7,234 matches
-
importanța unei teme prezente în întreg spațiul european: mitologia mormântului singuratic , căreia, la vremea aceea, și nici „după”, nimeni, la noi, nu i-a dedicat un studiu competent. Ideea lui V. Rogoz pornește de la legenda "Calul Cioicului" auzită în zona Codrului. 3)Ion Șeuleanu, prof.univ., fostul asistent din studenție, îl citează pe Viorel Rogoz în lucrarea de mare prestigiu științific: Nunta în Transilvania (""'(în contextul ceremonialului nupțial românesc), Târgu-Mureș, 2000."
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul rural, iar
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani, Baia, Roman, Vaslui și Fălciu (de la nord, în sens anti-orar). Plasa Codru a existat neîntrerupt între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul rural, iar
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
de armate poloneze din părțile Cracoviei, Sandomirului, Dublinului și Rusiei Haliciului, a intrat în Moldova. Confruntarea dintre moldovenii lui Petru și oștile aflate în sprijinul lui Ștefan deși a debutat încă de la trecerea graniței, bătălia principală s-a desfășurat în Codrii Plonini. Tactica armatei moldovenești a implicat atât lupte comune dintre corpuri de oaste cât și individuale și, a constat atât în hărțuirea dușmanilor cât și mai ales în prăvălirea copacilor peste adversarii aflați pe drumul de acces.. Armatele poloneză și
Bătălia de la Codrii Plonini () [Corola-website/Science/332635_a_333964]
-
acest loc voievodul Radu Negru, înaintea unei lupte cu tătarii. Ea avea sa servească drept fortăreață, adăpost și loc de rugăciune. Locul mănăstirii era în acea vreme ca și o insula care avea sa împiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlăsiei constituind un zid de neînvins. Arsă și pustiită de tătari în timpul domniei lui Simion Movila (1600-1602), biserica a fost refăcuta ”de în temei”, ne spune o inscripție prinsa deasupra ușii pronaosului, în 1626 de vornicului Hrizea Coconu stăpânul satului
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Aici, vara, organizau baluri și petreceri cu lăutari și țigani. În 1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în mare
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o măsură mai mică în: vestul raionului Ungheni, nordul raionului Cimișlia, sudul raionului Telenești și nordul/sud-vestul raionului Ialoveni. Printre altele, pe teritoriul Codrilor
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o măsură mai mică în: vestul raionului Ungheni, nordul raionului Cimișlia, sudul raionului Telenești și nordul/sud-vestul raionului Ialoveni. Printre altele, pe teritoriul Codrilor sunt amplasate cele mai străvechi mănăstiri din Republica Moldova: Vărzărești (sec. XIV), Căpriana (sec. XIV-XV), Hâncu (sec. XVII), Hârbovăț (sec. XVIII), Hârjăuca (sec. XVIII), Curchi (sec. XVIII), Condrița, ș.a. Relieful este dificil, constituit dintr-un podiș jos, tăiat de un număr
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
dealuri mai mari sau mai mici, s-au format în timpurile miocenului, atunci sedimentele continentale s-au depus sub formă de argile, marne, calcare, nisipuri, gresii și loess cuaternar, ca urmare formându-se insule și movile pe atunci submarine. Dealurile Codrilor au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai rar sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
insule și movile pe atunci submarine. Dealurile Codrilor au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai rar sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai rar sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui. Cu referire la Codrii Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir menționa: De asemenea, un număr semneficativ mai ales de mamifere (mai puține păsări) au dispărut ca urmare a defrișărilor și braconajului intensiv de-a lungul secolelor XVIII-XX. Se cunoaște cu certitudine
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir menționa: De asemenea, un număr semneficativ mai ales de mamifere (mai puține păsări) au dispărut ca urmare a defrișărilor și braconajului intensiv de-a lungul secolelor XVIII-XX. Se cunoaște cu certitudine că Codrii au fost populați de specii ca: zimbrul (disp. sec. XVIII), elanul (sec. XVII), râsul, bourul (aprox. sec. XIII), cocoșul de munte, ș.a
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Pasiunea pentru trecutul istoric și avântul patriotic din anii de tinerețe ale lui Sadoveanu erau bine-cunoscute, după cum afirma Nicolae Iorga care l-a cunoscut
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Există o deosebire esențială între romanele istorice antebelice ale scriitorului și "Zodia Cancerului", ce evidențiază maturizarea talentului lui Sadoveanu. Lirismul caracteristic începuturilor carierei literare
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Ce vara-iarna este trist și burnițos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunțit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai pățit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde sufletul cumva? Că-ți iese fum... Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
Aforisme (1972), Tadeusz Różewicz, Poeme (1973), Jan Szczepański, Sociologie (1973), Michał Rusinek, Pe urmele lui Kopernik (1974), Kazimierz Michałowski, Cum și-au creat grecii artă (1975), Wisława Szymborska, Bucuria scrierii (1977), Adam Mickiewicz, Versuri alese (1978), Aleksander Omiljanowicz, Stafiile din codrii Bialowieza (1978), x x x - Zece poeți polonezi Antologie (1978), x x x - Cântece vorbite, lirica primitivă. Antologie (1979), Tadeusz Różewicz, Poezii (1980), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme, versuri, epigrame (1980), Jerzy Edigey, Valiză cu milioane (1991), Boy Zielinski, Marysienka și
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
înflorite. Cea dintâi poveste vânătorească a fost auzită de autor în copilărie, pe când nu împlinise încă vârsta de 10 ani; într-o după-amiază de toamnă târzie, moș Ilie, un bătrân slujitor al familiei, îi povestește copilului cum a întâlnit în codru un inorog fioros, aprinzându-i imaginația. Scriitorul consemnează apoi prima sa experiență cinegetică, ce a avut loc la 27 martie 1894 în lunca Siretului, precum și ucenicia sa alături de moș Nechita Pușcașu. Majoritatea povestirilor prezintă diferite expediții vânătorești ale autorului: o
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani și ezitarea unui vânător de a împușca un cocoș de munte în codrii pustii ai Rarăului. Alteori, el imaginează povești misterioase petrecute în vremuri imemorabile precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici migrați de la miazănoapte în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau ultima expediție pe munte
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
din ceas de seară. Relația care se stabilește între om și natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Astfel, moș Calistru Pușcașu din povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” este atât de vrăjit de codru încât simte că nu poate muri fără să-l mai vadă o dată, explicându-i unui flăcău astfel: "„Eu, bre, o viață de om aici, subt codru, am petrecut-o. Eu cu pădurarii, cu cânii și cu sălbăticiunile. Știu eu că
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
din povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” este atât de vrăjit de codru încât simte că nu poate muri fără să-l mai vadă o dată, explicându-i unui flăcău astfel: "„Eu, bre, o viață de om aici, subt codru, am petrecut-o. Eu cu pădurarii, cu cânii și cu sălbăticiunile. Știu eu că de-acu nu mai am mult, da' măcar să-mi mai fac odată cheful...”". Vânătorul Chirică Ciuntu, un personaj din povestirea „Vânt dinspre Căliman”, nu se lasă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
răceala morții sau tăcerea adâncă ce se așterne peste natură. "„Îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintâi omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra, și pe cărări era numai un pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de seamă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]