10,108 matches
-
durerea crudă care era proaspătă în sufletul ei. Înaintă mohorâtă cu pasul mare spre cabinetul medicului chirurg. Era nerăbdătoare, înspăimântată cu ochii tulburi și plânși să afle adevărul despre sănătatea lui Valentin. După ce bătu la ușă, intră în cabinetul doctorului. Coridorul era plun de oameni așteptând ca și ea același lucru. Când începu să vorbească, glasul ei părea amorțit fără să și-l mai poată auzi. Il văzu pe doctor într-un colț al cabinetului ținând strâns în mâini probabil o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de fabrică, șvăboaica Hilde (Mihaela Rădulescu, mămoasă) și Nina (Daniela Nane, irosită), într una dintre acele case bănățene care seamănă cu versiunea locală a locuințelor neorealiste : o clădire aproape neverosimilă, cu o intrare gen turn și cu două șiruri de coridoare exterioare de o parte și de alta, care dau în curtea interioară a imobilului. Această locație este cel mai interesant lucru din film : o implantare în peisaj ce are toate datele autenticului (imediat ce o vezi, ești convins că în acea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
propriu și la figurat. Pe scurt, totul în casă e în neglijeu, dar apartamentul e mare. Intrarea este pe la bucătărie; nu mi am dat seama. Eram încă zăpăcită, așa cum sunt mereu de la invadarea apartamentului. Ascensorul m-a lăsat pe un coridor întunecos. Am sunat la întâmplare, ușa s-a deschis și în prag s-au ivit două persoane, Ghighi și Nina D., dolofană și burgheză, bine îmbrăcată și blondă din cap până-n picioare. Doamna casei - de altfel foarte drăguță cu mine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
chiloței de te ia cu leșin... Luke își drege glasul și amândouă ne întoarcem pe călcâie. — O! zice Suze. Sorry, Luke. Vezi că avem cafea și ziare și tot felul de chestii în bucătărie, în direcția aia. Arată spre un coridor. Poți să ceri ouă cu costiță, dacă vrei! Doamna Gearing îți face imediat. — Doamna Gearing pare exact genul meu de femeie, spune Luke zâmbind. Ne vedem mai încolo. Camera lui Suze e luminoasă, aerisită și dă spre grădină. Vorba vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îți poți aduce proprii stiliști și make-up artists. Dar sunt sigur că te-ai gândit deja la asta. — Îhm... păi... Gândul îmi zboară instantaneu la Janice și Mireasa Primăvară Radioasă. Oarecum. — Invitaților le vor fi oferite cocktailuri în timp ce trec pe coridor, explică Robyn. Și iată și Salonul baroc, unde vor fi servite aperitivele, înainte de a intra în Grand Ballroom. Bănuiesc că încă n-ați apucat să vă gândiți la aperitive, așa-i? — Păi... ăăă... știți... Tocmai sunt pe punctul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă apropii de el. Ce s-a întâmplat, Luke? Ceva la firmă? — Michael, spune Luke. Tocmai am aflat. A avut un atac de cord. Nouă Camera lui Michael e la etajul patru al unui mare spital din Washington. Mergem pe coridor în tăcere, cu privirile ațintite în față. Nici unul dintre noi n-a dormit prea bine azi-noapte - de fapt, nu sunt sigură că Luke a reușit să ațipească. Nu mi-a zis prea multe, dar știu că e măcinat de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spital, zicând „Tensiune arterială 19 cu 3“ sau cum s-o spune, și ieșind val-vârtej, în admirația colectivă. Inovatorul chirurg Rebecca Bloomwood nu s-ar fi înscris niciodată la medicină, dacă nu ar fi avut loc o întâlnire întâmplătoare pe coridorul unui spital. Renumita expertă lucra la acea dată în domeniul modei... Mi-am dorit să fiu doctor de când mă știu, spune repede una dintre fetele în blugi, iar eu ridic privirea, ușor iritată. Tipic. Se ia după mine. Eu trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e dimineață și problema nu mai suportă amânare. Știu că e un moment extrem de prost ales, știu că e ultimul lucru pe care ar vrea să-l audă acum. Însă trebuie neapărat să-i spun. Îl aud că vine pe coridor și inspir adânc, pentru a-mi calma nervozitatea. — Luke, fii atent, spun în clipa în care se deschide ușa. Știu că e un moment complet nepotrivit. Dar trebuie neapărat să vorbesc cu tine. Avem o problemă. Care anume? spune Robyn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
