7,622 matches
-
grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă. Pentru populația cu vârste cuprinse între 11 și 14 de ani, în perioada analizată, rata de cuprindere școlară a înregistrat o creștere de la 78,9% în 2005 la 94,3% în 2010, urmată de o scădere în perioada 2011-2013, ajungând la 91,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pentru populația în vârstă de 15-23 de
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
14 de ani, în perioada analizată, rata de cuprindere școlară a înregistrat o creștere de la 78,9% în 2005 la 94,3% în 2010, urmată de o scădere în perioada 2011-2013, ajungând la 91,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pentru populația în vârstă de 15-23 de ani și peste a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în vârstă de 15-23 de ani și peste a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ)*) Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37) *37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ)*) Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37) *37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într- un anumit nivel școlar (preșcolar, primar
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ)*) Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37) *37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într- un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ)*) Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37) *37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într- un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populația totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educație, raportată
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
an școlar. ────────── În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. Evoluția ratelor de cuprindere după criteriul gen urmează, îndeaproape, valorile pe total. Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Măsurile de politică educațională ce au vizat
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. Evoluția ratelor de cuprindere după criteriul gen urmează, îndeaproape, valorile pe total. Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Măsurile de politică educațională ce au vizat învățământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce privește cuprinderea
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cuprindere după criteriul gen urmează, îndeaproape, valorile pe total. Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Măsurile de politică educațională ce au vizat învățământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce privește cuprinderea, frecventarea și finalizarea învățământului secundar superior. În anul școlar 2009-2010, Școlile de Arte și Meserii*38) au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaționale fiind cei din anii II și III; în anul școlar 2014-2015 s-a reintrodus învățământul profesional cu durata de 3 ani. Ca urmare, începând cu anul școlar 2009-2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012-2013, când au ieșit din sistemul educațional toți elevii înscriși în Școlile de Arte și Meserii. *38) Școala
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și meserii ────────── În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. La nivelul învățământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009- 2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii. Începând
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. La nivelul învățământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009- 2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2014- 2015, an aferent reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare. Având în vedere criteriul gen, se evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de a celei feminine. Maximul de aproximativ 7 puncte procentuale se atinge la capetele intervalului analizat, în anii școlari 2009-2010 și 2014-2015. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional*) În cifre absolute, evoluția numărului
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
vedere criteriul gen, se evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de a celei feminine. Maximul de aproximativ 7 puncte procentuale se atinge la capetele intervalului analizat, în anii școlari 2009-2010 și 2014-2015. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional*) În cifre absolute, evoluția numărului de elevi cuprinși la începutul anului școlar în învățământul liceal și profesional arată o scădere de peste 175.000 de elevi în perioada cuprinsă între anii școlari 2009-2010 și 2014-2015, de la 953.173
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente ┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente ┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
brută de cuprindere în învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente ┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
absolvenții de liceu a dus la conștientizarea nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educație. ... b) în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal, în procente Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Eficiența externă a formării profesionale inițiale Rata de ocupare arată situații foarte
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educație. ... b) în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal, în procente Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Eficiența externă a formării profesionale inițiale Rata de ocupare arată situații foarte diferite pe grupe de vârstă. Astfel, dacă
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
pregătitoare rezultate în urma recensământului copiilor realizat, pentru fiecare circumscripție școlară, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale. ... (3) Numărul de clase pregătitoare cuprins în planul de școlarizare alocat de ISJ/ISMB fiecărei unități de învățământ ține cont de capacitatea de cuprindere a acesteia, determinată de numărul sălilor de clasă în care poate fi organizat, în mod corespunzător, procesul de învățământ la clasa pregătitoare, dar și la celelalte clase ale școlii, și de obligativitatea cuprinderii în unitatea de învățământ a tuturor copiilor
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]
-
de învățământ ține cont de capacitatea de cuprindere a acesteia, determinată de numărul sălilor de clasă în care poate fi organizat, în mod corespunzător, procesul de învățământ la clasa pregătitoare, dar și la celelalte clase ale școlii, și de obligativitatea cuprinderii în unitatea de învățământ a tuturor copiilor din circumscripția școlară. La alocarea numărului de clase pregătitoare se ține cont de numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, de arondarea străzilor la unitățile de învățământ sau de
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]
-
copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, de arondarea străzilor la unitățile de învățământ sau de cea mai bună oportunitate educațională identificată. ... (4) ISJ și ISMB pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]
-
sau de cea mai bună oportunitate educațională identificată. ... (4) ISJ și ISMB pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență. ... (5) Circumscripțiile școlare, planul de școlarizare, respectiv
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]
-
unitatea de învățământ procedează la corectarea greșelii în baza de date computerizată și retipărește cererea-tip de înscriere corectată din calculator, în vederea semnării de către părinte. ... Articolul 16 (1) După încheierea perioadei de completare și validare a cererilor-tip de înscriere, cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare se face în două etape succesive, după cum urmează: ... a) prima etapă, în care repartizarea copiilor se face pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse de părinți, folosind aplicația informatică și pe
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]
-
unitate de învățământ. Articolul 28 (1) În situația în care mai există copii care nu au fost încă înscriși la nicio unitate de învățământ, inspectoratul școlar centralizează și soluționează cererile părinților acestor copii. ... (2) Comisia județeană/a municipiului București asigură cuprinderea în clasa pregătitoare a copiilor care nu au fost încă înscriși la nicio unitate de învățământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, în func��ie de opțiunile părinților, de numărul de locuri disponibile și de criteriile de departajare stabilite conform prezentei metodologii
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]