9,076 matches
-
lacrimi, iar cuvântul ,,davai !, davai!” era cea mai mare spaimă. Noi copiii, de atunci care aveam vreo 9-12 ani, ce am format mai tarziu promoția ‘52, care am mai rămas “sub ruși”, fără școală, fără preot și jandarmi, mânați de curiozitatea juvenila, studiam armele războiului, care se găseau peste tot, știind cum se scoate ,,cuiul” la grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie... și care poate a lăsat și el acasă niște neastâmpărați că noi.... În retragere trupele nemțești abandonaseră și ele multe arme și materiale de război, iar mulți copii, din curiozitate sau bravada au căzut victime unor accidente. Apoi am fost martorii evacuării forțate de către ruși a tuturor satelor din această zonă, până aproape de Suceava, de frica partizanilor și am pornit și noi în bejenie,cum i-am văzut pe altii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
marcate de activități care s-au înrădăcinat cu timpul în viața școlii prin repetare periodică, dar permanent îmbogățite cu elemente noi, plăcute, atractive și cu o încărcătură emoțională puternică. Începutul anului școlar, marcat de emoțiile bobocilor din clasa I și curiozitatea elevilor din celelalte clase privitor la materia ce urmau să o studieze contrasta cu sfârșitul anului școlar, cu bilanțul unui an de muncă și răsplătirea rezultatelor obținute de cei mai silitori elevi prin premii ce constau în cărți, primite din partea
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
pe un altul, este ca ambii să mănânce din aceeași troacă. Feromonii din salivă vor face restul. Și apropii vechiul obicei, consemnat de Cantemir - pare-mi-se -, ca’n timpul nunții mirii să mănânce din același blid. Cineva a avut curiozitatea de a circumcide un șobolan; nu râdeți, e chiar trist căci, odată cu dispariția sursei de feromoni, acela și-a pierdut norocul În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. Și apropii obiceiul consemnat În Vechiul Testament ca toți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să vă Înfricoșeze mai tare. „Meridian“, 3 mai 2002, ora 12,51 53. Errare sau perseverare? Dacă n’aș fi avut codiță, dar aș fi avut doar două lăbuțe, aș fi mers și eu la școală. Căci cu prima condiție: curiozitatea și a doua: memoria, stau foarte bine. Dar așa, am decis să devin profesoară, În ale „călcatului ușor pe pământ“. Asta fac și acum, chiar dacă ar trebui mai degrabă să ciuliți urechile printre rânduri. Zice Cristi că Învățul are și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
figurat... „Meridian“, 28 iunie 2002, ora 11,45 56. Risipă De pe vreo streașină, de pe vreun gard ori din penumbra unui tufiș, vă privesc. Întotdeauna fără să fiu băgat În seamă. Deh! Sunteți animale superioare, nu ca mine... Vă privesc cu curiozitatea mea caracteristică, dar plătesc scump asta: cu o imensă nedumerire, din care nu-mi revin decât când mă instalez comod În fața microfonului, spre a-mi vărsa năduful. Mda Sunteți animale superioare. Superioare pentru că nu mâncați, ci serviți masa; nu roadeți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care vă caracterizează reprezintă totuși un etalon, un fel de meridian zero pe sfera Terrei. „Meridian“, 23 august 2002, ora 12,51 59. Domnișoara Multă nedumerire se adună Într’o viață de pisică cu prieteni bipezi, numai privindu-i cu curiozitatea-i caracteristică. Ați zice poate că eu nu le sunt prieten de vreme ce nu pierd nici un prilej să-i critic. Dar asta-i adevărata dovadă de prietenie. Și ar fi și mai și dacă acei prieteni ar lua seama la gheruța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca nou În evoluția ei. Cred că am pus gheara pe rană: doar pentru Natură totul e banal, ca prea bine cunoscut de vreme ce-i este propria operă. Pentru voi, ca și pentru 356 mine În mai mică măsură, există multe curiozități. Aș putea spune că o infinitate, câtă vreme ele sunt create neîncetat de evoluție. Și n’o să le puteți transforma niciodată În banalități, finiților ce sunteți. Căci Natura perfecționează neîncetat și lacătele cu care le Încuie, cedând greu șperaclului vostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
