9,472 matches
-
trebuie să modifice comportamentul persoanelor care intră în contact cu ea în direcția împlinirii acesteia; * Predicția trebuie să se împlinească. În cazul utopiei cele trei elemente sunt îndeplinite. După cum am văzut, în momentul lansării predicției, ea este considerată ca fiind ficțiune, după cum arată și numele. După ce a fost lansată, predicția intră în universul teoretic al epocii, făcându-se încercări de modificare a stărilor de fapt deja existente. Fiecare utopie încearcă să prezinte o altă lume și de aceea schimbările care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
OPERA LITERARĂ. OPERELE LITERARE - Are o structură și un scop estetic; - Se adresează minții și sufletului; - Presupune desființarea acelui țărm dintre real și imaginar; - Opera literară nu preia cu exactitate și precizie realitatea, ci o transfigurează; - Transfigurarea se face prin ficțiune, prin creația imaginației; - Presupune voința autorului de a iluziona, de a sugestiona, de a se exprima, simulând adevărul; - Încearcă nu numai să imite realitatea, ci să-i preia și obligațiile cele mai grave; - Literatura are o mare voință de a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a sugestiona, de a se exprima, simulând adevărul; - Încearcă nu numai să imite realitatea, ci să-i preia și obligațiile cele mai grave; - Literatura are o mare voință de a sugestiona (în numele adevărului), dar mai ales în folosul iluziei; - Ficțiunea (invenția sau imaginația) este trăsătura distinctivă a literaturii; - Detaliul verosimil este un mijloc de a crea iluzia realității; - Realitatea prezentată într-o operă literară este o realitate de circumstanță, de detaliu sau de rutină banală; - O operă literară se poate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț roua așezată pe iarbă (imagini tactile), va realiza cum se mișcă turmele de oi, dar și poza statică, imuabilă, de neclintit a muntelui (imagini motorii) etc. - imaginea artistică este rodul închipuirii, al ficțiunii; (ea pornește de la o realitate posibilă, dar n-o copiează, ci o transfigurează)transfigurarea se face cu ajutorul elementelor de expresivitate; (iar elementele de expresivitate aparțin cuvântului, limbii, limbajului); (!!) muzica folosește sunetele, pictura Ț culorile, sculptura Ț formele materiale etc. (deci
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de intențiile sale, credibil sau nedemn de încrederea cititorului; - are o perspectivă totală asupra evenimentelor, întâmplărilor etc.; - se poate situa înlăuntru(l) sau în afara spațiului narativ; - are o perspectivă cu un grad variabil de cuprindere și de penetrație în lumea ficțiunii; (!!) atenție deci la ipostaza naratorului; - poate avea o viziune de ansamblu unitară, cu efecte sensibilizatoare asupra cititorului; - asistă sau participă; este implicat sau este neutru;uneori, naratorul este personajul principal; (!!) în astfel de situații, creația literară respectivă se apropie de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și dramatice, personajul este obiectivat; - acțiunea conturează personajul literar; - personajul devine o semnificație a condiției umane; - personajul poate fi: a. real, a existat cândva; b. imaginar, rezultat al ficțiunii, al imaginației scriitorului.personajul unei opere literare se deosebește de o figură istorică sau de o persoană din viața reală; el este făcut numai din propozițiile care-l descriu (sau i-au fost puse „în gură” de autor); el nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fantastic și o tentă hazlie; - ele sunt ritmice și adeseori ritmate; (a) inițiale:pentru plasarea naratorului într-un timp fabulos, incert și totodată, real (prin verbul „a fost”);pentru trecerea în fantastic, incredibil (prin adverbul „odată”); - se realizează pendularea între ficțiune, fabulos Ț real și fantastic; cititorul este introdus într-o stare de incertitudine; (b) mediane - prin care se întreține vie atenția ascultătorului(cititorului); ex: „... și-nainte cu poveste, că de-aicea mult mai este...”; (c) finale - ex: „...și Ț ncălecai
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se mărginește numai la redarea unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În cazul de față, sensul anagogic deține rolul de a adînci și de a amplifica cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce va face societatea viitoare, nici ce soi de întreprindere va încuraja - totul e cuprins în haosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mîna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de a vinde
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne străduim să depășim acest nivel. Cum nu toți oamenii, datorită ignorantei lor, vor parcurge acest proces și vor ajunge la conștiința Adevărului, aceștia din urmă vor trebui să fie convinși că Adevărul are, totuși, o însemnătate vitală pentru ei. Ficțiunea, "nobilă minciună", este chemată că, prin puterea ei ademenitoare, să încurajeze oamenii să dorească și să prețuiască Adevărul, pe care nu-l vor putea cunoaște, altfel, niciodată. În acest fel, poezia se pune în slujba Adevărului, succesul ei în această
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
oamenilor. Chiar dacă Platon pare suspicios față de puterea poeziei de a afecta, în sens negativ, psihicul uman, de multe ori, el evidențiază faptul că poiesis-ul reprezintă o componentă esențială a vieții. Inelul lui Gyges, alegoria cavernei, mitul lui Er, demonstrează capacitatea ficțiunii de a ne conduce la adevăruri mai înalte. Plăsmuirea literară nu oferă dovadă peremptorie a Adevărului, dar instalează, în noi, dorința de a face tot posibilul pentru a-l găsi, de a ne ordona viața, ca o căutare a Adevărului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cele proprii, cât și pe ale altora, și în înțelegerea expresiilor faciale, a contactului vizual și a altor forme de comunicare nonverbală) imaginație (au o gamă restrânsă de interese, uneori numai unul care devine o obsesie -, preferă informațiile concrete în locul ficțiunii și pot fi foarte buni cunoscători ai unui subiect anume, dar pot întâmpina dificultăți în a inventa povești; în cazul în care fac dovada unui interes față de personaje și istorii fictive, vor avea tendința să prefere caricaturile exagerate, precum poveștile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de construcție, la fel de important ca oțelul sau ca sticla laminată care au schimbat evoluția arhitecturii. „Am trecut de la revoluția industrială la revoluția digitală. Lumina poate fi considerată punctul de intersecție Între arhitectura digitală și arhitectura fizică. Arhitectura este teatru, este ficțiune, este scenariu, este film.― (Colonetti 2004: 14) Cele două fețe ale obiectului de arhitectură Așa cum ziua are două fețe total diferite - noapte și zi - care se succed Într-un ciclu continuu, tot așa putem considera că și obiectul de arhitectură
