7,814 matches
-
cumplitul șuvoi albastru, care a fost totdeauna spaima înotătorilor. La orele 7 sara, când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ei, care n-au putut să fie pricinuite numai de vânturi și ploi. Pacat că aceste ziduri, ramase încă în picioare, n-au grai! Câte nu ne-ar spune ele despre cele întâmplate cu sute de ani în urmă, pe când biata noastră țară trecea prin cele mai grele cumpene, care i-au pus de atâtea ori existența în pericol. Câte lupte, câte suferinți, câte drame înfiorătoare au trebuit să se petreacă în incinta lor! Ei!... Dar a vroit Dumnezeu ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cuprinsă de frică, n-a mai vroit să facă un pas înainte pănă când amândoi călăuzii n-au luat-o fiecare câte de-o mână și au dus-o la vale mai mult de-a târâșul. Când am ajuns jos, biata femeie era atât de istovită și impresionată de fiorosul coborâș, încât n-a mai avut putere să se ție în picioare, necum să urmeze cu noi calea înainte spre Chamonix. Am fost nevoiți să construim în grabă o targă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în ruptul capului să călătorească mai departe în tovărășie cu noi după itinerarul ce ne propusesem. El a declarat că rămâne încă câteva zile la Chamonix, pentru ca femeia lui să-și recâștige puterile și că de acolo pleacă în Italia. Bietul om! Nu am idee ce viață conjugală va fi avut mai târziu, dar desigur că rău a luat-o chiar de la început, deoarece e lucru probat c cel mai bun mijloc de a te pierde în opinia unei femei este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la hotar primul soldat pământean stând cu pușca de pază, cu ce mulțumire mi-am preumblat din nou ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
uitare. E preferabilă iarba și pomii unui cimitir tradițional, adică livada sub care se topesc fără urmă cei duși dintre noi. Cât mă privește, zâmbesc condescendent atunci când sunt obligat să-mi arunc privirea pe vreun astfel de monument, standardizat, deplâng biata țărână batjocorită astfel și natura agresată și prefer să ajung cenușă. E mai rapid, curat și economic. Iar natura se va bucura mai curând de Întoarcerea a tot ceea ce am Împrumutat de la ea. Dobânda vreau s’o plătesc Însă de pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca biomasă, În Însăși corpul plantelor. Dacă vrem, putem s’o eliberăm, arzând iarna lemnul. În ansamblu, viața vegetală nu disipă energia primită, ci o fixează În vapori și biomasă. Aceeași pădure, transformată În scânduri, nu va realiza decât o biată umbrire, nu Însă răcoare. Biosfera e Însă un tot. Ca atare, nu putem accepta că planta e În totalitate o asimilatoare, ce fixează În formă chimică energia primită, iar animalul tot În totalitate un consumator al energiei chimice. Iar dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar și a unei aparente tendințe a lor de a semăna cu cele bune. Un fel de mimetism deci, care ar aduce cu acele orhidee ce și-au format flori ce seamănă, ca formă și miros, cu o insectă femelă; bietul mascul Își dă seama prea târziu că errare humanum est, adică toată cazna lui se soldează doar cu polenizarea florii dar, cum perseverare diabolicum, Își mai Încearcă norocul... Numai că acesta este rezultatul unei conviețuiri de milioane de ani a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alegerilor raționale făcute de alții. Alte femei și fete sunt destinate imigrării economice, dar acestea sunt teribil induse în eroare de transportatorii lor în ce privește natura activității economice la care vor participa. Un astfel de personal ajunge prea des să devină biata infanterie sângeroasă a industriei sexuale din marile orașe ale lumii dezvoltate (Somerset 2001). Guvernul Statelor Unite a estimat că până la două milioane de femei și copii sunt destinați traficului peste granițe în fiecare an. 15. Un IND, numit și ,,bombă murdară", produce
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
adâncul sufletului să o mai revăd, acum după 50 de ani de când am părăsit-o, și recomand cu căldură tuturor iubitorilor de natură, de frumos și de adevăr, să o viziteze. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Ficțiuni, dezinformări și lovituri sub centură Bietul adevăr a fost mereu victima manipulărilor, răstălmăcirilor, omisiunilor nedrepte și a falsificărilor de tot felul. Se spune cu cinism că „istoria se scrie”, și evident, fiecare scriitor de istorie poate fi cel puțin subiectiv, dezinformat sau în necunoștință de cauză
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
erau în număr foarte redus, „marile” bătălii reuneau câteva zeci, rareori sute de cavaleri, iar luptele lor, mai ales după apariția armurilor grele, erau mai mult indecise. Armurile lor cântăreau 40-50 de kg, drept pentru care erau urcați pe cai (bieții cai) cu un sistem de macarale-scripeți, spadele lor se mânuiau cu două brațe datorită greutății lor enorme, și toate acestea făceau pe de o parte ca în scurt timp să fie morți de oboseală iar pe de altă parte, făceau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
plecat cu el aflat încă pe scară, iar taxatoarea i-a strigat „urcă boșorogule”, și pentru că în mersul mașinii nu a a scos destul de repede banii pentru bilet, casierița i-a luat din cap căciula, ca zălog, până la plata biletului. Bietul meu tată, avea în vremea aceea cam 90 de ani. Ajuns în Germania acum 32 de ani, m-am încadrat și aici în ritmul de viață local, mi-am luat locul de mică rotiță în marele mecanism al economiei germane
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
