KorAP: Find »[drukola/base=acuma & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...287 288 289 ...339 >

8,468 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

a luat-o, dar n-a putut s-o zdrobească, și l-au operat și i-au scos-o. Pe urmă i-au condamnat și i-au executat. Și pe cei doi colegi ai mei, de asemenea, i-au executat. Acuma, sigur, faptele sunt fapte, legile sunt legi, nimenea nu neagă treaba asta, dar îmi pun întrebarea: pentru complicitate la tentativă de crimă de înaltă trădare, care nu s-a produs, condamni la moarte tineri de 20 de ani și-i

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
salutat, el mi-a răspuns, și-am plecat mulțumit că mi-am luat rămas bun de la el. S-a reîntors de la Pitești după două luni. Imediat am vrut să-l caut dar mi mi-au spus prietenii: Nu te duce acuma la el, mai așteaptă că, zice, e într-o stare psihică în care nu se poate discuta. Vedeți, comuniștii au aplicat foarte mult principiile lui Makarenko de educație. Au luat copii tineri și i-au îndreptat împotriva altora. Aș fi

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
o călcat trenul... cum era sistemul lor de asasinare. Te-o călcat trenul și cu asta basta. Am mai avut un coleg, un prieten pe care iar l-a călcat trenul... Pe Marius Neagoe tot la fel... Deci aveau durități. Acuma eu n-aș pune totul pe seama Securității. În ce sens? În Securitate erau oamenii dispuși să execute directivele Partidului, dar Partidul era creierul care dispunea toate treburile ăstea, și securiștii erau mai mult sau mai puțini naivi care, cu exces

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
lemne de-acolo! Dacă nu le duci, te arestează... Ai cotă, de grâu, de porumb, carne de pasăre, de vită, de porc, cereale... Cote grele de nu mai rămâneam cu nimic... Cum să mă cumințesc că nu pot? Io nici acuma nu pot... Nici strănepoții lor nu pot să-i sufăr... Vă mulțumesc. MIHAI SAFTENCU S-a născut în 24.09.1928 în Roșășani, suburbie a orașului Cernăuți, Ucraina. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: postliceale. A fost arestat în 1948 și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și simplu am rămas îngrozit. Oamenii erau ținuți pe jos, pe beton, și dormea’ unul lângă altul... Și noaptea când mergeam, făceam pipi, făceam pe oameni, acolo... Era un miros, o mizerie... mi-e și greu să-mi mai imaginez acuma. Nu-mi vine să cred ca au fost asemenea condiții. Asta nu o fost crimă împotriva umanității, o fost ceva și mai grav, ceva pur și simplu de nedescris. Și pe urmă orice mișcare, dacă li s-o părut că

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
La vârsta aceea aveați preocupări politice? Atunci nu aveam preferințe politice. Cum a fost percepută în sat venirea la putere a comuniștilor? Cine se înscria la comuniști? După ce a trecut războiul au fost câteva familii care s-au înscris și acuma nu că aș vrea eu să denigrez, dar efectiv erau două familii de țigani, unul Kovacs, care înseamnă fierar în limba maghiară. El era fierar în sat... și încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
aicea. Și mi-o spus să las o cerere și să vin după două zile. Și m-am dus după două zile și m-a angajat. Așa am lucrat tot la întreprinderea forestieră... Dacă ar fi să priviți în urmă acuma, la vârsta aceasta, aveți regrete sau resentimente? Nu, nu, absolut deloc. Mai ales că am reușit să duc o viață bună. Pe mine ceea ce m-a dus la închisoare, educația care am primit-o până atunci și apoi în închisoare

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu mâncare era o problemă. Aici, la Târgșor, l-am întâlnit pe Pușcaș, din lotul clujenilor... Acest copil a ajuns la o greutate de sub 30 de kilograme, cam așa... Parcă și-acuma-l văd, cu niște ochi mari, o figură lunguiață, slăbit din cale-afară, de toate oasele i se vedeau pe corp... Nu știu cum o rezistat în condițiile astea să nu dispară... Taica-său a aflat că e la Târgșor și-a venit

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ce face. Aveam un început de convingeri naționaliste din timpul ungurilor, dar rușii ni s-au părut mai periculoși... În ’40 ei o’ luat și Basarabia, și asta știam tot din discuții cu oamenii mai în vârstă, care cunoșteau problema... Acuma nu era destul că era Basarabia luată, și în ’45 o vrut să ne ia și pe noi, Maramureșul, dar tot atunci, puțini știu, și Moldova, pân’ la Carpați or vrut-o... Când o’ ocupat Moldova, Iașiul, primarii erau numiți

