7,249 matches
-
școlii până am terminat orele. Am rămas foarte uimit când l-am văzut. A sărit imediat înaintea mea, cerându-mi să mă joc cu el. Eu nu prea aveam chef de joacă, deoarece avusesem o zi mai grea. L-am certat și l-am trimis înainte acasă. Văzând că nu are încotro, cu coada între picioare, s-a îndreptat înaintea mea spre casă. La o trecere de pietoni, o mașină a trecut cu viteză și l-a accidentat, dar, spre bucuria
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a dat acasă. L-am îngrijit cu toată dragostea mea. Încet-încet, Roly se simțea mai bine. Eram supărat în sufletul meu, deoarece știam că am și eu o parte din vină pentru suferința lui. Dacă în acea zi nu-l certam și-l lăsam să meargă cu mine, nu s-ar fi întâmplat acest accident. Cu toate acestea , Roly a înțeles situația și suntem cei mai buni prieteni. Alexandru-Daniel Căpraru CĂPRIOARA Razele neiertătoare ale lui august străpungeau cu săgețile insuportabile totul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
guvern, industrie și societatea civilă sunt Încleștați Într-o bătălie ideologică acerbă dacă regulile care guvernează activitățile de muncă, comerciale și profesionale trebuie să fie reformulate, iar dacă da - cum. Politicienii și liderii din mediul de afaceri și laboral se ceartă În privința unor chestiuni cum ar fi o politică laborală flexibilă, micșorarea taxelor, rescrierea regulilor care guvernează alocațiile pentru bunăstare socială și pensii și alinierea politicilor economice la cele ale Statelor Unite ale Americii. Dacă cheia pentru crearea de noi locuri de muncă era
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
afară den minte... să nu i se dea nici un feal de certare pentru că ajunge'i lui certare, că easte nebun și fără minte"). Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va greși la vremea ce iaste înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care este implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va greși la vremea ce iaste înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care este implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele interesante elemente de patologie psihiatrică și care reflectă moravurile vremii. Se prevedea, de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ai vrut să fii gropar...! Groparul: Eh! N-am vrut... s-a întîmplat... mi-a murit un prieten... am băut o săptămînă lîngă mormîntul lui... aveam să-i spun niște chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
poartă unchiul cu mine...! Și voi nu spuneți nimic?! Marieta: Eu sînt sătulă pînă-n gît de chestiile astea... Ei am venit să fac verificarea... Costache: ...Și eu... am venit să te întreb de ce marfă mai ai nevoie... să... Voi vă certați... voi vă-mpăcați... Știu eu... Matei: Scormonești, scormonești, doar ai să descoperi în mine un securist! Ei, află că n-am fost securist! Și asta nu pentru că am avut mai multă conștiință ca alții! Aiurea! N-am vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tunde la frizer), reflexiv inerent (Ion se lamentează), pasiv (În articol se arată diferența dintre X și Y), impersonal (Se merge repede pe strada asta) −, nici în cele enumerate de Avram (1997: 196−197) − obiectiv (El se îmbracă), reciproc (Se ceartă des), dinamic (El se ruga de iertare), pasiv (Biletele se vând la casă), impersonal (Se doarme bine în hamac?), eventiv (El s-a îmbolnăvit)135. Nici în lucrările de sintaxă recente din lingvistica străină nu a fost găsită o interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absolut exacte, certe asupra lumii, ci cu estimări care sunt doar probabiliste. Este introdusă astfel incertitudinea ca o condiție inevitabilă a procesului decizional. Incertitudinea este de două tipuri, în funcție de sursele ei: incertitudinea ontologică și incertitudinea cognitivă. Incertitudinea ontologică. Modelul deciziei certe analizat mai înainte presupunea o lume strict deterministă, în care starea viitoare este complet determinată de starea actuală. În consecință, cel puțin la limită, stările lumii relevante pentru decizie sunt în principiu predictibile, dacă deținem cunoștințele necesare. Modelul laplacean al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de spini.” -,, Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem Încă pe pace, eu Îți zic : Bine-ai venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci Întoarsă de pe acuma a ta cale, Să ne dai șun semn și nouă de mila măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos? Până la moartea lor sofismele lor păreau să aibă ceva convingător. Dar chiar când trăiau se contraziceau în cele ce socoteau că se impun ca adevărate în gândirea lor și se certau întreolaltă. Dar e un fapt foarte minunat că Cuvântul lui Dumnezeu învățând prin cuvintele cel mai simple, a umbrit pe sofiști și a golit de putere învățăturile lor, atrăgând pe toți la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oamenii de la idoli au învățat de la El. Iar aceasta este o nu mică dovadă a neputinței și nimicniciei idolilor. Căci cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre Fiul însoțește în mod necesar cuvântul despre Tatăl și cunoștința despre amândoi este nedespărțită. De aceea pe iudeii, care s-au rătăcit de la adevăr, pentru că nu primeau pe Fiul, dar socoteau că ei cunosc pe Dumnezeu, Mântuitorul i-a certat zicând: Nici pe Mine nu Mă știți, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați fi știut pe Mine, și pe Tatăl Meu l-ați fi știut (In. 14, 17). Căci cunoștința despre fiecare din ei se referă la amândoi”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ai Dumnezeului