7,390 matches
-
Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu cel animal este inoperantă și fără valoare științifică. Și chiar dacă fundamentele societății umane prezintă o serie de asemănări cu lumea animală, paleta de posibilități și calitatea alegerilor nu sunt deloc aceleași. Omul poate în orice moment să schimbe regulile și să redefinească situația în funcție de propriile sale percepții și interpretări ale evenimentelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de acord asupra modalităților de explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât și de procesele socio-culturale (Archer, Birring, Surinder, și Wu, 1998; Dalz și Wilson, 1989
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu este spontană ci mai degrabă reactivă, iar principalele cauze ale manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nici unul dintre studii nu a reușit totuși să ofere rezultate concludente și concluzii convingătoare. Se poate doar spune că în cazul agresivității factorii genetici și de mediu sunt greu de disociat. * Polemica în jurul cromozomului crimei Printre tentativele de identificare a fundamentului genetic al agresivității se numără și sindromul XYY la indivizii de sex masculin al căror cariotip este definit de un cromozom Y suplimentar. Ființa umană are 46 de cromozomi dintre care doi (X și Y) sunt responsabili pentru sexul individului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de inspirație darwiniană ocupă un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la originea efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
non imitative. Metoda experimentală evocată este criticabilă dintr-un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetările care au abordat mai direct viața individuală a fiecăruia în raport cu comportamentele agresive. Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței Războiul este probabil activitatea cea mai agresivă practicată de oameni și în mod sigur cea mai devastatoare. Există puține studii despre fundamentele psihologice ale războiului. Foarte mult timp războiul a fost considerat, explicit sau implicit, o manifestare a instinctului agresiv al omului și foarte asemănător cu celelalte manifestări ale violenței umane. Această concepție a fost pe deplin acreditată de teoria psihanalitică. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
război explică toate manifestările acestuia în termeni de pulsiuni agresive individuale specifice ființei umane. Analiștii contemporani examinează rolul altor variabile în analiza bazelor psihologice ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
soția este un lucru acceptabil". Chiar dacă stresul și credințele stereotipe cauzează violența conjugală, pentru ca aceasta să se producă, trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și despre funcționalitatea lor în cadrul societății moderne și în raport cu puterea-cunoaștere; 3) redefinirea statutului intelectualilor într-o societate disciplinară, bazată pe inovație și cunoaștere; 4) punerea sub semnul interogației a parteneriatului cărturari-politicieni; 5) reorganizarea instituțiilor și a societății moderne pe alte fundamente teoretice și practice; 6) o altfel de filosofie politică și implicit o altfel de activitate politică la nivel global și național; 7) gânduri pentru o societate civilă transnațională, unde puterea civililor să aibă drept de veto în raport cu Politicul. În zilele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc.; se exercită prin corpul nostru și pe sufletul nostru... dacă ne supunem ei! Ceea ce constituie puterea este un soi de religiozitate și dogmatică a dreptului divin... Evident că o putere politică nu se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
decât manifestarea cetățenilor nu atât împotriva statului și a ideii de stat, cât împotriva principiului reprezentării, a funcționalității sale în politica modernă de la 1600 până în prezent. Schimbarea regimului politic nu se face decât atunci când reprezentanții noștri (o formulă lipsită de fundament real și epistemic) devin nereprezentanții noștri, devin apărătorii intereselor lor personale și inițiatorii unor "legi" arbitrare, meschine. Societatea civilă și cu atât mai mult una globală s-a dezvoltat dincolo de acest principiu al liderilor și al reprezentării. Ea s-a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mod contrar viziunii generale despre economia politică modernă (dacă există vreuna!), Karl Marx îl continuă pe Adam Smith, atunci când spune că "dezvoltarea liberă a fiecăruia este o condiție a dezvoltării libere a tuturor"136. Marx proclamă principiul libertății individuale drept fundament al oricărei activități economice prospere. Dezvoltarea liberă a fiecăruia devine o