9,508 matches
-
ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a fost premiera comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale. În 1888 și 1889, C. Mille continuă la D. o. Săptămâna literară, foileton pe care îl redactase și la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
mei” din poemul lui Arghezi), răbdători, insinuanți; vor aștepta, în continuare, ca urmăritul să li se alăture. Bineînțeles că acesta (eroul liric), cu tot respectul pe care îl datorează („casa - / În frac, unde v-am așteptat cu masa”), joacă o comedie a nesupunerii și a independenței; dar în cele din urmă se simte că le va da satisfacție. În modul său atât de simplu și atât de sofisticat totodată, oniricul D. se raportează - cu o ironie tandră, întoarsă exclusiv asupra lui
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
repertoriului trupei românești de teatru, înființată de Societatea Filarmonică, a tradus și tipărit în 1836 Domnul Pursoniac de Molière. Din același autor, tot în tălmăcirea lui, s-au reprezentat George Dandin sau Bărbatul cornat în părere și Bolnavul imaginar. Ultima comedie era anunțată ca aflându-se sub tipar în tipografia lui Heliade (1836). Aflat printre protagoniștii revoluției de la 1848 din Muntenia, G. este numit de Guvernul Provizoriu director al Ministerului din Năuntru. În timpul exilului s-a stabilit la Paris, unde a
GRADISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
G. studiază atent „Telegraful român”, „Evenimentul” din Iași, „Conservatorul” și „Dimineața” din București, „Vocea Prahovei”, materialul identificat aici corectând și nuanțând sensibil teme supuse multă vreme controversei sau încă aflate pe rol. Astfel, autoarea demonstrează că teza lovinesciană a inactualității comediilor era larg răspândită în epocă, analizează impactul „trădărilor” politice ale scriitorului asupra receptării operei, luminează relațiile lui constant bune cu Iașul (mai ales cu ziarul liberal „Evenimentul”), aduce clarificări ale obscurului interval 1904-1908 (atenția cu care „Dimineața” lui C. Mille
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru dramaturgie (1994) și Ordinul „Francisco Miranda”, conferit de președintele Republicii Venezuela, pentru merite culturale și relații de colaborare cu țările Americii Latine. Piesele i-au fost jucate, chiar înainte de publicarea lor, la Teatrul de Comedie sau la Teatrul Evreiesc de Stat din București și la teatrele din Brașov, Piatra Neamț, Bârlad, Reșița . Cartea de debut în dramaturgie a lui G., Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte (1988), se deschide cu o justificare amplă a autorului asupra
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
Ion Țuculescu. Personajele din prima piesă, cu onomastică transparentă, ajung să se constituie într-un parlament al păsărilor domestice care pun în scenă toate aberațiile de limbaj, însoțind astfel uzura inevitabilă a unei căsnicii. Primele cronici ale spectacolului cu această comedie subliniau influența lui Teodor Mazilu. Cealaltă comedie, Fluturi de noapte, continuă să pastișeze poncifele, satirizând abuzurile și corupția din sistemul construcțiilor de locuințe, printr-un joc ambiguu între realitatea absurdă și fantezia caricaturală. Satira Balul lebedelor (1994), subintitulată „comedie satanică
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
onomastică transparentă, ajung să se constituie într-un parlament al păsărilor domestice care pun în scenă toate aberațiile de limbaj, însoțind astfel uzura inevitabilă a unei căsnicii. Primele cronici ale spectacolului cu această comedie subliniau influența lui Teodor Mazilu. Cealaltă comedie, Fluturi de noapte, continuă să pastișeze poncifele, satirizând abuzurile și corupția din sistemul construcțiilor de locuințe, printr-un joc ambiguu între realitatea absurdă și fantezia caricaturală. Satira Balul lebedelor (1994), subintitulată „comedie satanică în patru infernuri”, demontează mecanismele monstruoase ale
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
această comedie subliniau influența lui Teodor Mazilu. Cealaltă comedie, Fluturi de noapte, continuă să pastișeze poncifele, satirizând abuzurile și corupția din sistemul construcțiilor de locuințe, printr-un joc ambiguu între realitatea absurdă și fantezia caricaturală. Satira Balul lebedelor (1994), subintitulată „comedie satanică în patru infernuri”, demontează mecanismele monstruoase ale realității de ultimă oră: un primar de târg cu suita sa grotescă (escroci, demnitari dubioși, vampe, dezmoșteniți ai soartei), caricaturizați în forfota dezvelirii unui monument închinat libertății recent dobândite - care devine justificarea
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
patru infernuri”, demontează mecanismele monstruoase ale realității de ultimă oră: un primar de târg cu suita sa grotescă (escroci, demnitari dubioși, vampe, dezmoșteniți ai soartei), caricaturizați în forfota dezvelirii unui monument închinat libertății recent dobândite - care devine justificarea viciilor fiecăruia. Comedia Regele broaștelor (1995) fixează stilul fantastic și halucinator al dramaturgului, care alegorizează cu instrumentele unui bestiar modern spectacolul lingvistic al deformării și aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
instrumentele unui bestiar modern spectacolul lingvistic al deformării și aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a unor destine de fapt tragice în absurdul lor) și Valsul lebedelor. Cinci comedii inedite alcătuiesc culegerea Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a unor destine de fapt tragice în absurdul lor) și Valsul lebedelor. Cinci comedii inedite alcătuiesc culegerea Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă personaje ale sacralității creștine, prinse în jocul absurd al răsturnării demonice