Celui mai presus de toate, încât față de ei liniștea netulburată a unui Antistene, a lui Crates ori a lui Diogene s-au dovedit simple jocuri copilărești 94, căci, pentru râvna lor față de adevăr și pentru libertate cu care certau pe păcătoși, ei au fost uciși cu pietre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorați, rău primit, rătăcind în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ii ceruse fiicei sale să o sune. Anxietate, angoasă. Teamă în legătură cu fiica sa . Nu suportă să aștepte. Incearcă să se Mânie, deoarece fiica sa ar fi trebuit să o ocupe de altceva. sune. Ii cere soțului să facă ceva. Iși ceartă soțul. Teamă de consecințele (abordate de psihiatru) tratamentului îndelungat cu medicamente Ii spune fiului său că ei fac totul pentru Ușoară și de scurtă durată diminuare a a o stresa. indispoziției sale atunci când încearcă să se liniștească Privește buletinele meteo
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întreb pe soțul meu dacă crede că fratele meu ar putea să se sinucidă, îl sun, și nu-mi răspunde. Anxietate: 8 Fiica mea (plecată cu mașina) Nu mi-a dat nici o veste, a avut poate un accident. S-a certat poate cu prietenul său. Mașina este în pană. X O sun pe telefonul mobil care este închis. Ii spun soțului meu că nu-i voi mai da mașina. Incerc să privesc la televizor pentru a nu mă gândi la acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
analiză funcțională care fac obiectul unei discuții comune. Părinții sunt de acord cu aceste modelări. Ei întreabă cum pot să-și ajute fiica. Terapeutul direcționează întrebarea către Gwen. Aceasta formulează timid dorința ca părinții săi să înceteze să se mai certe la masă în legătură cu ea. Ea le cere să rămână cu ea după masa de seară, pentru a o face să renunțe să mai vomite. Părinții promit să rezolve diferențele de opinii dintre ei și să rămână un anumit timp împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de eșec („Regimul este o dovadă de forță, lăcomia este o slăbiciune”, „Ori reușești perfect ceea ce întreprinzi, ori eșuezi lamentabil”...), la inteligență („N-am obținut decât 16/20 la examenul de anatomie. Sunt într-adevăr proastă”...), la amabilitate („M-am certat cu Bruno. Sunt o scorpie. Probabil că mă detestă”...). Gwen este invitată să discute despre gândurile sale cu ea însăși, ca și cum s-ar adresa unui alter ego. Terapeutul o îndrumă, pornind de la câteva exemple extrase din carnetele sale alimentare. Sarcini
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pasivitate „Au dreptate: sunt incapabilă Consum mare de alcool nu știu nimic, sunt inutilă nu valorez nimic”. Anturaj Cogniții Părinți - surori: „Dacă ea ar muri, nu-i acordă încredere, aș fi liniștită” au tendința să o discrediteze, „Am să mă cert cu ea” caută să-i protejeze copiii. Imagerie Nici una Tabel 1. Diacronia Soniei Elemente structurale posibile - Genetice: alcoolo-dependență a bunicilor. - Personale: nici una. Factori istorici de menținere posibilă - Relații cu familia sa apropiată: părinți și soră care au considerat-o întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, sosesc la parterul imobilului”. COGNITII (ceea ce-mi trece prin minte) Nu sunt bună de nimic”. Nu voi reuși nici măcar să-i spun bună ziua”. Am consumat mereu alcool”. Ea mă va certa”. CONSECINTE Consecințe concrete Foarte angoasată. Simt că picioarele îmi tremură. Mă simt mai bine când beau. EMOTII (ceea ce simt) Consecințe relaționale ”Blocată pe loc”. Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vicios. Sonia evaluează la 100% credința sa în gândurile " Nu sunt bună de nimic", "Am băut întotdeauna", la 80% credința sa în gândul " Nu voi reuși să-i spun bună ziua", și la 50% credința sa în gândul " Ea mă va certa". După ce face această evaluare, Sonia surâde complice. Sonia propune să înlocuiască "Nu sunt bună de nimic" cu "Pot să mă descurc", și " Am consumat întotdeauna alcool" cu "Am decis să nu mai beau". Această situație este lucrată cu ajutorul jocurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sergiu și a răspuns cu plăcere invitației. Mergeți voi, eu nu vin! a spus Andreea încruntată. De ce? a întrebat mirat Sergiu. Eu nu vreau! Pa! Și s-a îndeptat fără alte explicații. Ce s-a întâmplat cu ea? V-ați certat cumva? E iarăși o problemă gravă la ea acasă? năvălește Sergiu cu întrebările. Chiar nu știu, nu mi-a spus nimic. Când ne-am întâlnit era calmă așa cum știi că este ea de obicei. La un moment dat parcă a
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
acasă?/ M-a privit tăcut, apoi și-a întors în altă parte fața,/ și-am înțeles atunci că prin străini aveam să-mi/ sting dorul de țară și viață.../ - Nu-mi certa, Doamne, slăbiciunea - l-am rugat - nu mi-o certa,/ precum crezi, așa facă-se voia Ta.../ Mă sfâșia dorul de Țară și frați,/ dorul de Carașul meu drag și de îndurerații/ Carpați,/ aș fi vrut să-i revăd cât mai degrabă, cât mai/ curând,/ să nu-i port, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
puterile occidentale antrenate deja În Războiul Rece. Este interesant faptul că, dacă În țară competiția politică era privită ca o condiție fundamentală a democrației, În exil aceeași competiție devenea factorul principal de dezbinare. Nicolae Morcovescu spunea că „toate exilurile se ceartă” și „În exil nu alcătuim o societate, căreia Îi lipsesc funcțiunile fundamentale, ci o atmosferă [...]. Cauza obiectivă a disensiunilor din exiluri e simplă: lipsa de presiune etică a societății asupra indivizilor”. Prin urmare, trebuie explicat În ce măsură această lipsă de unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]