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
desenat pe tablă, da’ nu era nimeni, nici verișoru-meu. Am închis ușa și în timpul ăsta m-a văzut un coleg din altă clasă și m-a raportat că eu am desenat ochiul, da’ în realitate nu l-am desenat eu. Acuma n-ar avea niciun rost să mă laud că l-am desenat eu. Dar bineînțeles că directorul m-o chemat și nu m-o pedepsit... În ’48, cum am spus, toți elevii din comună am dispărut, că nu știam pe

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mă facă primar în comună. Am zis că nu-i de mine și m-am dus înapoi la întreprindere; n-am vrut să plec de la lucru. Ați avut activitate politică după ’89? Păi, după ’89 tot țărănist am rămas. Și-acuma am prieteni la sediu... Privind în urmă aveți regrete sau resentimente față de tot ceea ce ați trăit? Soarta omului n-o poate schimba nimeni, asta-i părerea mea, așa că n-am ce să regret... Ați face la fel acuma? Păi tot

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
rămas. Și-acuma am prieteni la sediu... Privind în urmă aveți regrete sau resentimente față de tot ceea ce ați trăit? Soarta omului n-o poate schimba nimeni, asta-i părerea mea, așa că n-am ce să regret... Ați face la fel acuma? Păi tot la fel, pentru că ăsta al nostru o fost un crez atunci... Și până la urmă s-a dovedit că tot noi am avut dreptate, că încă nici astăzi nu e o democrație de-adevăratălea. Nu vedeți câte se întâmplă și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Păi tot la fel, pentru că ăsta al nostru o fost un crez atunci... Și până la urmă s-a dovedit că tot noi am avut dreptate, că încă nici astăzi nu e o democrație de-adevăratălea. Nu vedeți câte se întâmplă și acuma? De fapt, ăștia toți au același tată, tot un tată comunist, indiferent că se numesc de dreapta sau de stânga... și menirea lor, crezul lor, e să distrugă partidele istorice... ăsta-i adevărul. Vă mulțumesc mult, domnule Tivadar. MUREȘ ALEXANDRU

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
că trebuia să fie încheierea anului, și când a spus asta, eu m-am îmbrăcat și-am fugit la birou la tata, da’ am plâns până acolo... Ticu! Ticu! Da’ ce e, mă? Zic: O abdicat regele! Cum așa? Uite-acuma o spus la radio. Deci ăsta a fost primul moment politic din viața mea care m-a afectat: abdicarea regelui. Și pe urmă... atuncea fiecare comună, dom’ne, își avea: prostul, tăntălăul și săracul satului... Ei, și din ăștia toți

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Doamne iartă-mă! Eu am căpătat simpatii politice în pușcărie. În pușcărie, oamenii de-acolo, cei mai în vârstă, cu ideile lor, mi-au dat oarecare ideologie. Însă în casă la noi nu se discuta politică... E-adevărat, am și acuma radioul pe care în 1940, când am ajuns la Alba Iulia, l-a cumpărat tata. El mai asculta B.B.C.-ul, Vocea Americii, iar după 1945 Europa Liberă. Pentru moral, că dacă se ducea și moralul, se ducea dracului tot! Dumneavoastră

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Vă dăm drumu’. Cum așa? Ești un element tânăr, poate c-ai greșit cu ceva, da’ nu așa de mult. A investit statul foarte mult în dumneata, ai fost un sportiv... și-așa mai departe, deci cu povești din acestea... Acuma am trimis curierul ca tovarășul procuror să semneze punerea în libertate și când vine, ești liber. Zic: Nu-mi vine să cred. No, zice, te rog să crezi! Am stat vreo oră, ei au plecat, eu am rămas acolo singur

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
patinoarul din Târgu Mureș. Eram la antrenament și de-acolo m-a’ luat. Un fost coleg de-al meu de liceu a devenit ofițer de Securitate și el a fost unul dintre comandanții adjuncți ai Securității din Târgu Mureș, până acuma în ’90... Bățagă Tiberiu. El m-a arestat de pe patinoar. A zis: Tre’ să vii să dai o declarație. Las’ că știu! Eu, de altfel, aflasem cu două zile înainte de la soțul doamnei... mă rog, că voi fi arestat în

