parte a criticilor erau justificate. Nu în măsura în care îl condamnau învinșii pe Hitler sau sovieticii; existau totuși lacune. Controversa ungaro-română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înălțimea lor ca erudiție și, mai ales, era un luptător. Iorga fusese cel care umblase ani în șir cu trenul, cu trăsura și pe jos prin toate colțurile Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei și care scrisese suficient ca să le arate românilor adevăratele dimensiuni ale națiunii lor. Liderii ardeleni nu voiau să creadă că Iorga avea să fie ignorat, așa că i-au făcut o vizită. Șeicaru era de față. Au venit în ianuarie 1919 la redacția "Neamului românesc" într-o zi geroasă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar guvernele făceau practic ceea ce aveau de gînd să facă61. Putem urmări viața parlamentară a acestei perioade din Jurnalele parlamentare. Ele oferă dovezi ample (chiar dacă nu foarte edificatoare) asupra standardelor din Cameră, unul dintre cele mai scăzute din istoria scrisă. Adevăratele probleme dispăreau sub un val permanent de atacuri la persoană, "justificări", "explicații", insulte și împroșcări cu noroi. Dacă Iorga era obișnuit cu liniștea și respectul din sălile de curs, a fost brutal trezit la realitate. În Cameră, întreruperile constituiau mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o sumedenie de oaspeți străini (printre care mareșalii francezi Foch și Pétain). La urma urmei, România era un membru important al sistemului de alianță francez. Maniu (care după spusele lui Iorga, a pregătit din punct de vedere intelectual unirea românilor), adevăratul arhitect al României Mari, nu făcea parte dintre cei care protestau împotriva abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît de valoroase. Iată cîteva citate din rîndurile scrise de el cu 60 sau mai mulți ani în urmă despre comunismul rusesc, atunci cînd puțini (chiar și din cei de la Kremlin!) se îndoiau de faptul că Rusia nu pășea pe adevărata cale a internaționalismului proletar. Măsurile tactice nu erau decît retrageri temporare, care, cu prima ocazie favorabilă, erau recuperate prin facerea a cel puțin doi pași înainte. La începutul verii lui 1920, atunci cînd, după ce trupele Rusiei Sovietice intraseră în Polonia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei, după opinia lui Iorga, "drepturi istorice". Iorga li s-a adresat sașilor în 1925 la Sighișoara (un oraș german care arăta de parcă ar fi fost transplantat direct din regiunea Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și evrei (chiar și în liceele mai bune) era frapantă. Iată statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul Căpitan al Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă, dar nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la Cernăuți în 1920: Numărul de studenți Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale biletelor de tren", Liga nu mai putea întreprinde nimic. I se cerea lui Iorga să facă tot posibilul ca să obțină o reducere de 75% pe calea ferată și alte înlesniri pentru Ligă137. Ținînd cont de dovezile documentare, cît de adevărate sînt acuzațiile că "Iorga s-a vîndut evreilor, lui Blank, băncilor evreiești" etc. și că "este în solda evreilor"? Aceste acuzații par exagerate, ba chiar false. Dacă ținem seama de strădaniile lui Iorga, ele devin manifestări ale unei politici grotești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pînă în iunie 1927. Camarila nu era încă pregătită să renunțe la putere. După demisia lui Averescu, prințul Barbu Știrbei a format un guvern de tranziție, cunoscut sub numele de "soluția imparțială". În cele din urmă, la 22 iunie 1927, adevăratul deținător al puterii din România, Ion I. C. Brătianu, a redevenit prim-ministru. În "Sistemul liberal" începeau să apară însă fisuri grave. Sprijinul sistemului Brătianu rămînea în continuare Coroana. Regele Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, la mai puțin de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mandatul erau incapabili de acest lucru. Pînă la urmă, cei care au suferit au fost majoritatea celor nevinovați, a căror vină era credulitatea. Iorga a condamnat și "caracterul copilăresc al sufragiului universal într-o perioadă cînd este nevoie de oameni adevărați pentru rezolvarea problemelor"213. Maniu și Iorga au avut o soartă comună. Amîndoi erau de o integritate ireproșabilă, amîndoi erau lipsiți de abilitate politică și erau inflexibili în privința idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit în credința sa în democrație și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a dus la o ostilitate plină de ranchiună. Am văzut că Iorga făcea, în 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitică a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea nu au dus la nici un rezultat. Blank i-a oferit o vilă Magdei Lupescu și una Prințului Nicolae. Mai erau și Nicolae Malaxa, un industriaș de origine grecească, și economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adevăratele decizii erau luate în salonul Magdei Lupescu, în timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflată în umbră. Cu toate că regele Carol avea planuri precise în privința instaurării unui regim fascist autoritar sub conducerea lui, a fost nevoit să mai aștepte. Anii 19301933
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
menționat niciodată în ce măsură era Legiunea provocată de către "forțele de ordine!" Legionarii nu reprezentau generația lui Iorga sau "naționalismul lui cultural". Cea mai mare parte dintre ei aveau între 20 și 30 de ani și nu făceau parte din instituțiile politice. Adevărata lor rațiune de a trăi era atacarea acestora. Dat fiind că evoluția organică era piatra unghiulară a filosofiei lui Iorga, Legiunea și activitățile acesteia erau de neconceput pentru el. În 1934, Biserica Ortodoxă din Transilvania a luat atitudine împotriva lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Universitatea București în mai 1933. Iorga comenta dezordinile instigate de Legiune, punînd următoarea întrebare: "Aceasta este autoritatea statului?" Pe viitor, Iorga se va referi adesea la Legiune ca fiind "agenția lui Hitler"102. În ultimă instanță, Iorga a recunoscut că adevărata problemă era numărul exagerat de pseudointelectuali sortiți șomajului. Iorga continua să se opună nazismului. Numai nevoile de zi cu zi contează pentru Hitler". Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. "Sună ca trîmbițele Apocalipsei... care se apropie"103. Venirea lui Hitler la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Heil Hitler!" și faptul că sașii din Brașov au arborat zvastica 105. Într-o scrisoare adresată unui intelectual român din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarca acestuia că preferă un evreu unui saș hitlerist, Iorga scria: "Ați sesizat unde se află adevăratul pericol". Continua spunînd că el era în egală măsură împotriva unei "dictaturi mussoliniene, cît și a uneia hitleriste și a influențelor acestora asupra naționaliștilor români"106. Iorga își amintea de un evreu german, care, ajungînd în Anglia, considera antisemitismul din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noi bulevarde și au fost înălțate clădiri cu multe etaje, aproape un fel de pui de zgîrîienori. Bucureștiul s-a transformat într-o capitală tipică pentru Lumea a Treia, o prăpastie despărțindu-l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adevărata putere era deținută de rege și de a "doua camarilă", identificată de obicei cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul evreu Max Aușnit și alții. Iorga se va identifica tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]