7,362 matches
-
cică nu-s spitale... Vine, pe dracu'! Peste o săptămînă, mă nenorocitule, e ziua tovarășului Ceaușescu! Jenel al nostru, albi: flerul politic, subordonarea ierarhică, obediența în fața CCES-ului și hărnicia în întocmirea delațiunilor îl salvaseră în acești 11 ani de directorat!... Cum să nu fie el pregătit tocmai acum?!... Sînt tîmpit. Știam io că-i ceva pă 27 ori a Lui, ori a Ei, da' uitai! Cum dracu' de uitai?! Că eu nu uit, tovarășe Secretar! Și ziua dumneavoastră o știu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
francez Edouard Driault par la déplorable tradition des partages des peuples et de compensations territoriales" (s. Ven.C.) (cf., ibidem, p. 30). 25 "L'Empire des Turcs s'écoule tous leș jours își exprimă el convingerea, într-o scrisoare adresată Directoratului, la 16 august 1797 -; la possession de ces îles (Ioniene n. Ven.C.) nous mettra à même de le soutenir autant que cela seră possible, ou d'en prendre notre part" (s. Ven.C.) (cf., ibidem, p. 32). 26 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
France et l'Espagne ont vû avec satisfaction l'augmentation de la Puissance de V.Mte par leș nouvelles astfel de intenție a Franței, ambasadorul acesteia la Istanbul, du Bayet, i-a spus "à l'oreille" lui von Knobelsdorff că scrisese Directoratului că, "par consideration" față de regele Prusiei, va "suspenda" executarea unora dintre instrucțiunile acestuia, adică cele care se refereau la Polonia, cum presupunea diplomatul prusian 76. Prusia avea, însă, propria sa politică poloneză, ca parte a politicii sale orientale, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
părere că îmbunătățirea raporturilor diplomatice cu Franța era necesară nu atât 89 Loc. cît., p. 250 și urm. 90 Loc. cît., p. 256. 91 Loc. cît., p. 256; vezi, în acest sens, si p. 259-261. pentru a beneficia de sprijinul Directoratului pe lângă Poartă Otomană, "mais qu'ils (francezii n. Ven.C.) ne nuisissent pas à la Suède"92. Această stare de incertitudine, atât pentru otomani, cât și pentru Misiunea diplomatică a Suediei de la Istanbul, a luat, totuși, sfârșit, odată cu reluarea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
multiplele consecințe ale păcii de la Campoformio asupra problemei orientale și care avea să declanșeze o nouă și deosebit de gravă criză a ei, si anume invadarea de către francezi a Egiptului. Zvonurile despre acea intenție au determinat Poartă Otomană să ceară explicații Directoratului, iar regelui Prusiei sfaturi în legătură cu atitudinea pe care ar fi trebuit să o adopte 120. Exprimându-și părerea că ocuparea de către francezi a insulei Malta și preparativele pentru invadarea Egiptului erau consecințele articolelor secrete ale păcii de la Campoformio, ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sînt de trei feluri: de fier, de fier roșu, de sticlă, aceștia din urmă ai Cenușăresei lui Perrault. De-a lungul anilor, am citit despre inele de aur la degetele picioarelor (le purta o fostă „Merveilleuse”, femeie galantă de pe vremea Directoratului), de pantofi cu catarame de aur, dar nu și de pantofi în întregime din acest metal prețios. Iată însă că, într-un alt loc („Dormitînd”), Bacovia vorbește și de „pantofi de argint”. Iar mai încoace, în „Divagări utile”, pentru a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe care am menționat-o deja: sărbătoarea revoluției. A schimba felul de a fi al omului pentru "a-1 confunda cu forma de guvernare și pentru a face din dragostea de Libertate marea lui pasiune", aceste cuvinte, datînd din vremea Directoratului, aparțin unui fost membru al Convenției, lui La Révèlliere-Lepeaux. Ecou al aserțiunilor lui Rousseau, ele sînt semnificative tocmai pentru că se referă la organizarea unui sistem internaționalizat al sărbătorilor colective, sistem pe care îl sintetizează și îl legitimează. Despre ceea ce sînt
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
definită conform ISO 8402 (apud Froman, 1998). Despre astfel de aplicații, pot fi găsite detalii pe pagina HYPERLINK "http://www.managenergy.tv/me portal/mst/549/index.html" www.managenergy.tv/me portal/mst/549/index.html (accesată în noiembrie 2006), a Directoratului General pentru Energie și Transport al Comisiei Europene, în special în conferința video „Psychology of commitment: How promote new behaviours?” (Robert-Vincent, Joule) postată pe aceeași pagină. Vezi detalii despre acest program în L. Marina, Rămânerea în societate. Monografii ale îmbătrânirii