răspund, pe același ton. După care îmi aduc aminte că am venit în calitate de sol al păcii. Elinor, repet, străduindu-mă ca glasul să îmi sune un pic mai cald. Am venit să vorbim. — Să-ți ceri scuze, spune, dispărând pe coridor. Doamne, cât de vacă poate să fie! Și, oricum, ce vină am eu? Nici una! O clipă, îmi vine să-i întorc spatele și să plec. Dar m-am hotărât să fac asta și am s-o fac. — Nu tocmai, spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oamenii și le spui că pantofii lor arată groaznic, nimeni n-o să poată niciodată afla asta. Așa. Acum o să mă omoare probabil. Mai bine să ies. Străduindu-mă să nu pară că o iau efectiv la fugă, mă avânt pe coridor, afară din apartament. Închid ușa în urma mea și mă rezem de ea, cu inima bubuindu-mi trae. OK. Până aici totul a fost bine. Acum să văd ce fac cu Luke. — Dar nu înțeleg ce te-a apucat acum cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la acest moment. Nu-mi vine să cred că toate astea se întâmplă cu adevărat. Am pe mine o rochie de mireasă. Și în păr o diademă care lucește de-ți ia ochii. Sunt mireasă. În timp ce Robyn mă conduce pe coridoarele tăcute și pustii ale Hotelului Plaza, mă simt ca președintele SUA într-un film de la Hollywood. — Frumoasa a pornit spre voi, murmură în cască în timp ce pășim pe covorul roșu de pluș. Frumoasa se apropie. Dăm colțul și îmi zăresc reflexia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
incidentul cu Alicia? Undeva pe rândul din spate o zăresc pe Erin aplecată mai să cadă și arunc buchetul direct în brațele ei larg deschise. Și pe urmă ieșim. Ușile duble masive se închid în urma noastră și ne aflăm pe coridorul tăcut mochetat cu pluș, în care nu se află decât doi portari, care privesc țintă în fața lor. — Am reușit, zic, aproape râzând de ușurare și de fericire. Luke, am reușit! — Am înțeles, zice Luke, încuviințând. Bravo nouă. Acum, dacă ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
N-au început și nici nu vor începe pînă hăt, peste vreo șapte ani din motive ținînd nu de impotența Delfinului, ci de pasiunea lui mult mai intensă pentru lăcătușerie. Evident că toată lumea dă vina pe ea : doamnele șușotesc pe coridoare, scandaloasa Madame du Barry (Asia Argento), amanta bătrînului rege, o privește cu dispreț, propria mamă, împărăteasa Maria Tereza, îi cere, în numele alianței franco-austriece, să depună mai mult efort pentru a-și inspira soțul. Cu ditamai farsa jucîndu-se noapte de noapte
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
au încuiat, lasandu-l afară, în fața ușii, pe post de cerber pe Cazimir Ionescu iar în interior, pe același post, pe căpitanul Lupoi. Din acest moment n-au mai intrat în cameri decât persoanele agreate de Ion Iliescu. Afară, pe coridor, se adunau treptat barzii vechiului regim (că Dumitru Popescu "Dumnezeu"), dornici cu toții să se pună la dispoziția noii puteri democratice, dar și capi ai Securității, dintre care cel agreat de Iliescu a fost col. Gheorghe Ardeleanu, șeful unităților anti-tero (U.S.L.A.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
primul rând, din această perspectivă. În al doilea rînd operațiunea Jimbolia dovedește cs România - cum am mai arătat - rămîne breșă strategică a Rusiei spre Balcani, chiar și după anul 2000. Pentru a redeveni influență în Balcani, Rusia are nevoie de coridorul românesc, așa cum odinioară avea nevoie de Polonia și coridorul polonez, pentru a-și exercita influență în Europa Centrală. Pe scurt: operațiunea Jimbolia, din 1994-1995, a avut un caracter geostrategic, mai mult chiar decât unul geoeconomic. O demonstrează factorii implicați, atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
operațiunea Jimbolia dovedește cs România - cum am mai arătat - rămîne breșă strategică a Rusiei spre Balcani, chiar și după anul 2000. Pentru a redeveni influență în Balcani, Rusia are nevoie de coridorul românesc, așa cum odinioară avea nevoie de Polonia și coridorul polonez, pentru a-și exercita influență în Europa Centrală. Pe scurt: operațiunea Jimbolia, din 1994-1995, a avut un caracter geostrategic, mai mult chiar decât unul geoeconomic. O demonstrează factorii implicați, atât cei interni cât și cei extemi. 2. IMPLICAREA BANCOREX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
satul natal, casa natală, casele din sat, dar vastitatea clădirii în care mă aflam și în care eram obligat să trăiesc și să muncesc pentru realizarea unui țel ce-mi propusesem, mă copleșea! Mă temeam să nu mă rătăcesc pe coridoarele cu mozaic lucios și alunecos în deplasarea obligatorie ce trebuia s-o fac. Atent pe unde merg, pășeam tot pe lângă pereții din dreapta ai coridoarelor, pentru că, dacă aș fi mers prin mijloc apărea imediat cineva dintre elevii mai mari care striga
