7,734 matches
-
vor produce o urină cu exces sau deficit de acid, și aceasta va încerca readucerea pH-ului plasmatic la valorile normale. Mecanismele implicate în această funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii de pH. pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă ca urmare a unor procese mai complicate. Nu există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă ca urmare a unor procese mai complicate. Nu există o pompă sau un canal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere a poziționării lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
calicele mici, calicele mari, pelvisul renal (bazinet)) și căi urinare extrarenale (uretere, vezica urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vârfurilor mai multor piramide renale și care se vor uni pentru a forma calicele mari. Fiecare calice mare este alcătuit din 2-3 calice mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
administrative, cunoscând atât culmea succesului social, în calitate de cavaler în Kent, apropiat și protejat de puternicul John of Gaunt, dar și decăderea ierarhică, odată cu schimbările politice ale epocii, fiind pe rând responsabil cu întreținerea și refacerea clădirilor regale, a pădurilor sau colector de taxe. Ambii scriitori au abordat cu precădere tema iubirii, dar au eșuat în viața personală în a trăi sau a se împlini în acest sentiment, așa după cum se confesează, pe tărâm ficțional de data aceasta, prin naratorii lor în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
telefonice. După ce în SUA s-au interzis importurile, producerea și vânzarea scannerelor de celulare, specialiștii au demonstrat cum, într-un minut, cu două fire scurte de sârmă și un ciocan de lipit, un scanner legal radio se transformă într-un colector impecabil de convorbiri de pe celulare. S-a afirmat chiar că, din zece milioane de scannere vândute legal în SUA, câteva sute de mii au fost modificate pentru a intercepta celulare. Vulnerabilitatea celularului de a fi folosit drept microfon este o
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cavitate închisă, delimitată de un epiteliu simplu (monostratificat) și umplută cu un conținut lichid sau semisolid; ambele forme au dimensiuni mai mari de 200 mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice segment al nefronului, de la glomerul la tubul colector (2). Un rinichi poate conține unul sau mai mulți chiști. Termenul de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
normală (nefrogeneză 1) este, în esență, un program de evenimente celulare, dinamice și riguros controlate în timp și spațiu: proliferarea celulară, formarea (diferențierea) de celule specifice, moartea celulară prin apoptoză și morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (formarea nefronului, ramificarea canalelor colectoare) (3, 10). Aceste procese sunt mediate și controlate prin expresia temporală și spațială a unor gene implicate în nefrogeneză, care codifică diverse molecule efectoare. După terminarea nefrogenezei, aceste gene sunt inactivate. Cunoașterea genelor și mecanismelor moleculare ale dezvoltării renale este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de contact, între celulele lor componente are loc un fenomen de inducție reciprocă (fig. 2.3) care determină, prin proliferare și diferențiere celulară, două evenimente (5, 10, 11): -ramificarea corectă a mugurelui ureteric, care va forma sistemul excretor arborescent canalele colectoare, calicele, pelvisul renal și ureterul care drenează urina din tubii nefronilor la vezica urinară; -transformarea (conversia) sau diferențierea celulelor mesenchimale din imediata vecinătate a vârfurilor mugurilor în celule epiteliale polarizate (care vor forma unitățile nefretice alcătuite din glomerulii și tubii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formeze diferite tipuri de epitelii din structura nefronului (5). Astfel, capetele proximale ale corpilor S vor forma glomerulii; la acest nivel, celulele mezenchimale se diferențiază în podocite, celule care filtrează plasma pentru a forma urină. Fig. 2.4. Dezvoltarea sistemului colector renal și a nefronului (după Larsen, 1998) A. Bifurcarea continuă a mugurelui ureteral până în săptămâna 32 produce 1-3 milioane de tubi colectori. B fi F. Fiecare tub colector induce agregarea și condensarea mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mezenchimale se diferențiază în podocite, celule care filtrează plasma pentru a forma urină. Fig. 2.4. Dezvoltarea sistemului colector renal și a nefronului (după Larsen, 1998) A. Bifurcarea continuă a mugurelui ureteral până în săptămâna 32 produce 1-3 milioane de tubi colectori. B fi F. Fiecare tub colector induce agregarea și condensarea mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii contorți și ansa Henle. Aceste celule epiteliale au un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care filtrează plasma pentru a forma urină. Fig. 2.4. Dezvoltarea sistemului colector renal și a nefronului (după Larsen, 1998) A. Bifurcarea continuă a mugurelui ureteral până în săptămâna 32 produce 1-3 milioane de tubi colectori. B fi F. Fiecare tub colector induce agregarea și condensarea mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii contorți și ansa Henle. Aceste celule epiteliale au un fenotip foarte diferit de epiteliul restului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un ansamblu de evenimente celulare, controlate în timp și spațiu (3, 11): proliferarea celulară; diferențierea în tipuri celulare specifice (diverse epitelii, celule mesangiale, endotelii); morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (de ex., formarea tubului nefronic din celule nediferențiate sau ramificarea canalelor colectoare); 3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un factor mitogen și de diferențiere a endoteliului), precum și PDGF factorul de creștere derivat din plachete (un mitogen pentru celulele mesangiale). 