7,684 matches
-
Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul conține valorile semnificative ale VRA Am urmărit în primul rând gradul în care oamenii se identifică cu propria persoană și cu oamenii din sat. Datele rezultate (vezi tabelul 5.7) arată că ocupația, educația și etnia corelează negativ cu apropierea de oamenii din sat, și cu mândria față de propria persoană, în timp ce vârsta corelează pozitiv cu acestea. Chestionarul a urmărit și o întrebare referitoare la gradul în care subiecții se simt apropiați sufletește de satul în care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de integrare în comunitate. Probabil datorită marginalizării și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una din variabilele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu satul lor și cu identitatea lor etnică. Tabel 5.8 Relația cu satul în funcție de educație, vârstă, ocupație și etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de sat 26-33 de ani (2,2) Peste 65 de ani (2,5) Școală generală (3,1) Agricultori (2,9) Muncitori (2,9) 18-25 de ani (3,0) Școală primară (2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oferite de faptul de a fi român. Interesant este și faptul că rromii nu se simt apropiați sufletește de regiune, dar se identifică puternic cu faptul de a fi român, ei accentuând această identificare tocmai datorită dezavantajelor oferite de asumarea etniei lor. Comparând datele pe Tălmăcel și Ludoș, rezultă o identificare mai puternică a celor din Tălmăcel cu faptul că sunt români. Concluzionând se poate spune că: vârsta corelează pozitiv cu identificarea cu satul, regiunea sau națiunea, cu comunitatea de oameni
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educației, oamenii se identifică tot mai puțin cu acestea); iar sexul corelează negativ doar cu identificarea regională și națională (bărbații se identifică mai puternic cu regiunea și națiunea). Tabel 5.9 Identificarea cu regiunea și națiunea în funcție de sex, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și cultural, alături de etnic, pentru că această relaționare este în aceeași
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și cultural, alături de etnic, pentru că această relaționare este în aceeași măsură o construcție culturală, specifică fiecărei comunități în parte. În ambele sate, coexistă doar două etnii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnii ce fac parte din comunitate, este desigur un alt criteriu al identității etno-culturale. Adaug și cultural, alături de etnic, pentru că această relaționare este în aceeași măsură o construcție culturală, specifică fiecărei comunități în parte. În ambele sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați, aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că sunt români. Și există pe de altă parte țiganii cortorari, care refuză strategiile de viață general acceptate (munca, educația) și preferă să trăiască din cerșit. Față de aceștia, comunitatea reacționează prin marginalizare și ignorare: "Oamenii nu-și fac
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fiecare vale s-au stabilit, iar apa curge la vale. Cum dracu' or putut, nu știu... Ca aia fac toate nebuniile acolo sus!" (O.I, consilier, 35 de ani, Tălmăcel) Tabel 5.10 Respectul românilor și rromilor intervievați pentru alte etnii Pentru.. Cât respect au... Români Maghiari Germani Rromi Evrei Românii Deloc (2,6) Foarte mult (2,4) Foarte puțin (3,6) Puțin (5,4) Mult (4,1) Foarte puțin (5,3) Rromii Foarte mult (3,2) Puțin (5,0) Foarte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
10, observăm că aceștia au atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar și harnici și cumsecade), opțiunile fiind împărțite în ce privește respectul nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în Tălmăcel și Ludoș KMO = 0,782 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 57,7 %, din care Primul factor Al doilea factor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate de identitate. În cercetările pe eșantioane reprezentative pe România, este de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tabelul 5.12 surprinde profilul social și etnic al celor ce simt mândrie, simt rușine, sau consideră că au viața grea din cauza faptului că sunt cetățeni români. Există o diferențiere puternică în ce privește sentimentul de mândrie dată de sexul subiecților, de etnia lor, de vârstă. Rușinea în schimb corelează negativ cu vârsta și este și ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele din cele două sate Tălmăcel și Ludoș în sensul că și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptului că sunt cetățeni români. Există o diferențiere puternică în ce privește sentimentul de mândrie dată de sexul subiecților, de etnia lor, de vârstă. Rușinea în schimb corelează negativ cu vârsta și este și ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele din cele două sate Tălmăcel și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului de mândrie resimțit în raport cu faptul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și este și ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele din cele două sate Tălmăcel și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului de mândrie resimțit în raport cu faptul de a fi român, poate fi surprinsă prin analiza secundară pe date din Barometrul de Opinie Publică mai 2001. Aceste date ne permit să facem și o comparație pe rural
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea etnică? Acestea pot fi de natură obiectivă (cetățenia, locul nașterii), de natură afectivă (faptul de a te simți român), religioasă (a fi botezat într-o biserică românească), sau de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de maghiari, cel mai important criteriu este cel al limbii materne, urmat de cel afectiv. Cea mai sugestivă imagine a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter ale românilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili, ipocriți, hoți, delăsători, iar maghiarii îi consideră leneși, murdari și înapoiați. Se poate observa foarte clar, modul în care în cazul auto-percepției avem de-a face cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Se poate observa foarte clar, modul în care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4 Trăsături de caracter ale rromilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această formă de naționalism, există și un naționalism identitar (accentuat și moderat), care presupune simpla afirmare a valorilor etnice, în condiții de toleranță (Sandu, 2004). Există un consens între subiecții celor patru eșantioane asupra clasamentului legat de respectul acordat diverselor etnii. Astfel, și românii și rromii consideră că în România, se bucură de cel mai mult respect românii, apoi germanii, maghiarii, evreii, și pe ultimul loc, cu procente foarte mici ale alegerii rromii. În ce privește relațiile interetnice între români și rromi, ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oferă explicații atât asupra identității etnice, cât și asupra celei culturale. În ce privește identitatea etnică aplicată la spațiul social al celor două sate -, am optat pentru înțelegerea ei dintr-o perspectivă culturalistă și interacționistă (deci constructivistă), din următorul motiv: diferențierile între etniile ce conviețuiesc în cele două comunități se fac prin afirmarea unor elemente culturale, relaționale și simbolice, și nu prin elemente obiective, din moment ce ele împart același teritoriu, istorie locală și vorbesc aceeași limbă. Prelucrările legate de identitatea etnică și culturală conduc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urmă nu este surprinsă deloc în studiile empirice actuale). Astfel, la nivel național, identitatea prioritară este considerată a fi cea de român, în timp ce la nivelul Europei, oamenii se identifică în primul rând cu localitatea și apoi cu țara. Variabilele vârstă, etnie, gen, mediu de rezidență influențează sentimentul de mândrie față de faptul de a fi român. Astfel, cei mai în vârstă, românii (și mai puțin maghiarii), femeile și cei din rural sunt mai mândri de faptul că sunt români. Datele arată că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]