-le; lăsându-le să cadă din vârful peniței așa cum le vine lor la socoteală - și dintr-o supărătoare, pentru cititor, predispoziție a mea lirică sau melodramatică, greu de ocolit când scrii despre tine Însuți, despre locurile tale natale și despre bietele cusururi ale oamenilor; ținându-le În frâu doar spre odihna cititorului luat În căruță cu mine prin această odisee vertiginoasă a unei jumătăți de veac, fără să-l Întreb ce-l intere sează cu adevărat și fără să mă mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bulevardul Elisabeta, unde citeam și răsfoiam mult, dar cumpăram puțin; apoi dulcea noastră aromeală pe la con fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați și impertinenți ce eram, pe seama bietului vorbitor; apoi cercetarea pinacotecii, prăfuită și pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
A câștigat parale multe prietenul Geacă cu comerțul lui de plăceri pentru pântec și pentru subpântec. și câștigau parale multe „directorii“ lui de local, chelnerii și picolii, orchestranții și dizeurii și, cel mai puțin, mult mai puțin dintre toți, câștigau bietele femei „artiste“, Încheindu-și mai toate cariera ca an treprenoare ale toaletelor acelorași loca luri și În mici traficuri de antremeteuze de cocaină și heroină, sau, mai modest, de „Olla Gumi“. Cunoscutul chelner Apostol de la Continental, prietenul melomanilor, al pictorilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
preotul Învățător ucis de săteni după dreptatea lor primitivă, zdrobindu-i măruntaiele cu cizmele, ca taurii Înfu riați, de a Împuțit tot satul, luni de zile, cu duhoarea hoitului său viu care nu se mai lăsa să moară. Fusese lacom, bietul popă, după femeile enoriașilor și pofticios după sânii lor Îmbel șugați pe care Îi răscolea, cu mâna lui blagoslovită, sub patra fir, când Îngenuncheau Înaintea lui la aca tiste. Am intrat odată În odaia lui, goală, cu aer zăcut și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe cărtu rarii cei lesne crezători și ușor de dus cu bățul, bâr-bâr! Principiile Caselor Naționale erau formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și constau În „Învățături și Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru care acea gioarsă de tipografie din strada Sf. Apostoli În nici un caz nu era utilată ca să le execute, dându-le, la rândul său, mai departe tipografiilor din Dudești și Văcărești, În care asu dau de dimineață și până În noapte bieții tipografi evrei, lucrând pe nimica toată, cu balabusta și cu copiii lor, pentru ca „diferențele“ - ei, vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
felul cunoscut, după pacea strâmbă de la Buftea, ne-am Întors cu toții, nedu meriți, În Bucureștiul ocupației nemțești din vara lui 1918, zeloși fie care după rosturi noi, parcă altele decât cele avute - dar mai ales cu ambițiuni adânc reformatoare pentru biata țară și pentru viitoarele generații. Printre acești reformatori trebuie să amintesc aci - ca pe un pescuitor dibaci din acele vremuri cu apele atât de tulburi - pe M.B., fost șef de cabinet al lui Ionel Brătianu și conferențiar la Drept, bărbat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinerilor literați care scriu de capul lor; și mai Încet cu pedagogii, sociologii și econo miștii. - Asta chiar peste capul directorului străin de literatură, peste capul criticu lui atitrat al revistei, autohtonist și tradiționalist, și chiar peste capul și Înțelegerea bietului cititor. Dar verva abundentă și necio plită a memorialistului este uneori atenuată de tristețea despărțirii sale prea timpurii de unii colaboratori și prieteni. Cum și de musafirii nocturni, străvezii și spectrali, veniți lângă patul lui ca să protesteze cu glasul lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dintre aceștia a depășit valoarea omului sau colaboratorului. Unii dintre acești „Oameni văzuți de aproape“, precum Henric Sanielevici, Nae Ionescu și Dem. I. Theodorescușaca lul, au dat de furcă memorialistului, care i-a dezgropat și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar credincioasă tradiției acestui gen gură-rea, ingrat și incomod al istoriei mă runți șurilor omenești. Cel dintâi dintre mai sus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nae Ionescu și de alții, poate, fără altă treabă, de la Terasă, unde atâția tineri cu părul lung, lavalieră și fără man șete la cămașă debarcau fără nici un gologan În pungă, dar plini de iluzii, [plecați] din provincia lor urgisită fiindcă bieții părinți nu-i Înțelegeau, iar afurisita de școală n-o mai terminau; orbiți de prestigiul Îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor Îndoielnic prin vreo foaie literară, Înghițită până la urmă de apele tulburi ale gazetăriei, de-a valma cu reporterii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lume! Când se mai Întâmpla uneori ca oamenii de talent sau capabili de o treabă să fie căutați cu lumânarea, poftiți, chemați, solicitați, trași de mânecă, iar nu lăsați În trista situație de solicitatori cu spinările Încovoiate și cu un biet manuscris sau o petiție În buzunar. Când mi se oferea bursă pentru studiu și slujbă cu salariu de către un Înalt dre gător care abia atunci mă cunoscuse și-mi bănuise, ce credeți?, frumosul meu glas de bas numai din câteva
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pârtie alunecoasă care avea să l ducă Înspre periferiile nobilei Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
frumos la chip și uriaș la Înfățișare, despot crunt și temut al Pontului [...]. Dar lăsând astea deoparte și Încă alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din mahalalele noroioase ale Constanței, Aurica, cu nume schim bat pentru ocazie În Aura (mistica „aură“ a teozo filor), fata pilo tului din port, Înamorată până În călcâie de un zănatec aiurit și bun de gură, căzută la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]