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și au zis că: Uite, ăsta-i? Și mi-au arătat manifestul care l-am tradus. Zice: No, vezi? Vezi că-i la noi? Când l-or arestat pe Faliboga, o’ ridicat și manifestu’... Ei, asta am lămurit-o... da’ acuma, fac o paranteză, era chestia că atunci când a fost Faliboga la noi, când a plecat, printre altele m-a întrebat: ăsta-i numărul de telefon la doamna cutare? Zic: Da. Mulțumesc. Și-a plecat. După ce-a plecat zic: Stai

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
de telefon la doamna cutare? Zic: Da. Mulțumesc. Și-a plecat. După ce-a plecat zic: Stai, mă, da’ de unde știe ăsta numărul de telefon la doamna?! Și după un timp dau telefon și zic: O fost cineva pe la tine acuma? Zice: Da, chiar acuma a plecat. Cine-i? Zice: Nu e cazul la telefon. No, zic, hai ne întâlnim la Paula, că tre’ să stăm de vorbă. Și ne-am dat întâlnire, la ora doișpe sau cât o fost, că

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
cutare? Zic: Da. Mulțumesc. Și-a plecat. După ce-a plecat zic: Stai, mă, da’ de unde știe ăsta numărul de telefon la doamna?! Și după un timp dau telefon și zic: O fost cineva pe la tine acuma? Zice: Da, chiar acuma a plecat. Cine-i? Zice: Nu e cazul la telefon. No, zic, hai ne întâlnim la Paula, că tre’ să stăm de vorbă. Și ne-am dat întâlnire, la ora doișpe sau cât o fost, că nu mai știu, să

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ne întâlnim la Paula, că tre’ să stăm de vorbă. Și ne-am dat întâlnire, la ora doișpe sau cât o fost, că nu mai știu, să ne întâlnim la doamna respectivă... Mergând spre Paula, în centru aicea, unde este acuma statuia lui Avram Iancu, mă-ntâlnesc cu un prieten din copilărie, maghiar. Ei au fost trei frați, frații Fodor: Pista, Eghi și Bela. În ’48 Bela îmi propunea: Mă, hai să fugim din țară. S-o las pe mama, pe

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mai mult. No, cum facem? Când ne întâlnim? Zice: Joi vin pe la tine să stăm de vorbă, să vedem cum rezolvăm. Veac n-a mai venit. Direct la Securitate s-a dus și m-a denunțat că am pistol. Și acuma în anchetă a început circul pentru pistol... În ziua următoare, în celulă cu mine a fost adus unu’ Matei Dumitru, și stăm de vorbă cu el și îl întreb: Domnu’ Matei, pentru port ilegal de armă, ce pedeapsă ți se

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
a fost timorarea morală, ca să spun așa. Altfel n-am fost bătut. Și-atuncea noaptea am spus: Domnu’ căpitan, lăsați-mă în pace, lăsați-mă să dorm, și mâne vă spun unde îi, numa’ lăsați-mă! Și dom’ne, nu! Acuma! S-o dus, l-o chemat pe ălalalt anchetator, și o trebuit să le desenez unde-i pus pistolul... Și dac-am recunoscut că am armă rezultatul a fost că m-o trimis să dorm. Și partea rea a fost

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
meu, semnez, ce nu, nu. Nu semnez! Să vezi, facem tot... Dom’ne, faceți ce vreți, da’ io nu semnez! M-o scuipat... Și-ăla-i evreu, Melau Gheorghe, să-și audă numele, că am și avut proces cu ei acuma, după ’98, că mi-a apărut cartea și am amintit că m-a scuipat... Și vine-ntr-o zi și mi-arată exact același scris din nou și să semnez. Am semnat-o asta, și exact așa o lăsat dosarul

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și la un moment dat, se oprește duba. Auzim muzică, veselie, dom’le... Ce Dumnezeu? Și stăm, și stăm, și stăm. La un moment dat, se deschide ușa dubei și apare un ofițer și spune: S-a defectat duba. Vine acuma una de la Interne și o să facem transbordarea. Nu cumva vreunul din voi să se uite în stânga sau în dreapta când trece din una în alta. Și-o pus cele două dube fund la fund, una în spate la cealaltă și noi

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]