11,041 matches
-
corespondențe conceptuale, având valențe multiple: sunt unități informaționale revalorizate, strategii de comunicare și forme de cunoaștere (v. Pirineii) care mențin legătura cu receptorul. Modelele de metaforizare sunt eterogene în textul jurnalistic: domeniul artelor (un purtător de cuvânt este "trompeta televizată" Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul gordian"), sfera mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul gordian"), sfera mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie (ministrul Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie (ministrul Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc. În etapa actuală de evoluție, metafora jurnalistică tinde să-și redefinească sursele. Deși mai puțin transparente
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalistului, pe care o regăsim în titlul articolelor de presă: "Bonetti contraatacă și le răspunde contestatarilor. "Ignoranța este mama prost-educaților, a paraziților" (Gazeta sporturilor, august 2012)". 1) ,,Contraatac de campanie: De ce vrea Boagiu să-l dea în judecată pe Ponta" (Cotidianul.ro, nov. 2012). Echivalența "Contraatac"= "ripostă politică, ripostă de campanie" are avantajul de a "provoca"/ incita curiozitatea receptorului prin câteva caracteristici: "fixează" o imagine și o informație în imaginarul colectiv; este conceptualizarea unei atitudini (contraatac) devenită clișeu de comportament, cel
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
neosificat, membranos și depresibil, situat la punctele de întâlnire ale unor suturi ale bolții craniene la nou-născut" (DM, 2007: 496). Analogia de caracteristică nu este limitată doar la habitat, ci și la caracteristici ale acțiunii sau ale obiectelor aparținând vieții cotidiene, altele decât casa. Plecto, -ere,- plexi, plexum avea în limba latină sensul de "a împleti". Forma plexum indica însușirea de a fi împletit a unui obiect. Trăsăturile semantice ale modelului preconceptual sunt: • o rețea de ramuri ("caput plexis redimire coronis
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la langue française. ZAMFIRESCU D., MIHĂILĂ G. (coord.), 1970: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, Editura Minerva, București. SURSE ELECTRONICE CAPITAL.ro (arhiva)- http: //www.capital.ro/arhiva COTIDIANUL.ro (arhiva) - http: //www.cotidianul.ro/arhiva/ DEPECKER L., " Contribution de la terminologie à la linguistique ", Langages 1/2005 (nr. 157), pp.6-13 URL: www.cairn.info/revue-langages-2005- 1-page-6.htm. DOI: 10.3917/lang.157.0006. FREUD, S., 1980: Sigismund Freud
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
MIHĂILĂ G. (coord.), 1970: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, Editura Minerva, București. SURSE ELECTRONICE CAPITAL.ro (arhiva)- http: //www.capital.ro/arhiva COTIDIANUL.ro (arhiva) - http: //www.cotidianul.ro/arhiva/ DEPECKER L., " Contribution de la terminologie à la linguistique ", Langages 1/2005 (nr. 157), pp.6-13 URL: www.cairn.info/revue-langages-2005- 1-page-6.htm. DOI: 10.3917/lang.157.0006. FREUD, S., 1980: Sigismund Freud, Introducere în Psihanaliză. Prelegeri de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
instituie și consacră, vibrează și empatizează, sancționează și premiază. El Își consacră energia Înțelegerii murmurului și chemărilor Agorei. Iar dacă poate, Încearcă să schimbe ceea ce i se pare greșit, nedemocratic, alienant. Majoritatea textelor din volum au fost publicate inițial În cotidianul Ziarul de Iași, În rubrica săptămânală de opinii „Agora”; altele au fost publicate În diferite reviste de psihologie; unele note de călătorie sunt publicate pentru prima oară În acest volum. Contextul social și controlul gândirii A apărut nu de mult
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Dej, n-a fost băgat la Închisoare. Ceva se schimbase: „Voiau să știe ce se-ntâmpla și să prevină, dar se fereau să reprime Înainte ca pericolul să devină evident. Ceea ce nu vrea să spună că deveniseră mai cumsecade... În cotidianul obișnuit simțeai, de altfel, o spaimă anume... Spaima era mare și tocmai pe asta contau. Știau să ne inducă sentimentul de pericol”. Chiar așa, spaima aceea care anihila total ființa rațională, pe aceea cine-o decontează? Sau prețul „modernizării” nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tinereții noastre, Iașul speranțelor și proiectelor. Decembrie 1989 Îl recheamă către viață. Din 1990, Corneliu Buzinschi s-a angajat În publicistică, a fost printre primii scriitori care au devenit analiști ai vieții social-politice și militanți pentru schimbare. A scris În cotidiene, În reviste de cultură, analizând situații-limită, rezistență la schimbare, stagnările și involuțiile, adică toate tipurile de fenomene care au condus la Întârzierea procesului de democratizare. S-a aruncat În realitatea imediată căutând adevărul, sfredelind după filoane de umanitate, și-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
volum, Prin perdea (Polirom, 2009), nu e o carte de memorii, dar nici studiu de psihologie nu e. Mai degrabă o psihosociologie aplicată la viață, la contexte, la personaje În situații, la instituții și actori sociali. O lectură discretă a cotidianului, a mașinii de trăit care fabrică și strivește personaje. Într-un interviu acordat recent, informează cititorii că vor fi dezamăgiți dacă vor căuta picanterii și crede că a folosit confesiunile despre viața sa ca pretexte pentru a vorbi despre psihologie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