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
o creație individuală. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că nominalismul extrem, care respinge noțiunea de "sistem al limbii" și deci și noțiunea de operă literară în sensul folosit 205 de noi, sau oare nu o admite decât ca ficțiune utilă sau ca "descriere științifică", nu sesiaeaza de loc problema în litigiu. Principiile înguste ale behaviorismului consideră drept "mistic" sau "metafizic" tot ceea ce nu este conform cu o concepție foarte limitată a realității empirice. Totuși, a numi fonemul o "ficțiune" sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ca ficțiune utilă sau ca "descriere științifică", nu sesiaeaza de loc problema în litigiu. Principiile înguste ale behaviorismului consideră drept "mistic" sau "metafizic" tot ceea ce nu este conform cu o concepție foarte limitată a realității empirice. Totuși, a numi fonemul o "ficțiune" sau sistemul limbii doar o "descriere științifică a actelor vorbirii", înseamnă a ignora problema adevărului. *16 Noi recunoaștem existența unor norme și a unor abateri de la norme și nu născocim doar descrieri pur verbale, în această privință punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o înțelegem are loc, noi nu percepem sunete pure, ci sunete cărora le aplicăm propriile noastre deprinderi fonetice și în plus, ascultăm, firește, intonația semnificativă pe care i-o dă vorbitorul sau cititorul, în poezie, sunetul pur este sau o ficțiune sau o serie de relații extrem de simple și elementare, cum sunt acelea studiate în Aesthetic Measure *1 de Birkhoff, care nu pot nicidecum explica varietatea și importanța stratului sonor, considerat ca parte integrantă a caracterului unui poem. Trebuie mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
el este opus termenilor de "istorie", de "știință", de "filozofie'', de "alegorie", sau de "adevăr". *16 In secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în epoca luminilor, termenul a avut în general o implicație peiorativă : un mit era o ficțiune - neadevărată științific sau istoric. Dar încă în Scienza Nuova a lui Vico, accentul s-a schimbat, punându-se pe ceea ce, de la romanticii germani, de la Coleridge, Emerson si Nietzsche încoace, a devenit, treptat, dominant - ideea că "mitul" - asemeni poeziei - este un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poate supraviețui mult timp. Religia este un mister mai mare ; poezia, un mister mai mic. Mitui religios reprezintă fundamentarea pe scară largă a metaforei poetice. De aceea, ridicându-se împotriva pozitiviștilor care "repudiază adevărul religios și adevărul poetic, considerându-le ficțiuni", Philip Wheelwright afirmă că "formula de care avem nevoie este... o formulă mito-religioasă". Un exponent englez mai vechi al acestei idei este John Dennis ; un altul, relativ recent, este Arthur Machen. *22 Putem reproșa cercetării literare mai vechi faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și spațiu - adevărul istoriei în sens îngust. Și, pe de altă parte, există un adevăr filozofic : conceptual, enunțiativ, general. Din punctul de vedere al "istoriei" - așa cum am definit-o mai sus - precum și din acela al filozofiei, literatura de imaginație este "ficțiune", minciună. Cuvântul englez fiction (ficțiune, literatură epică, roman) mai păstrează încă această veche acuzație adusă de Platon literaturii, acuzație la care Philip Sidney și Samuel Johnson răspund că niciodată literatura n-a pretins că ar fi adevărată în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sens îngust. Și, pe de altă parte, există un adevăr filozofic : conceptual, enunțiativ, general. Din punctul de vedere al "istoriei" - așa cum am definit-o mai sus - precum și din acela al filozofiei, literatura de imaginație este "ficțiune", minciună. Cuvântul englez fiction (ficțiune, literatură epică, roman) mai păstrează încă această veche acuzație adusă de Platon literaturii, acuzație la care Philip Sidney și Samuel Johnson răspund că niciodată literatura n-a pretins că ar fi adevărată în acest sens îngust al cuvântului *1 și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si de simțuri ; dar ea obiectivează și articulează sentimentul - sentimentul găsește, în opera de artă, un "corelativ obiectiv" și este îndepărtat de senzație si de dorința de acțiune prin cadrul de ficțiune al obiectului lui. Obiectul estetic mă interesează pentru propriile lui calități, pe care nu încerc să le reformez sau să le transform într-o parte din mine, să mii le însușesc sau să le consuni. Experiența estetică este o formă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Proust este descifrat cu finețe mecanismul amintirii și procesul convertirii estetice: "... istoria întreagă a creației proustiene arată un om pus de sine însuși, în ciuda debilității fizice, sub efortul neîntrerupt, ani în șir de a se despovăra de o lume de ficțiuni. (...Ă Proust scria astfel sub imperiul unei necesități practice : cu fiecare roman încheiat el își atingea scopul : însănătoșirea morală." Îi datorăm dealtfel lui Vladimir Streinu un remarcabil eseu intitulat Îndreptar pentru citirea lui Proust, publicat ca prefață la În căutarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]