72,529 matches
-
care cerea nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe ori atitudine fermă împotriva ațîțării la ură antisemită, a demagogiei și violenței (mai ales din partea corpului studențesc), avertizînd că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eficienta poliție secretă, Siguranța, care deținea mai multă autoritate în comparație cu orice altă poliție secretă 103. Dificila industrializare forțată era resimțită de mulți studenți de origine țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de a-ți manifesta protestul fără să devii ateu sau trădător. Aceleași rele se manifestau și în Serbia, Grecia și Bulgaria (fără existența unei comunități evreiești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țară. Acum tinerii evrei intrau la universitate în masă ca să se perfecționeze prin educație, acest lucru constituind dintotdeauna o armă evreiască eficientă în vederea promovării sociale. O dată cu constituirea României Mari, guvernul român voia să creeze aproape peste noapte o burghezie românească puternică. Astfel, guvernul încuraja înscrierile la universitate. Acest lucru s-a făcut într-o manieră românească hazardată și haotică, fără nici o pregătire sau crearea unei infrastructuri. Statul român subdezvoltat avea peste puțin timp un număr de studenți aproape egal cu cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga: "Studenții susțin că ești agent plătit al evreilor". După care Pârvan conchidea: "Generația noastră nu ne mai înțelege"125. În decembrie 1924, în timpul "Celei de a Doua Vacanțe Naționale Studențești", profesorii au ieșit din sălile de curs în strigăte puternice de Jos jidanii!. Iorga s-a simțit rușinat. Scenele acestea se desfășuraseră înainte de vizita profesorului universitar francez Mario Roques, ale cărui conferințe erau "deocamdată tolerate"126. O dată cu trecerea timpului, mult prea multe universități erau ocupate de forțele militare, și aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceste excese. Majoritatea românilor (mai ales țărănimea) erau prea buni la suflet ca să ia parte la ele. Ei erau de cele mai multe ori neutri, dar neutralitatea în astfel de împrejurări constituie o cantitate egală cu zero care le slujește celor mai puternici într-o luptă inegală. În afară de reacțiile străine (România făcea parte din Sistemul civilizat de la Versailles), poate că cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoasă dare înapoi a tot ceea ce făcuse Iorga pentru integrarea evreilor în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
modificați în istorie, astfel încît politica externă era determinată de aceștia cu o consecvență riguroasă. Condițiile geografice și etnice își au implicațiile lor. (Dînd drept exemplu Marea Britanie). În prezent, era de așteptat ca România să meargă pe urmele celui mai puternic aliat al ei, Franța, și să mențină legături strînse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie să servească întăririi relațiilor "naturale" (latine) cu aceste țări. Pe baza acestor relații, România trebuie să-și orienteze politica spre Balcani și spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
premise? Serveau pozițiile lui Iorga interesele României? Iorga credea sincer că da. El nu era avid în atitudinile sale, așa cum erau mulți dintre contemporanii săi din București. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji țara în vreun fel în acești ani cînd totul era scăpat de sub control în România Mare? Exista vreo alternativă constructivă? Nimic nu este mai ușor decît să împarți laude și blamuri după o jumătate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea Voastră doar conform idealurilor în care cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea remarcă: " Dacă aș fi avut un partid puternic sau o națiune curajoasă și inteligentă în spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel"36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dacă s-ar fi bucurat de sprijinul pe care și-l dorea, poziția lui ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Borkenau precizează că, fie că este vorba de America Latină, de Rusia, Spania, Polonia (sau, de altfel, de România), condiția preliminară (și nu singura) a unei democrații operante era existența unei clase de mijloc sau, ca unic înlocuitor, a unei țărănimi puternice, încrezătoare și posesoare de pămînt. În absența acesteia, exista iminența unor tulburări sterile, după care alternativa consta în alunecarea spre stînga sau o dictatură reacționară 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia să ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și posesoare de pămînt. În absența acesteia, exista iminența unor tulburări sterile, după care alternativa consta în alunecarea spre stînga sau o dictatură reacționară 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia să ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr-o puternică familie de boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul unui studiu de caz asupra unui despot oriental: abil, brutal, ca să nu mai vorbim despre lipsa lui totală de inhibiție și de viclenia și cinismul lui. Cei care și-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat o influență puternică în America în beneficiul cauzei românilor. A devenit politician liberal și a aplicat vechea politică liberală de securizare și centralizare a învățămîntului. Acestea erau și țelurile lui Iorga. În anii '20, dr. Angelescu a devenit ministru al învățămîntului, iar măsurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre Maniu și spre democrație. Odată ajuns prim-ministru, editorialele lui Iorga au ajuns să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu cea a celei mai puternice aliate a ei?" Iorga nu se înțelegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea ulterior să devină ambasadorul Franței la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu cea a celei mai puternice aliate a ei?" Iorga nu se înțelegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea ulterior să devină ambasadorul Franței la Viena (în perioada Anschluss-ului) și era un Gaullist convins. Puaux era simpatizant al lui Maniu și al democrației 74. La Paris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de crezut că pînă și un Lenin al românilor ar fi putut contracara antipatia atît de larg răspîndită în România față de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguranță că nu a făcut-o. Românii au tras concluziile în diverse moduri, dar puternicele resentimente împotriva regimului politic întreținut de problemele nerezolvate exacerbate de criză au dus la intensificarea fără precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ieșite din comun provocate de stînga radicală au avut loc în februarie 1933. Tulburările de stînga pe scară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
