7,974 matches
-
Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 19 decembrie 2015. Un atare aspect nu ar fi pus nicio problemă de constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat pe anul 2016. Însă legea analizată a fost adoptată ulterior legii bugetului de stat, fără a se corela cu prevederile acesteia. Indicarea în cuprinsul legii analizate a faptului că "Cuantumul indemnizației pentru
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
al României, Partea I, nr. 941 din 19 decembrie 2015. Un atare aspect nu ar fi pus nicio problemă de constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat pe anul 2016. Însă legea analizată a fost adoptată ulterior legii bugetului de stat, fără a se corela cu prevederile acesteia. Indicarea în cuprinsul legii analizate a faptului că "Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat pe anul 2016. Însă legea analizată a fost adoptată ulterior legii bugetului de stat, fără a se corela cu prevederile acesteia. Indicarea în cuprinsul legii analizate a faptului că "Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice", reprezintă doar o indicare formală a sursei de finanțare, dar care nu corespunde exigențelor textului constituțional de
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, și-ar pierde rațiunea existenței sale normative și, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat. De aceea, atribuirea unui atare înțeles textului constituțional analizat ar echivala cu lipsirea acestuia de valoarea normativă inerentă oricărei prevederi constituționale; or, actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat (legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, și nu în sensul neaplicării ei). Așadar, art. 138 alin
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
Constituțional francez se precizează că nu ajunge să se arate numai formal sursa de finanțare a noilor cheltuieli bugetare, ci trebuie ca acoperirea acestora să fie reală (Decizia 99-419 DC din 9 noiembrie 1999). 59. În aceste condiții, pentru ca legea analizată să se coreleze cu prevederile bugetului de stat, Curtea constată că, în virtutea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 , Guvernul avea obligația să depună o fișă financiară reactualizată, iar Senatul să o solicite, întrucât acest text legal, în
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
din Legea nr. 500/2002 , având în vedere că punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat anterior depunerii la Parlament a legii bugetului pe anul 2016 (9 decembrie 2015), că legea bugetului fusese adoptată cu câteva zile anterior legii analizate, fără a cuprinde, în mod evident, noua cheltuială bugetară votată, și în lipsa unui dialog real între Guvern și Parlament (în cazul de față reprezentat de Senat), nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
străine, similare pedepselor complementare/accesorii din legea română, pot fi recunoscute și puse în executare în această procedură. În esență, hotărârile judecătorești care reflectă această orientare nu au explicitat motivele pentru care au dat o asemenea soluționare problemei de drept analizate, ci s-au mărginit să examineze necesitatea adaptării pedepselor complementare/accesorii la legea internă. 4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul că sancțiunile/interdicțiile aplicate de autoritățile judiciare străine, al căror
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
de către autoritatea judiciară străină. Într-o a doua orientare a practicii, instanțele au considerat că pedepsele/interdicțiile stabilite prin hotărârile de condamnare pronunțate de statele străine, similare pedepselor complementare/accesorii din legea română, pot fi puse în executare în procedura analizată, consecutiv recunoașterii hotărârii pronunțate de către autoritatea judiciară străină. Se observă astfel că practica judiciară neunitară ce a stat la baza sesizării formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privește în realitate chestiunea punerii în
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
urmă caz, instanța de judecată, sesizată în scopul transferării persoanei condamnate, se pronunță și cu privire la recunoașterea și punerea în executare a altor dispoziții penale din hotărârea judecătorească străină. Un alt argument care vine în sprijinul tezei potrivit căreia, în procedurile analizate, obiectul punerii în executare a hotărârilor judecătorești de condamnare străine îl constituie doar pedepsele principale cu închisoarea reiese din cuprinsul art. 135 alin. (6) lit. b) pct. (i) din Legea nr. 302/2004 , text care reglementează procedura adaptării pedepsei aplicate
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
86/2006 privind Codul vamal al României, nu s-a făcut trimitere la prevederile art. 270 alin. (1) sau (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. În cazul celor mai multe hotărâri judecătorești, sub aspectul chestiunii de drept analizate, nu s-a realizat examinarea noțiunii de contrabandă, în sensul de raportare sau nu la prevederile art. 270 alin. (1) și (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ori la contrabandă în sens larg. Într-un
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
Justiție, completul, potrivit alin. (7) al art. 493, va pronunța, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părților. 17. Având în vedere cadrul procesual analizat, Curtea reține că procedura de filtrare, astfel cum a fost configurată de legiuitor prin art. 493 din Codul de procedură civilă, este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
activitatea curentă vor întocmi lunar, în 5 exemplare, formularul prevăzut în anexa nr. 1 "Nota de fundamentare și justificare a subvențiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru .... la data de ......". ... (2) Nivelul subvențiilor/transferurilor solicitate pentru luna sau perioada analizată va rezulta ca diferență între veniturile și cheltuielile curente prognozate a se realiza în luna respectivă și se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare operator economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv. Justificarea sumelor primite de la bugetul
NORME din 15 ianuarie 2016 privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268814_a_270143]
-
I, nr. 177 din 8 august 1995, sau Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998). În privința celei de-a două condiții menționate de textul de lege analizat, Curtea reține că aceasta are în vedere, de asemenea, regimul juridic în vigoare la data intrării în patrimoniul statului a terenului respectiv. Astfel, în regimul de carte funciară reglementat de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
