72,406 matches
-
Iugoslaviei și ministrul afacerilor externe al Franței, Barthou. Iorga știa că amîndoi erau de neînlocuit în privința atitudinii lor împotriva agresiunii naziste și fasciste din Balcani. Dar, ca și restul lumii, el și-a îndreptat furia împotriva Ungariei și nu a adevăratului vinovat: Italia. Iorga l-a atacat pe Gömbös, primul-ministru al Ungariei, scriind: "Opinia internațională respinge terorismul, ceea ce Gömbös și prietenii lui vor afla în curînd"119. În cadrul controversei tot mai îndîrjite dintre Mussolini și Iugoslavia, Iorga se afla într-o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și conflictul cu Noua școală de istorie. El a evocat societatea Junimea așa cum era ea în anii '70 ai secolului al XIX-lea, un mic club literar al intelectualilor strîns în jurul unei publicații literare, "Convorbiri literare" și a precizat că adevăratele schimbări în cultură nu se datorează educației primite de Maiorescu la Theresianum! Ele se datorează oamenilor și pămîntului, oamenilor ridicați din rîndul țărănimii, ca Eminescu. Ca și Eminescu, Xenopol își făcuse studiile la Berlin. Cu toate acestea, ei au adus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
între studiile din străinătate și realitatea de acasă. O sinteză românească. Prin anii '70 ai secolului trecut atitudinea față de Regulamentul Organic se schimbase. Tinerii transilvăneni au fost cei care au transpus-o în literatură în ceea ce privește țărănimea. Ultimul produs al acestei adevărate sinteze a fost Eminescu. Iorga trăgea concluzia că a considerat de datoria sa să spună acest lucru, deoarece făcuse timp de mai multe decenii cercetări asupra trecutului, gîndirii și societății românești. Iar referitor la rezultatele muncii lui de o viață
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era revizionismul maghiar. Speranțele revizioniste maghiare, încurajate mai înainte de retorica lui Mussolini erau și mai mult încurajate de atacarea cu succes a statu-quo-ului de către Hitler. Încă din 1920, după ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
victorioasă". Dománovszky continua însă să-l critice pe Iorga, spunînd: "Greșeala evidentă a lui Iorga constă în sistemul aplicat de el. Aceasta a fost cauza interpretării sale evident falsă a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banalizării adevăratei semnificații a acestora". Sau, în altă parte: "Ca să poată ascunde adevărul, autorul român preferă să recurgă la propriile lui ipoteze arbitrare și artificiale". Mai mult, Dománovszky susținea că "pentru a afirma spiritul unui savant, capacitatea de sinteză a acestuia trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El își bazează teza pe un element aprioric", scria Dománovszky. Sau: "Cercetările lui sînt dominate de prejudecățile sale politice". Iar în final: "Metoda lui Iorga și abordarea de către el a istoriei nu trebuie să fie considerate drept metodă științifică în adevăratul sens al cuvîntului", întrucît, după părerea lui Dománovszky, nici un instinct istoric și nici o intuiție istorică nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documentație. Totuși, instinctul sau intuiția sînt considerate de către unii istorici ca fiind de cea mai mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își păstrase numele german, fapt care i-a fost amintit. Lui Bálint Hóman i s-a amintit că numele lui adevărat era Hochman, un nume german 205. Nu a fost uitată nici originea germană a contelui Kunó Klebelsberg, ministrul învățămîntului (adevăratul motor al revizionismului maghiar)206. Iorga nu trebuia să susțină această asimilare împotriva ungurilor. Dimpotrivă! Dat fiind că dezbaterea aceasta nu era adecvată recunoașterii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia că "trebuie să considerăm în rîndul celor mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celor din Lumea a Treia, Iorga admira însă eforturile în direcția industrializării ale sovieticilor. "Nu-mi voi ascunde admirația față de URSS (în perioada anilor '30), considerînd experiența lor drept cea mai vastă experiență din istoria lumii și a omenirii"31. Adevărata afecțiune a lui Iorga poate fi descoperită citind cele două necrologuri scrise de el în a doua jumătate a anului 1937. Primul consacrat intelectualului umanist de tip secolul al XIX-lea, T. G. Mazarýk, iar celălalt mareșalului E. von Ludendorff