una cu pădurea, cu munții, cu furtunile care bîntuie piscurile înzăpezite ale Carpaților, cu lacurile și rîurile. Așa părea stînd acolo, în mijlocul mulțimii. Nu era nevoie să vorbească: tăcerea lui era elocventă. Părea să fie mai puternic decît noi, mai puternic decît ordinul prefectului care îi interzisese să țină un discurs. O țărancă bătrînă cu părul alb și-a făcut cruce și ne-a șoptit: "Trimisul Arhanghelului Mihail!" Apoi, clopotul tristei bisericuțe a prins să bată și a început slujba care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalistă a lui Iorga. Imaginea istoriei românilor constituia pentru Legiune o pasiune constantă și perpetuă. Ei vedeau în ea doar două culori: negru și alb. Aceasta era viziunea lor și asupra lumii. Sacrificiul constituia un element primordial. Așa se explică puternicul cult al morților din cadrul mișcării. Unii aveau repulsie față de acest lucru, considerîndu-l morbid. Părea poate așa din postura avantajoasă a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei și România aceea care îl înconjura se aflau la o distanță astronomică de cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pseudointelectuali sortiți șomajului. Iorga continua să se opună nazismului. Numai nevoile de zi cu zi contează pentru Hitler". Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. "Sună ca trîmbițele Apocalipsei... care se apropie"103. Venirea lui Hitler la putere a stîrnit o reacție puternică în rîndul minorităților din Europa de sud-est; Iorga era îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangermană și anti-Versailles
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
militar și a alocat 90 de miliarde de mărci în scopul reînarmării Germaniei. O altă victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat în regiunea Saar în 1935. Nemulțumit de rezultatul acestuia, Iorga a sesizat că "vocea sîngelui este mai puternică decît orice considerație, acest element moral intim depășește orice avantaj material". Dar el era îngrijorat și de ceea ce se petrecea "la doi pași de Metz"114. Apoi, în martie 1936, Hitler a făcut mișcarea principală: ocuparea ținutului Rinului. Franța era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în curînd"119. În cadrul controversei tot mai îndîrjite dintre Mussolini și Iugoslavia, Iorga se afla într-o dilemă. El trebuia să sprijine Mica Antantă, era prietenos față de Iugoslavia și susținea cu tărie Sistemul de la Versailles. Era totuși însuflețit de o puternică solidaritate latină față de Italia. Continuînd să urmeze neabătut linia ostilității față de Hitler și de Germania (faptul că Iorga putea stabili chiar și relații civilizate cu germanii aflați în vizită, inclusiv cu diplomații, constituia o raritate), el se afla totuși în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bunăvionță că Mussolini l-a primit pe Hitler asemenea unui antic dux gentium roman, neacordînd nici o importanță deosebită întîlnirii lor122. În aceasta consta și speranța în această perioadă a conservatorilor din Austria, Ungaria și Polonia. Iorga era partizanul unei alianțe puternice cu democrațiile occidentale și al unor relații cît mai strînse posibil cu Statele Unite și spera într-o aliniere a Italiei în lupta împotriva Germaniei naziste. Aceasta era și poziția cîtorva oameni de stat occidentali. În încercarea de făurire a unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu este de mirare că Iorga trăgea concluzia că "a deveni nepopular devine uneori o datorie"13. Toate aceste admonestări nu constituiau decît un corolar al poziției adoptate de Iorga împotriva Legiunii, care, în decursul anului 1937, exercita o influență puternică asupra tineretului din România. Începînd cu 1933, Legiunea a devenit un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga față de ea creștea o dată cu popularitatea ei tot mai mare. După asasinarea lui Duca, Codreanu, "Căpitanul" Gărzii de Fier a schimbat tactica. Acțiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creștea o dată cu popularitatea ei tot mai mare. După asasinarea lui Duca, Codreanu, "Căpitanul" Gărzii de Fier a schimbat tactica. Acțiunea tăcută" era noua metodă a lui Codreanu. Prin realizările ei, Legiunea voia să impună argumentul care este întotdeauna cel mai puternic în cadrul unei societăți corupte: exemplul. Legiunea a organizat lagăre de muncă pentru adolescenți fără nici o discriminare de clasă. Simpatia față de Legiune era în creștere în cadrul marilor familii de boieri. Au fost înființate batalioane de "Comerț legionar" ca să se dovedească faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mergeau bine lucrurile. Și aceasta nu numai din vina evreilor. Toate speranțele nutrite o dată cu nașterea României Mari se spulberaseră deja prin 1937. Ele au fost înlocuite de isteria "mărșăluirii", care constituia ultima picătură a unei chestiuni evreiești extrem de grave. Forțe puternice dinăuntru și din afară au transformat problema aceasta într-o obsesie națională, fără să ofere nici o soluție constructivă (ca să nu mai vorbim despre aspectul uman). Citîndu-l pe statisticianul evreu A. Rupin, Iorga scria că în România se aflau peste 800
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu cele ale industriașului regal Carol). Apoi, G. Marinescu și sinistrul șef al Poliției Secrete, Mihail Moruzov 57. Mai erau și cîțiva membri mai puțin importanți, aflați cu toții sub supravegherea "iubitei Dudui". Influența Magdei Lupescu asupra lui Carol rămînea la fel de puternică. Codreanu avea dreptate remarcînd că "ordinele Madamei erau dorințele regelui". După desființarea partidelor politice, Iorga a considerat că "a venit vremea reconcilierii". O nouă Constituție Corporatistă a fost instituită, Iorga avînd un rol important în elaborarea ei. Constituția a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intelectualilor care vedeau în el o călăuză 92. Marele război peloponesian al civilizației europene era în curs de pregătire. Poziția oficială a României era practic neutralitatea, cu o nuanță prooccidentală. Dar Iorga nu a fost niciodată neutru. Și-a manifestat puternicul sprijin față de Anglia și Franța chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le-au căzut în spate polonezilor care rezistau încă cu disperare. România a găsit de cuviință să abroge un tratat încheiat cu Polonia pentru exact o asemenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]