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a unor destine de fapt tragice în absurdul lor) și Valsul lebedelor. Cinci comedii inedite alcătuiesc culegerea Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă personaje ale sacralității creștine, prinse în jocul absurd al răsturnării demonice și al demolării valorilor sub comunism (biserici, cartiere, valori morale); Ruleta americană, cu același substrat
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă personaje ale sacralității creștine, prinse în jocul absurd al răsturnării demonice și al demolării valorilor sub comunism (biserici, cartiere, valori morale); Ruleta americană, cu același substrat tragic, este o comedie macabră a setei infernale de bani; Șarpele boa incriminează industria erotică ilicită, încercând să evite vulgaritatea de circumstanță prin alertețea dialogurilor; Bunica la Istanbul, satiră nostalgică, descrie indiferența în care se dispersează ultimele resturi de conștiință, iar Estul sălbatic, poate
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
conștiință, iar Estul sălbatic, poate cea mai realizată dintre piese, cel puțin la nivelul jocurilor de cuvinte, își bizuie conflictul pe mașinațiile sinistre puse la cale într-un cimitir (parabolă morbidă a tranzacțiilor și a traficului de influență). Cinci noi comedii sunt cuprinse în volumul Teatru. Schimbare de sex (2001). Sunt satire și farse burlești ale prăbușirii societății românești, o lume ce continuă să se dezagrege și după ieșirea din totalitarism. Promiscuitatea sinistră a „tranziției” întregește panorama alegorică pe care autorul
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
continuă să se dezagrege și după ieșirea din totalitarism. Promiscuitatea sinistră a „tranziției” întregește panorama alegorică pe care autorul o construiește, travestind realitatea în fantezie și reușind să-i anuleze spectatorului (cititorului) orice iluzie legată de aceste forme degradate. Teatru. Comedii la microfon (2001) reia trei piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în placheta Acvariul cu rechini (1992) fantezii și mirări genuine, ironice și autoironice, poetul G. își dramatizează cu vădită plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana Berlogea, București, 2001; Teatru. Comedii la microfon, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, RL, 1983, 24; Ion Cocora, Realitate și simbol, TR, 1986, 3; Valentin Silvestru, Plimbare cu telescaunul, RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana Berlogea, București, 2001; Teatru. Comedii la microfon, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, RL, 1983, 24; Ion Cocora, Realitate și simbol, TR, 1986, 3; Valentin Silvestru, Plimbare cu telescaunul, RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
inteligentă, RL, 1983, 24; Ion Cocora, Realitate și simbol, TR, 1986, 3; Valentin Silvestru, Plimbare cu telescaunul, RL, 1987, 2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu, Comedia mizeriei sociale, „Azi”, 1994, 9; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Rampa și ecranul”, 1997, 5-6; Margareta Bărbuță, Sunetul actualității, TTR, 1997, 11; Mircea Ghițulescu, Valsul sau Ciuleandra, „Azi”, 1997, 56; Ion Toboșaru, Arta teatrului contemporan, București, 1999, 156; Ghițulescu, Istoria
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
elevului său, În Ficțiune și Dicțiune (1991), două tipuri de “autoficțiune”, În funcție de proporția dintre autobiografic și ficțiune. Am avea astfel autoficțiunile “adevărate, al căror conținut narativ este, dacă pot spune așa, autentic ficțional”, În rîndul lor putînd fi inclusă Divina Comedie sau Don Quijote (accentul cade pe ficțional) și “falsele autoficțiuni”, “care nu sînt ficțiuni decît pentru vamă: altfel spus, autobiografii rușionoase.” Reputatul naratolog se vădește astfel un purist incorijibil care păcătuiește În primul rînd printr-o idee imuabilă despre literatură, aceea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și insolența elevului convins de inutilitatea absolută a învățăturii și comportamentul febril, cam prostesc, al părinților și rudelor, dar și comportamentul profesorilor din comisie, ale căror întrebări și manifestări sunt ridicole, întrețin interesul amuzat al cititorului. O variantă pentru scenă, comedia cu același nume, a fost pusă în repetiție la Teatrul Național din București în toamna anului 1939, fără a fi însă reprezentată. Dintr-o perioadă anterioară datează romanul Dragoste cu termen redus, publicat abia în 1934. Aici, între narator și
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Lucian din Samosata, Ovidiu, Emilio Cecchi, Virginia Woolf ș.a. Cea mai realizată lucrare de exegeză este Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (1997). C. pornește de la un aplicat studiu asupra lui Ahile în cadrul Iliadei, de la analiza poeticii luminii în Divina Comedie (cu traduceri proprii) ca să ajungă la Ariel sau forma pură a libertății, așa cum apare în Furtuna lui Shakespeare. Ca toate studiile sale, și acestea trebuie citite la cel puțin două niveluri: unul al informației exacte, erudite, surprinzătoare prin amănunte înnoitoare
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
, Matilda (2.IV.1851, Iași - 9.IX.1932, Iași), poetă, prozatoare și autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român, și a Matildei (n. Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu cu chimistul Petru Poni
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate ca psihologie. Cuplurile clasice de îndrăgostiți stăpân-stăpână și servitor-servitoare schimbă replici care
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]