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Jianu, la Spitalul Filantropia. Din această funcție a preluat conducerea Spitalului de Urgență, pe care, în puținul timp cât a funcționat aici, l-a renovat și înzestrat tehnic. S-a remarcat prin dăruirea și competența sa în îngrijirea bolnavilor. Pe timpul directoratului, dr. C. Enescu, Spitalul de Urgență al Salvării a fost pentru scurt timp (1941) transformat în spital de zonă interioară, militarizat, primind pentru tratament răniți sosiți de pe front. Un coleg al dr. C. Enescu publica, la moartea acestuia (România Medicală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Confortul deosebit al compartimentării interioare a spitalului a trebuit adaptat mutațiilor profunde de profil și de personal. Anul 2003 a marcat apariția bazelor clinice ce ulterior s-au transformat în clinici, proces ce a continuat și în anii următori sub directoratul regretatului Prof. Dr. Șerban Marinescu si, în prezent al Prof. Dr. Doina Dimulescu. Se cuvine de asemenea subliniat aportul permanent de-a lungul acestor ani al Dr. Daniela Safta care, din poziția de director medical, a sprijinit cu energie toate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
traducere din belgienește caricaturile jacobine de la 48", sau poate își amintise de mărturisirile Moftului român în fața opiniei publice: "nu facem parte din nici un marre partid historric!" Oricum ar fi privită, aventura takistă nu poate fi comparată decît cu cea a Directoratului care ar avea însă scuza tinereții! Cunoscînd solicitantul, e de presupus că Maiorescu a manifestat reținere în numirea lui Caragiale ca director al Teatrului Național (D. Suchianu îi traduce atitudinea prin "tu nebun, ei nebuni, cum o să vă puteți înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
n-a lăsat nici o urmă bună, dimpotrivă." iar G. Ionescu-Gion sintetiza dezamăgit: "Bună administrațiune, dar nenorocită direcțiune artistică". Stagiunea Caragiale (aprilie 1888 mai 1889) era considerată de ziarul Epoca "o eclipsă a teatrului nostru național" iar D. Teleor îi evocă directoratul în următorii termeni: "Pe scenă, la repetiții, în cabinetul său, era foarte autoritar și chiar nepoliticos, lucru care întreținea o agitație vie și continuă între artiști". Actrița Lea Vermont adaugă o pată de culoare: soțul acesteia, Gr. Ventura, criticase în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cumva în adevăr am înnebunit... mâhnitul tău prieten Caragiale..."; mîhnirea trece însă și îndrăgostitul revine către același corespondent: "Nu mai avansa nimic nicăieri în privința prostiilor mele cu Fridolina." Nebun de amor (ca și Rică) fusese Caragiale și în perioada funestului directorat când celebrul actor C. Nottara este nevoit să părăsească teatrul; autorul citise în casa acestuia farsa D'ale carnavalului, producând actul de infidelitate al Ameliei Welner, soția actorului episod comentat astfel într-un ziar al timpului: "unul dintre acești artiști
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
barieră greu de trecut. Pentru realizarea acestui scop, în 176, Napoleon trece Alpii și se năpustește asupra capitalei creștinătății. Papa Piu al VI-lea refuză condițiile zdrobitoare impuse, ceea ce-l face pe Napoleon să ocupe teritoriile pontificale și să scrie Directoratului „s-a isprăvit cu autonomia statelor Bisericii”. Prin generalii săi, Alexander Berthier și Andreea Massena, Napoleon a reușit să-l scoată pe Papă din reședința sa și să-l treacă Alpii stabilindu-i reședința la Valența. În plus, toți cardinalii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe Piu al VlI-lea. Acest papă s-a dovedit a fi la înălțimea misiunii sale pentru că în scurt timp reușește să se întoarcă la Roma. Întors din campania din Egipt, Napoleon preia conducerea Franței în calitate de prin consul (după răsturnarea Directoratului în 17) și își pune în gând să creeze un imperiu condus de o monarh ie militară. Și-a dat repede seama că pentru înfăptuirea acestui scop avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel mai solid sprijin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
luăm alt exemplu. Biografii îl descriu pe Joseph Fouché în unanimitate drept o ființă amorală, abilă, perfidă și intrigantă. A fost partizanul Convenției, mai întâi ca girondin, apoi ca iacobin, a contribuit la căderea lui Robespierre, a fost ministru al Directoratului, apoi al Imperiului, apoi, în sfârșit, s-a coalizat cu Ludovic al XVIII-lea și i-a devenit ministru. A afișat întotdeauna valori care conveneau, la momentul oportun: moderație, zel revoluționar, preferință pentru ordine etc. S-a comportat când cu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de necazuri. Inteligența lui înspăimântătoare, viziunea critică amară și necruțătoare asupra claselor dominante îi creează neplăceri. Mai mult, teribilul său nonconformism atrage numeroase dușmănii ale unor oameni sus puși. Astfel, comedia D-ale carnavalului este fluierată, iar scurta perioadă de directorat la Teatrul Național (stagiunea 1888-1889) se sfârșește rău pentru Caragiale, toată presa fiind împotriva lui. Năpasta este primită cu mari rezerve de către critică și public. În 1891, scriitorul este respins de la premiul Academiei prin intervenția mărginită a lui D.A. Sturdza