le Încuie, cedând greu șperaclului vostru: știința. Chiar vă și puneți limite, iar prietenul și viitorul meu colocatar, Cristi, vă poate mărturisi oricând cât de greu, cu câtă trudă reușește - oare? - să-și convingă colegii de tagmă când transformă o curiozitate În banalitate; cu mai multă decât i-a cerut-o Însăși munca... E și ceva bun aici: Natura vă protejează de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aici: Natura vă protejează de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum ar băga În ea și spusele mele zicând că banalitate Înseamnă astfel entropie, iar curiozitatea un fel de negație a ei, negentropie. Am să-l conving - Îi scad un an din infinitul de stat În smoală - să detalieze. Dar acum vă ispitesc: Vă dați seama ce viață banală duce „ăla“, căci le știe pe toate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de moarte, adică somnul de până atunci era Înlocuit de acțiune. Mi se pare că trebuie să inversăm termenii: ferice, neferice... Iar de atunci ați parcurs o istorie. Plină de banalități, adică de faptele care au trecut. Dar și de curiozități, faptele acoperite Încă de vălul viitorului. Dar lumea e un continuum, și astfel prezentul nu poate deveni o graniță Între banal și curiozitate. Am tot eu grijă de asta, ca să nu adormiți În prezent: chiar trecutul s’a procopsit cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atunci ați parcurs o istorie. Plină de banalități, adică de faptele care au trecut. Dar și de curiozități, faptele acoperite Încă de vălul viitorului. Dar lumea e un continuum, și astfel prezentul nu poate deveni o graniță Între banal și curiozitate. Am tot eu grijă de asta, ca să nu adormiți În prezent: chiar trecutul s’a procopsit cu enigme... pe seama cărora trăiește o armată de istorici, după cum o alta trăiește scrutând viitorul, sau curiozitățile. Două armate care de fapt caută să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate deveni o graniță Între banal și curiozitate. Am tot eu grijă de asta, ca să nu adormiți În prezent: chiar trecutul s’a procopsit cu enigme... pe seama cărora trăiește o armată de istorici, după cum o alta trăiește scrutând viitorul, sau curiozitățile. Două armate care de fapt caută să obțină tot banalitatea, În dorul somnului din Eden. Fără a-l câștiga Însă. Știți ce? Printre cei ce suferă de „insomnie“ e și viitorul meu colocatar; nevoit astfel să vină iarăși la microfon
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
somnului din Eden. Fără a-l câștiga Însă. Știți ce? Printre cei ce suferă de „insomnie“ e și viitorul meu colocatar; nevoit astfel să vină iarăși la microfon. Ați devenit curioși? „Arpegii duminicale“, 22 martie 2001, ora 18,02 3. Curiozitate Mă consider un drac simpatic, chiar ceva mai alb. Deh! Și cioara gândește astfel despre puii ei; sau, mă rog, așa credeți voi, antropomorfizând. E posibil să am și coarne - fie ele cu ghilimele, - dar sigur sunt curios. Iar Radioul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mult, el Îmi Întărește gândul din spatele cuvintelor: Lumea n’așteaptă sedimentarea, darmite maturarea evenimentului, pentru a-l afla, În reala sa valoare, Într’o carte. Vorbeam de utopie? Așa pare a fi, câtă vreme trebuie Împăcată capra cu varza, adică curiozitatea, dorința de informare, cu adevărul. Maturarea evenimentului cere timp; o carte nu poate fi scrisă În fiece zi; și nici citită. Iar pofta de informare a omului - o treabă firească, biologică chiar, dacă privim la tot ce ne Înconjoară unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dintre ultimele episoade ale „Invitatului serii“. Dreptu-i, câteva zile mai târziu am primit felicitări de la o altă prietenă radiofonică, Gabriela Câmpeanu, dar nu de asta e vorba, și nu asta explică prezența aici a acestor rânduri; doresc să satisfac și curiozitatea cititorului, după cum am făcut-o față de ascultător: cine se ascunde nu numai În spatele bărbii, dar și a microfonului, repectiv filelor. Deci: Să dezvolt un curriculum vitae, cum se procedează de obicei? Și da, și nu, așa că - nepregătit de fel cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
după cuviință, și-a scos desagii de pe umăr și i-a aruncat fain frumos în cușeta de deasupra capului, și-a agățat recălul și căciula în cui și s-a așezat cuminte ca omul la drum. Consătenii noștri mureau de curiozitate șă știe cu ce fel de ființă aveau de a face. Mai văzuseră ei negri, că mai umblaseră prin lume, dar chip de cioban cu fața lustruită cu Vax Albina, buzat și cu un păr sârmos ca un Masai de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