4. Experimental, s-a găsit că celulele neurale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cantitate relativ redusă de stromă conjunctivo-vasculară, care este implicată, de asemenea, în funcționalitatea rinichiului. Un tub urinifer este format din două componente distincte, cu origine embriologică diferită (vezi cap. Morfogeneză): nefronul, care realizează ultrafiltrarea sângelui și modificarea compoziției acestuia; tubul colector, care asigură absorbția apei și producerea urinei hipertone. Aceste componente realizează o histoarhitectonie caracteristică, organizată sub formă de: corticală, medulară externă (cu două componente bandă externă și bandă internă) și medulară internă (fig. 2.5). Tubii uriniferi diferă în raport cu poziția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
caracteristicile structurii microscopice, de-a lungul unui nefron se pot descrie mai multe segmente. în mod clasic, au fost descrise următoarele segmente: glomerulul renal, tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal. La aceste segmente ale nefronului se adaugă tubii colectori (fără a face parte din nefron, prin originea embriologică diferită), în continuitate morfologică și corelație funcțională. în prezent, pentru standardizarea nomenclaturii, Renal Commission for the International Union of Physiological Sciences a propus următoarele segmente: tubul proximal, tubul intermediar, tubul distal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
face parte din nefron, prin originea embriologică diferită), în continuitate morfologică și corelație funcțională. în prezent, pentru standardizarea nomenclaturii, Renal Commission for the International Union of Physiological Sciences a propus următoarele segmente: tubul proximal, tubul intermediar, tubul distal și tubul colector. Fiecare dintre acestea conține apoi două sau mai multe subsegmente. Rezultă astfel: corpusculul renal, situat la extremitatea proximală a nefronului, format din capsula Bowman și glomerul (ghemul capilar); tubul proximal, format din o parte contortă și o parte dreaptă, ce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară și un segment ascendent subțire; tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și un segment ascendent subțire; tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
plus presiunea din spațiul urinar. în procesul filtrării mai intervin: încărcarea electrică a materialului de filtrat, reglarea hemodinamicii glomerulare (prin celulele mesangiale) și reglarea fantelor de filtrare. B) CARACTERE GENERALE ALE CELULELOR TUBULARE De-a lungul nefronului și a tubului colector, indiferent de adaptarea celulelor la funcțiile pe care le îndeplinesc, există caracteristici comune: celulele epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma conține un citoschelet în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a2b1 și a3b1. Funcțional, tubul distal este sub controlul aldosteronului care activează ATP-aza Na, K dependentă, în vederea reabsorbției de Na și excreției de K. Există, de asemenea, excreție de H+, NH 4 +, activități importante în menținerea echilibrului acidobazic. F) TUBUL COLECTOR Este format din celule principale, majoritare, cu o citoplasmă clară și mai puține organite; conțin filamente de citocheratină CK19, câteva mici microvilozități apicale și canale pentru apă. Printre acestea apar celule întunecate de tip A și B, care nu conțin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
A și B, care nu conțin CK19, dar conțin anhidrază carbonică și sunt implicate în secreția de H+ și bicarbonați. Ancorarea pe membrana bazală se face prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evaluarea unui donator sănătos înrudit cu pacientul care va fi transplantat. PATOGENIA BOLII CHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) Irina Mititiuc și Mircea Covic în ADPKD, formarea chiștilor poate începe încă din viața fetală, în orice segment al nefronilor și tubilor colectori. Inițial, se produce o dilatație locală a tubului renal, care apoi se mărește, prin proliferare celulară și acumulare de lichid în cavitatea chistului (1). Sunt afectați un număr mic de nefroni, iar rinichiul este macroscopic de aspect normal. Ulterior, se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
puncte, apărând dilatații fuziforme sau în deget de mănușă. Inițial, ele sunt în contact cu nefronul și se umplu cu filtrat glomerular. Ulterior, chiștii se măresc prin acumularea de lichide, separându-se total sau parțial de tubul (proximal, distal sau colector) din care provin. Această ipoteză logică nu a putut fi însă validată. Mai mult, s-a observat că celulele renale prelevate de la pacienții cu ADPKD și cultivate in vitro pot forma chiști. Deoarece această proprietate nu se observă la celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]