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
PALODA LITERARĂ, revistă apărută la Bârlad, lunar, între 20 ianuarie și 28 decembrie 1904, sub directoratul lui Dimitrie Nanu. În Întâiul cuvânt publicația își declară scopul de „a scoate la lumină” talentele locale. În consecință, în cele opt pagini din primele două numere vor fi întâlnite pseudonime sau nume mai puțin cunoscute (Profir, Ofelia, Isis - Isidor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
va nemulțumi repede pe supușii săi cehi, datorită necunoașterii țării și calvinismului său intransigent: va rămâne în istorie numai ca "Rege pentru o iarnă". Astfel, totul era pregătit pentru începerea războiului. Imediat după "Aruncarea pe fereastră", rebelii au numit un Directorat de 30 deputați, sub președinția lui Wenceslas Ruppa și au făcut public faptul că mișcarea nu este îndreptată contra persoanei împăratului, ci contra celor care au violat scrisoarea de Majestate 216. Habsburgii aveau ca aliați papalitatea, Spania lui Filip al
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Franței. Ruptura iremediabilă s-a produs datorită intervenției Electorului palatin Frederic al VI-lea, care în 1612 se căsătorise cu Elisabeta, fiica regelui Iacob I. Intenția sa declarată de a accepta coroana Boemiei nu a fost primită cu entuziasm de către Directorat, din cauza susținerii pe care o avea din partea Uniunii protestante. Majoritatea luterană se întorcea, în mod natural, spre Electorul de Saxa, ca spre șeful oficial al protestantismului german 218. Deși protestant, electorul Ioan-George I de Saxa a fost o perioadă de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Berlin au început tratative secrete în vederea unei acțiuni comune împotriva Franței. În acest sens, la 27 august 1791 cele două state au lansat "Declarația de la Pillnitz", prin care amenințau cu intervenția armată 288. Lovitura militară din 9-10 noiembrie 1799, înlăturând Directoratul (1795-1799), a deschis "epoca napoleoniană" și "lupta pentru Europa". Prusia și Austria vor eșua lamentabil în încercarea lor de a se implica prin forță în problemele interne ale Franței, declanșând riposta armatelor Revoluției. În fața repetatelor victorii, puterile europene se înclinau
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1947 și 1951, Facultatea de Litere din București. A fost studentă și la Institutul de Teatru din București, secția direcție de scenă. După ce lucrează cinci ani ca asistentă de regie a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
of America, aduse în țară, după 1989, în copii xerox, oricând consultabile), prin a cărui voce el a și fost transmis. Este vorba de Situația culturii române actuale, reprodus și acesta mai jos. Dar un alt text, din 1986-1987, sub directoratul lui Vlad Georgescu, transmis și comentat de acesta, s-a pierdut definitiv. Undeva trebuie să existe totuși o urmă și a unui astfel de episod marginal. Colaborările de acest tip au fost însă, cu certitudine, mai numeroase. Oricum, într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de mici precizări, Din critica literară a ilegalității: Public, în noile condiții de libertate, un text din ilegalitate, recent recuperat la München. El a fost transmis în trei emisiuni ale postului de radio Europa liberă, în anul 1982, în perioada directoratului M. Cismărescu, sub numele și vocea bunului și vechiului prieten Mircea Carp, redactor bine cunoscut și mult audiat al acestui post. Domnia sa își face o plăcere de a restabili paternitatea acestui text, pe care l-a dactilografiat după manuscrisul meu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adoptarea unor prevederi legale referitoare la stimulentele economicofinanciare specifice domeniului protecției mediului, precum și cu înființarea Fondului de Mediu. Autorități și instituții responsabile Managementul Rețelei Naționale de Arii Naturale Protejate a fost stabilit în răspunderea autorității centrale pentru protecția mediului, prin Directoratul pentru Conservarea Biodiversității, a Ariilor Protejate și a Monumentelor Naturii autoritate a administrației publice centrale cu responsabilități de directivare, reglementare, supraveghere și control administrativ și a Academiei Române, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ca autoritate științifică națională, cu responsabilități de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]