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pentru realizarea unui țel ce-mi propusesem, mă copleșea! Mă temeam să nu mă rătăcesc pe coridoarele cu mozaic lucios și alunecos în deplasarea obligatorie ce trebuia s-o fac. Atent pe unde merg, pășeam tot pe lângă pereții din dreapta ai coridoarelor, pentru că, dacă aș fi mers prin mijloc apărea imediat cineva dintre elevii mai mari care striga să țin pe dreapta. Greu tare a fost începutul! Mă văd într-o sală mare de clasă cu bănci mari, solide ce aveau compartimentate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
toți profesorii strângându-ne călduros mâinile... Sub căldura sfârșitului de iunie și a marii aglomerări de participanți, sala de festivități a școlii era ca un cazan încins sub presiune. Am ieșit din sală aproape printre ultimii. În afara sălii toate ferestrele coridorului pe care ieșeam erau larg deschise și amândoi - tată și fecior - fericiți, sorbim cu nesaț aerul proaspăt și răcoros ce venea dinspre „pătratul cu castani”, la umbra cărora ieșeam în recreația mare sau învățam în timpul nostru liber. După puțin timp
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pot spăla cu un kilogram de vin? Nici toată apa Dunării de-ar curge peste dumneata nu te poate spăla! Prefer să mi te știu dușman declarat, decât prieten prefăcut”, refuzându i astfel mâna întinsă și pretinsa prietenie... Ies pe coridor, așteptând apariția secretarului de partid. În drum spre casă, acesta îmi obiectează că n-am acceptat împăcarea, că ulterior puteam să-l duc la o cârciumă dosnică să-l îmbăt și să-l bat pentru tot ce-mi făcuse până
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
condus ostașii, am analizat momentul crucial prin care am trecut și am constatat că am fost pregătit chiar pentru sacrificiul vieții! Până atunci trecusem prin momente de spaimă, de frică animalică. La aproape paisprezece ani, în timp ce făceam de planton pe coridorul de nord al Școlii Normale în miez de noapte, am rămas încremenit cu ochii bulbucați de spaimă în fața unui schelet uman. Vâjâieli prin urechi, cu părul măciucă, mă holbam înnebunit de spaimă, privind acel schelet uman. Apoi, încet-încet mi-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
culcate fără a deranja pe nimeni. Îmi amintesc plăcerea de a călători în acel hamac imobil și totuși legănător: era atât de mare, încât oboseala era simulată la câteva minute după plecarea trenului. Mâncarea, statul la geam sau fuga pe coridorul trenului erau total neinteresante față de posibilitatea de a urmări de acolo de sus, cu nasul lipit de geam peisajele care alergau prin fața ochilor mei de copil uimit. Cred că este prima senzație legată de o călătorie pe care mi-o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu boruri largi, cu b)rbi și perciuni, cu ciucuri, care au invadat aeroportul Heathrow și acum sunt mult prea agitați că s) poat) stă la coad). Umbl) de colo-colo, gesticuleaz) și strig) unii la alții, f)când s) vibreze coridoarele. Vreo dou) sute de hasidimi merg În Israel pentru a lua parte la circumcizia primului fiu al conduc)torului lor spiritual, rabinul Belzer. Intrând În Boeingul 747, eu și soția mea, Alexandra, suntem Întâmpinați de niște priviri iscoditoare. Mie, aceste
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Profesorul ar fi trebuit s)-i spun) mai degrab) credință evreiasc) sau aspirația evreilor sau chiar transcendentalismul evreiesc. Draperiile duble de la fereastr) nu Împiedic) lumină dimineții s) p)trund). M) trezește și m) duc s) umplu ceainicul. De-a lungul coridorului de la Mishkenot Sha’ananim se afl) flori de interior. Fereastră buc)ț)riei d) Într-o gr)diniț) - de fapt, o ser) cu pereți din sticl), f)r) tavan. Sunt flori exotice pas)rea-paradisului, cu un colorit prea tip)tor
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
l-am Înțeles pe Moni, care avea o mână extrem de ușoară, culmea eleganței pentru el fiind ca prezența regizorului nici să nu se simtă. El era cel mai fin dintre regizori. De Loghin, decanul școlii, ne era frică. Trecea pe coridor cu un aer grav, impozant. Câteodată Îl vedeam În compania maestrului Costache Antoniu, marele rector al Institutului, deși el trecea mai turmentat - sau așa Îl vedeam noi, din cauza nasului mereu roșu, ca și cum ar fi fost tot timpul În pielea acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]