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numai rasa germană avea dreptul) a fost plănuit, inspirat și susținut de spiritul și de convingerile lui absolute: Cînd și-a dat seama că a eșuat, nu și-a recunoscut greșelile..., descoperind în schimb că nefericitul Crucificat de pe Golgota era adevăratul vinovat. Dar, între timp, susținut de mitologia ariană a strămoșilor lui, un altul, un rival mai norocos s-a ridicat, înlăturîndu-l pas cu pas și devenind conducătorul poporului german. Iar astăzi, păgînul care s-a răzbunat astfel a pornit pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe an, i s-a plătit cu aceeași modenă: cînd a intrat în amfiteatru, Iorga a fost sincer surprins de faptul că "nici unul dintre prietenii mei evrei nu a participat la cursuri"41. Iorga nu cunoștea maxima lui Léon Gambetta: "Adevăratul democrat nu-și recunoaște doar egalii, ci și-i creează!" Dar furia lui Iorga era îndreptată împotriva lui Maniu și a partidului acestuia. I-a promis de mai multe ori lui Maniu că "regele îl va distruge". Maniu și Legiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ministru al Apărării și era și el de părere că regele nu avea altă posibilitate de alegere. Toți membrii noului cabinet erau oamenii de încredere ai regelui 44. Acest editorial al lui Iorga era expeditiv din punct de vedere politic. Adevăratele lui opinii ilustrează ceva foarte diferit. Doamna Liliana Pippidi-Iorga a ținut un jurnal pe care l-a pus cu amabilitate la dispoziția autorului acestei cărți. O notă din 28 decembrie 1937: Goga l-a vizitat pe Iorga și i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptul că aceasta era și părerea membrilor de rînd ai Legiunii, ca și a conducerii legionare, mai ales a celor cu care autorul acestei cărți a avut șansa să intre în legătură. Privind retrospectiv lucrurile, faptul că versiunea Legiunii este adevărată sau nu constituie o chestiune abstractă, o teorie. Remarcile sună foarte aproape de ceea ce îi scăpa de obicei din gură lui Iorga atunci cînd se afla într-o stare de spirit agitată. (Adevărat sau nu, legionarii au crezut-o). "Pretextul" de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
principalul orator. După un atac sardonic la adresa "binecunoscutelor intenții pașnice" ale lui Hitler, el a respins pretențiile ungurilor, continuîndu-și atacurile împotriva istoricilor unguri 77. Iorga le-a mai dat un sfat ungurilor, avertizîndu-i că va veni ziua cînd vor recunoaște adevăratele pericole care îi pîndesc din partea Germaniei și a Rusiei și cînd vor avea nevoie de ajutorul României 78. "Totul se năruie, întreaga lume postbelică, tratatele. Să fim pregătiți pentru cea mai rea dintre isterii"79, scria Iorga în toamna lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se prosterneze (societatea) trebuie să se apere". Această apărare trebuie să treacă dincolo de prevederile legale, "prin reflexe prompte și decisive". Va înțelege oare societatea românească acest lucru?" întreba apoi Iorga 81. Indiferent de ceea ce scria Iorga, totul indică faptul că adevăratele lui sentimente erau într-un fel foarte diferite. Așa cum menționează doamna Liliana în Jurnalul ei (însemnarea poartă datarea simplă de decembrie 1938), "Tata este dezgustat de uciderea lui Codreanu și a celorlalți legionari". Iorga i-a spus următoarele lui Călinescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asigurare pe viață, aceasta l-a refuzat. Estimarea celor de la Lloyd's avea să se dovedească crud de precisă în ultimă instanță 84. La 7 martie 1939, după moartea Patriarhului Miron Cristea, Armand Călinescu a devenit prim-ministru al României. Adevărata putere din guvern se impusese în cele din urmă. Cu toate că Iorga avea acum opinii diferite față de ceea ce făcea Mussolini, sesizăm încă în presă un salt mortal în atitudinea lui Iorga față de acesta. Chiar înainte de război, Iorga scria că Mussolini era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Titulescu trebuiau să dispară. Singura care conta era forța. Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca și cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de către italieni. Iorga era foarte neliniștit, poate pentru că Mussolini își dezvăluise adevărata față chiar și pentru Iorga. Mai era și profunda simpatie a lui Iorga față de Albania și față de regele Zog, plus faptul că nu-i plăcea imaginea unei națiuni mici călcată în picioare. Iată ce scria în Jurnalul ei doamna Liliana