18/1991 , Curtea reține că, până la 1 ianuarie 1990, dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere nu era supusă condiției înscrierii în cartea funciară și, practic, în privința acestui mod de dobândire a proprietății, cea de-a doua condiție cuprinsă în textul analizat nu poate fi acceptată, întrucât Legea nr. 18/1991 nu poate impune o atare condiție cu privire la bunurile deja aflate în proprietatea statului. Condiționarea cuprinsă în teza finală a textului analizat aplicată bunurilor intrate în proprietatea statului prin expropriere ar califica
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
a proprietății, cea de-a doua condiție cuprinsă în textul analizat nu poate fi acceptată, întrucât Legea nr. 18/1991 nu poate impune o atare condiție cu privire la bunurile deja aflate în proprietatea statului. Condiționarea cuprinsă în teza finală a textului analizat aplicată bunurilor intrate în proprietatea statului prin expropriere ar califica noua reglementare, care are un caracter constatatoriu al unor situații de drept, drept una constitutivă de drepturi. Acceptând o asemenea interpretare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
activitatea curentă vor întocmi lunar, în 5 exemplare, formularul prevăzut în anexa nr. 1 "Nota de fundamentare și justificare a subvențiilor/transferurilor primite de la bugetul de stat pentru .... la data de ......". ... (2) Nivelul subvențiilor/transferurilor solicitate pentru luna sau perioada analizată va rezulta ca diferență între veniturile și cheltuielile curente prognozate a se realiza în luna respectivă și se va încadra în bugetul aprobat pentru fiecare operator economic care beneficiază de sumele respective, potrivit actului constitutiv. Justificarea sumelor primite de la bugetul
NORME din 22 decembrie 2015 privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268825_a_270154]
-
dezdăunare pe seama asigurătorului pentru prejudiciile proprii decurgând din decesul șoferului, cum ar fi plata costurilor înmormântării, a daunelor morale cauzate de dispariția acestuia ori pierderea întreținerii de care beneficiau din partea victimei directe a accidentului, instanțele judecătorești fiind unanime, în cazuistica analizată, în recunoașterea unui drept la dezdăunare acelorași subiecte pentru repararea prejudiciilor generate de vătămările lor corporale, așadar când acestea sunt ele însele victime directe ale accidentului. Divergența vizează, prin urmare, cazul membrilor de familie prejudiciați (material și/sau moral) ca
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 . 34. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că aceste aspecte au fost deja analizate, exemplu fiind, în acest sens, Decizia nr. 344 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 5 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 249 din 21 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 789 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 29 ianuarie 2016. o) factor de capacitate - raportul dintre energia electrică produsă în anul de analiză și energia electrică care s-ar produce dacă centrala ar funcționa la puterea instalată toată perioada analizată, exprimat în procente; ... p) operator economic cu obligație de achiziție de certificate verzi - orice operator economic care se încadrează în prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... NOTĂ: În conformitate cu prevederile art.
METODOLOGIE din 1 iulie 2015 (*actualizată*) de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269311_a_270640]
-
de venituri realizate de producător, pentru fiecare an al perioadei de evaluare a supracompensării, precum: ... a) venituri din vânzarea de certificate CO(2), determinate pe baza diferenței dintre alocările gratuite de certificate și restituirile pentru emisiile efectiv realizate în anul analizat și a prețului mediu ponderat al unui certificat de CO(2), determinat pe baza prețurilor medii de achiziție a certificatelor de CO(2) realizate de producători; ... b) venituri din vânzarea apei de adaos și a condensului nereturnat; ... c) venituri din
ORDIN nr. 4 din 16 februarie 2016 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269351_a_270680]
-
de orice natură, ajustările la depreciere de orice natură, penalitățile, amenzile și pierderile de orice natură, cheltuieli de judecată, costurile sociale și culturale, inclusiv cele ocazionate de disponibilizări ale personalului, impozitul pe profit, supracompensarea determinată pentru o perioadă anterioară celei analizate, costurile financiare aferente creditelor pentru investiții, costuri refacturate de orice natură, onorarii și comisioane de orice natură, reclame și publicitate, diferențe de curs valutar, cheltuieli active cedate neamortizate, protocol, lipsă gestiune, cheltuieli cu TVA, donații, cheltuieli ajustare la depreciere imobilizări
ORDIN nr. 4 din 16 februarie 2016 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269351_a_270680]
-
al drepturilor omului, prin Hotărârea din 2 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 58, a aplicat garanția instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenție și în situația în care legea națională nu prevedea închisoarea contravențională, faptele analizate fiind sancționabile cu amenda într-un cuantum relativ redus. 29. Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate la cauza de față, Curtea reține că, în ce privește primul criteriu - caracterizarea faptei în dreptul național -, deși în dreptul intern domeniul contravențional este unul situat în afara
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, se impune, fiind adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie și este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporționalității, în jurisprudența sa constantă, a reținut că acesta presupune caracterul excepțional al restrângerilor
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2015, Decizia nr. 657 din 15 octombrie 2015 , mai sus citată, paragraful 17). 24. Întrucât în cauza de față sunt formulate critici similare celor analizate de Curtea Constituțională prin deciziile menționate și având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea cele statuate prin deciziile amintite. 25. În ce privește pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
terenurilor agricole sau neagricole, instituirii de sisteme agroforestiere pe terenurile agricole, plăților Natura 2000 (...), dacă îndeplinesc condițiile enunțate la articolele 43-49 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 și nu depășesc intensitatea maximă prevăzută la articolele menționate." 63. Pe aspectul analizat, pentru perioada de referință (2010-2013), prezintă relevanță dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007 , potrivit
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]