oficial. textul e luminos: „totuși, există oameni minunați”. Deși izbită adesea de Doamna Viață, Aurora Liiceanu a știut să-i descopere. (26.10.2009) Herta Müller și contextul românesc Un prieten din Germania Îmi trimite, târziu, o relatare dintr-un cotidian românesc, după decernarea Nobelului pentru literatură. Jurnalistul a vizitat satul În care s-a născut Herta Müller, Nițchidorf. Locuitorii de astăzi Îl Întreabă, pe el și pe alți jurnaliști, ce Înseamnă acest premiu, cine a această Herta, ce are ea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
spirituale, care, împreună, contribuie la unitatea europeană neîntîlnită la nivel politic. 4 "Ciuma neagră" (lat. pestis), această maladie febrilă, epidemică, ce cauzează o mare mortalitate, se dezlănțuie în Europa odată cu secolul al XIV-lea (pentru amănunte vezi F. Braudel, Structurile cotidianului, Ed. Meridiane, București). 5 "Jacqueria", nume ce se dă revoltei țăranilor din Franța (Jacques de Île-de-France) care s-au ridicat împotriva nobilimii la 28 mai 1358, de ziua "Sărbătorii Domnului" (Féte Dieu), în urma situației dificile create de invazia engleză. Revolta
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
18 "Flagelatorii" sînt fanatici religioși din secolele al XIII-lea și al XIV-lea; numele lor vine de la practica flagelării, deoarece membrii acestei secte se flagelau în public. 19 Pentru amănunte privind vrăjitoria în Evul Mediu, vezi F. Braudel, Structurile cotidianului, Ed. Meridiane, București. 20 "Franciscanii" ordin religios, fondat de Francisc de Assisi în 1209, ce a fost aprobat în 1215 de către papa Inocențiu al III-lea. 21 "Dominicanii" ordin religios, fondat în 1206 de către Sf. Dominique, la Toulouse. Ordinul dominicanilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-227-6 PRINTED ÎN ROMÂNIA Charles-Henry CUIN Fran(ois GRESLE ISTORIA SOCIOLOGIEI Traducere ?i studiu introductiv: Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2002 STUDIU INTRODUCTIV De la filosofii sociale la istorii ale sociologiilor Concretul vie?îi socioumane cotidiene are importan??. Noi distingem universalul ?i particularul, cuvintele pe care le folosim pentru a denumi elementele vie?îi socioumane pot avea sens universal (cu excep?ia numelor), dar �n societatea oamenilor nu �nt�lnim �universalii�, ci componente particulare pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dilthey. Socialul este finit ?i infinit, este compus din elemente simple ?i din componente complexe. Aici exist? determinare cauzal?, constr�ngeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc cu necesitate, dar ele s�nt constructe istorice ?i cotidiene ale oamenilor. Asemenea caracteristici ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n?îra?i pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tere folosite etc. Nu ne mai �ntreb?m ast?zi �cum e cu puțin?? sociologia?�, fiindc? ea exist? de circa dou? sute de ani ?i se bucur? de prestigiu acolo unde oamenii, comunit??ile lor ?i via?a lor sociouman? cotidian? se bucur? de prestigiu at�ț timp c�ț oamenii ?i comunit??ile lor tr?iesc ?i pot fi �fă?? �n fă?? s? se cunoasc? sociologic, spunea Alain Touraine (�n Production de la soci�ț�, 1973), atunci c�nd se (re
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
succese atunci c�nd a evitat metafiziciz?rile sterilizante, �idolii�, cum a contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c?rturari�, scriitori, istorici, filosofi, juri?ți ?.a., ca ?i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reciproce ale indivizilor.� [Cum se men?în formele sociale (1897), op. cît., p.173-174]. De aici aten?ia pe care Simmel o acord? fenomenelor microsociale �n ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno?țin?e par?iale, presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
u ?i viceversa), de a fi ar?tat rolul central al limbajului �n transmiterea cunoa?terilor sociale ?i al construc?iei colective a realit??îi sociale. El prefigureaz? astfel anumite orient?ri majore ale sociologiilor ac?iunii, interac?iunii ?i cotidianului (cf. capitolul III). Pe o alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la �lumea real?�, chiar dac? prive?te evenimente fizice sau biologice, este o referire la activit??ile organizate ale vie?îi curente. �n consecin??, contrar lui Durkheim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de către populație. Acum nu se mai poate face nimic. Le-am comunicat funcționarilor că de acum înainte toate contravențiile și tentativele de contravenție se vor reclama la poliție. 11 septembrie "Ministere angajează specialiști în protecția mediului", anunțuri în mai multe cotidiane naționale. Cererile se adresează Departamentului pentru protecția mediului. (Așadar n-a mințit șeful de birou Andrén!) Ne promisese 20 de funcționari pentru ISA "prin intermediul unei alte instituții". (Este pe de o parte o subtilitate bugetară, iar pe de altă parte
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
3 Oraș pe insula Gotland. (n. t.) 1 Este vorba de o localitate de pe insula Gotland. (n. t.) 1 Teatrul dramatic din Stockholm. (n. t.) 1 Firmă de produse farmaceutice. (n. t.) 1 Lanț de magazine alimentare. (n. t.) 2 Cotidian național suedez de orientare liberală. (n. t.) 1 Carl von Linné (1707-1778) medic și naturalist suedez, a pus bazele clasificării științifice a plantelor și animalelor. A efectuat o călătorie pe insula Gotland, ocazie cu care a scris o carte. (n.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]