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Chiar și misticismul Legiunii era patetic și morbid. Urma condamnarea așa-numitelor "imperii noi", care erau fondate fără umanism, fără nici un drept și chiar fără înțelegere. Dacă Napoleon era un geniu, tehnologia modernă nu i-l putea înlocui. Pentru Iorga, adevăratul naționalism nu se manifesta prin rasă, ci printr-o condiție spirituală în contextul căreia doar sufletele nobile aveau instinctul și conștiința necesară. Adevăratul naționalism reprezenta datorie și sacrificiu. După părerea lui Iorga, naționalismul acesta era defensiv, în timp ce celălalt ("Noul naționalism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chiar fără înțelegere. Dacă Napoleon era un geniu, tehnologia modernă nu i-l putea înlocui. Pentru Iorga, adevăratul naționalism nu se manifesta prin rasă, ci printr-o condiție spirituală în contextul căreia doar sufletele nobile aveau instinctul și conștiința necesară. Adevăratul naționalism reprezenta datorie și sacrificiu. După părerea lui Iorga, naționalismul acesta era defensiv, în timp ce celălalt ("Noul naționalism") era curată sinucidere. Condamnînd ocuparea Slovaciei de către Germania și a Ruteniei de către Ungaria, "asasinarea naționalismului", el întreba: Cine este autorul acestei crime împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Norvegia situația era diferită. Iorga s-a adresat într-un editorial îndureratului său prieten, profesorul H. Koht, istoric-politician și ministru de Externe al Norvegiei. Atunci cînd regele Norvegiei a devenit spiritul rezistenței, Iorga l-a omagiat, numindu-l "un adevărat descendent al vikingilor"108. Cîteva săptămîni mai tîrziu, avea să vină nefasta dimineață a zilei de 10 Mai 1940. Așa cum obișnuia să spună el, literatura era pentru Iorga "oglinda sufletului națiunii". De pe vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trezi interesul și pasiunea pe care le avea el pentru literatură. Iorga continua să se opună oricărui curent literar modern (ca simbolismul, futurismul sau suprarealismul). Se opunea pînă și realismului cu aceeași vigoare "realist naționalistă" cu care sovieticii se opuneau adevăratei literaturi realiste (în ciuda marilor tradiții rusești), atunci cînd aceasta contrazicea lumea propagandistă visată de ei. Atît sovieticii cît și Iorga fiecare în felul lor voiau să prezinte cititorilor lor nu cum stăteau lucrurile în realitate, ci cum ar fi trebuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tudor Arghezi ocupa un loc în panteonul său printre cei pe care "îi plăcea să-i urască". Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr ortodox". A început să publice în 1896 într-un ziar ortodox. "Liga ortodoxă" , sub titlul Din ziua de azi, semnînd Ion Theo. Tudor Arghezi a trecut de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie 1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui de al Doilea Război Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (București, 1940). Volumele acestea conțin o perspectivă și o interpretare a imperialismului începînd din Evul Mediu pînă la "noul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El consideră "purificarea etnică" (sau Holocaustul) drept un fenomen aproape rutinar: Pe parcursul istoriei au existat întotdeauna încercări de aplicare a unei "soluții finale" pentru grupările străine, pentru cele rasial-etnice indezirabile și pentru cele religioase prin expulzări, exterminări sau convertirea la "adevărata religie"2. Astfel, președintele Tuchman punea pe același plan acțiunile ustașilor din 1941, Holocaustul și "purificarea etnică". Principalii consilieri ai președinților sîrbi, Dobrita Cosici și Slobodan Miloșevici sînt istorici sîrbi. Nu că Tuchman ar trece cu vederea genocidul, dar ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc pentru compromis între această școală de gîndire și aceea a lui Iorga în interpretarea și scrierea istoriei. Tolstoi a fost cel care a spus într-una din hiperbolele sale: "Istoria ar fi un lucru excelent doar dacă ar fi adevărată!" Paul Géraldy avertiza: "Memoria este un poet, nu fă din ea un istoric!" Felul de a scrie istorie al lui Iorga este oarecum răzbunat de către Tolstoi și de Géraldy. El voia ca istoria să fie mai mult decît o listă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Atunci cînd Iorga a primit titlul onorific la Oxford, Oratorul Public l-a numit "un Tit Liviu al României" 15 G. Călinescu, Istoria literaturii române, București, 1941, pp. 542-545. Călinescu declară însă dintr-o suflare și că Iorga a fost adevăratul moderator al culturii române, comparîndu-i rolul cu cel al lui Voltaire pe scena franceză. Ibidem 16 "Neamul românesc", 9 septembrie 1939. De Gaulle este deseori numit "ultimul supraviețuitor al secolului al XIX-lea" 17 Iorga a demonstrat cu oarecare succes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]