facă să înțeleagă că-i este «frate», că Roma este «mama noastră comună», îl ia de lângă monument și-l predă la chestura poliției. A găsit însă înțelegere și ocrotire la Legația Română, unde prezența sa a produs mai întâi multă curiozitate și mai apoi mult entuziasm. Prin intermediul funcționarilor Legației, Badea Cârțan a făcut cunoștință cu mulți fruntași ai vieții publice italiene, filo români, care arătară o deosebită admirație pentru ciobanul nostru - filozof - cum îl numeau ei, având astfel șansa să viziteze
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că n-a trecut Pirineii, dincolo de cari alți frați îl așteptau» Patru săptămâni încheiate a stat Badea Cârțan la Roma, apoi pleacă și vizitează Neapole, Pompei, Capri, Ancona, de unde prin Fiume se înapoiază în țară. Sosit în București, el stârnește curiozitatea oamenilor politici și a reporterilor de ziare. În câteva zile se făcu cunoscut întregii opinii publice bucureștene. Studenții îl invitau la întrunirile lor, unde-și spunea și el cuvântul, așa cum știa și simțea despre «maica Roma» și despre Românii asupriți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
largi și împodobite de splendoarea feerică a vitrinelor, cu căciula n stânga și cu măciuca-n dreapta, Badea Cârțan avea iluzia că se află într-un palat regesc. Și aici, ca peste tot pe unde a umblat, el a stârnit curiozitatea tuturor celor cu care se întâlnea. Un grup de români ce se afla pe atunci la Paris, rămaseră uimiți când într-o seară pe unul din bulevardele orașului îl întâlniră pe mândrul țăran în costumul lui de transilvănean. Apropiindu-se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toamnă frumoasă ca în alți ani. Atracția orașului Platamonas Ne-am îndreptat spre Platamonas, o așezare la vreo câțiva kilometri de Nei-Pori. Drumul l-am parcurs pe jos dus și întors având posibilitatea să ne delectăm privirile, să ne satisfacem curiozitățile, să dăm frâu liber gândurilor. Ne-a încântat splendoarea leandrilor în floare care străjuiau șoseaua. Uite, ce frumoși sunt!exclamă Janeta oprindu-se din mers. Cât de înalți și stufoși! Cum de rezistă iarna? Aici este altă climă decât la
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
străbătut de cai. Cândva și-or fi tropotit copitele pe aici. Am mers mult străbătând câmpia Tesaliei până când la orizont se arătau stâncile impresionante ale Meteorei. Nu pot descrie starea mea sufletească de atunci. Era un amestec de admirație, de curiozitate și de ce să nu recunosc și de teamă, mai ales că auzisem că unii turiști nu merseseră până la capăt. Ne urcăm până la mănăstirea aceea?mă întreba Janeta arătându-mi unul din locașurile sfinte ce se zărea pe una dintre uriașele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
sufletul spre a percepe tot ceea ce era frumos în jurul meu. Nu se putea realiza acest lucru dacă nu-mi luam ca aliat mersul pe jos care mi-a fost fidel tot timpul șederii mele. Datorită lui am cunoscut vegetația cu curiozitățile ei de aici, locurile știute doar din legende și din auzite, oamenii despre a căror viață nu aflasem decât din cărți și de prin filme, apa Mării Egee pe care am simțit-o în palme nu numai cu degetul pe hartă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
am simțit-o în palme nu numai cu degetul pe hartă, Olimpul pe care l-am privit față-n față, nu doar citindu-i numele și multe altele care m-au încântat și chiar m-au fascinat răspunzându-mi la curiozitățile mele. Ar putea ca cineva să nu se sensibilizeze, ascultând o melodie grecească, făcând o plimbare cu vaporul pe Marea Egee, ajungând la cetatea mănăstirească din pădurea de stânci de la Meteora? Nu cred că ar exista om care în fața acestor frumuseți
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
e repetabilă prin definiție, trăirea-i cu totul alta, prin unicitatea ei, căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri 27. Nu i-a trebuit mult copilului să treacă pădurea spre Agafton, îndemnat de o curiozitate greu de stăpânit. La început pe drumul cunoscut, mai apoi pe cărări tăinuite, numai de el știute, zăbovind prin zăvoaie și ascultând freamătul codrului, pentru ca să ajungă în cele din urmă să traverseze drumul Sucevei și s-o pornească spre mătușile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]