problemă, mai ales că individul se confruntă cu o tehnologie a cunoașterii și puterii, este vulnerabil atacurilor venite din partea unor haite intelectuale, mai ales în cazul acelor intelectuali neînregimentați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a scrie și de a gândi au avut un efect epistemologic în constituirea teoriei istorice și politice. Coerența, ordinea, claritatea argumentelor sunt produse ale culturii scrise moderne și ale unor gândiri formate pe baza raționamentelor create de cultura scrisă, pe fundamente teoretice. Ele nu se regăsesc în realitatea ca întreg. Această realitate este compusă din diverse acțiuni, fapte, evenimente umane pe care istoricii le cunosc dintr-un trecut infinit și imens pentru a le oferi memoriei și conștiinței publice. Ce este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tipuri de reprezentări. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, diferența în limbaj, dincolo de orice conținut istoric, dincolo de concret, printr-o articulare a gândirii pe reprezentări originale, a devenit un regim pentru producerea cunoașterii și transformarea realității. Abstracționismul intelectual își are fundamentul în percepții concrete asupra realului care, ulteriror, sunt transpuse în concepte și în idei ce nu pot fi reprezentate sau sunt greu de reprezentat; idei non-vizibile, subtile, care nu comportă relații concrete sau "de sens", "de semnificație" cu oamenii și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectual care le produce. A fi original a devenit a vorbi original, a ține un discurs specific. Cu toate acestea, "originalul" intelectualilor moderni, fascinați de reprezentarea în sine, este mai mult incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Aurelius au fost preocupați de întrebări: Ce sunt reprezentările? Ce funcție au reprezentările în organizarea cunoașterii? Teoria reprezentării ar fi de dorit să țină cont de cele două tipuri esențiale de reprezentări: 1) plastică, specifică artelor figurative, ce are drept fundament epistemic asemănarea; 2) lingvistică, specifică limbajelor, discursurilor, textelor, ce se instituie prin diferență. Dacă în artă sau în teoria artei reprezentarea plastică este preocupată de seriile de corespondențe care se pot stabili între figuri și între tehnici de figurare, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
află în acord cu o evidență istorică și aplică tot felul de raționamente, argumente, judecăți de valoare, decupate dintr-o gândire tehnică, abstractă, de sorginte fizico-matematică, la ingerințele imediatului, ele sunt într-o falsitate a gândirii și nu au nici un fundament logic și epistemic. A gândi cu istoria este prima condiție pentru altfel de gândiri. Cum se poate întemeia o analiză anistorică pe o problematică istorică? Cum poți înțelege anistoric fenomene și activități complexe din istoria omenirii, ideologii precum liberalismul și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de interpretări diverse ale acestor fapte mari, aflate în centrul atenției. Istoria ca disciplină modernă este inclasabilă; ea nu poate fi nici deductivă, nici inductivă, cum spunea, foarte pertinent I. Berlin 212, gânditor pentru care "textura generală a experienței constituie fundamentul cunoașterii"213, urmând linia empirismului britanic. De asemenea, Ranke respingea ambele metode în scrierea istoriei: inducția și deducția. Istoria nu se situează nici aici, nici acolo, nici la stânga, nici la dreapta, nici aproape, nici departe de științele umane și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a șasea mutații: datorită vechii credințe creștine că Isus este Mesia, asistăm la dezvoltarea și mai vechii credințe că Isus este Domnul, nu Cezar. Chiar din vremea lui Paul, învierea lui Isus - și viitoarea înviere a întregului său popor - constituie fundamentul loialității creștine față de un alt rege, un Domn diferit. Învierea n-a fost și nu este o manieră soft de a vorbi despre moarte. Nu e o chestiune (cum pretind unii) a cuiva care „interpretează «moartea» ca «înviere»”. „Învierea” este
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
populației analizate este punctul de start în tot ceea ce înseamnă management al resurselor genetice. Pe baza valorii parametrilor amintiți se iau deciziile în ameliorare, prin 113 încadrarea populației analizate într-una din categoriile de risc și astfel, analizele genetice devin fundamentul programelor de ameliorare, conservare sau prezervare. După cum precizează o serie de autori, preluând (în mod mecanic poateă o afirmație a lui Drăgănescu (1970), titlul de analiză sau istorie genetică este foarte pretențios. Conform denumirii sale, o istorie genetică ar trebui
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]