9,375 matches
-
-mi-o"). 26 "Margot Emery dădea un examen semestrial în teoria comunicării în masă pentru titlul de master la Universitatea Tennessee la Knoxville, cînd, spre surprinderea sa, a dat pe ultima pagină, de o întrebare despre... Beavis și Butt-Head. Romanciera Gloria Naylor, directorul artistic de la Hartford Stage Company, Mark Lamos, ca și alți distinși participanți la dezbatere, discutau despre stereotipuri în artă, în special portretizarea evreilor în "Neguțătorul din Veneția" cînd, pe neașteptate, discuția a deviat spre... Beavis și Butt-Head. Fred
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
maichi“, iar porecla nu numai că a trecut în renume, dar conul Fănică a rămas el însuși cu această poreclă. Ziarul umoristic Ghiță Berbecu l-a luat în întreprindere și nu erea număr în care să nu-i fie cântată gloria. Conu Fănică ajunsese să aibă o spaimă neagră de acest ziar. Suntem în plin Cuptor, după obiceiul epocii toți oamenii cu dare de mână au plecat din București. Claymoor spune în cronicele sale că „Bucureștii s-au golit“. Căci pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
călări au trecut peste trupurile voastre strivite. Aniversarea proclamărei Regatului român a fost pătată de sânge. Pe când poporul era măcelărit pe ulițe, în sala teatrului, la adăpostul unui cordon de baionete, îmbuibații regimului, beți de sânge și de trufie, sărbătoreau gloria șefului lor. cetățeni, Sângele fraților voștri n-a curs în zadar, va fi roditor, durerile țării vor găsi în bărbăția voastră alinare și mântuire! Curagiu, înainte pentru lege și pentru țară!“ [14 martie 1888] Semnați N. Blaremberg, D. Brătianu, G.M.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se ridica deasupra comunului și ieșea din linia mediului cu relieful unui om superior. Dar în calitate de ministru de Externe în cabinetul lui Ion Brătianu, n-a avut inspirațiuni fericite în ches tiunea Dunărei. De aceea n-a murit în plină glorie ca om de stat și diplomat, ci acoperit de umbra în care intră oamenii în urma unei înfrângeri după care nu se pot reculege. Fiindcă nu înfrângerile doboară, ci numai neputința de a te ridica după ce ai căzut. Oamenii politici sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile: Fântâna, Manea Brutar, Luterană, Luminei, Bis. Amzei, Primăverii, Minervei, Gloriei, Nouă, Regală ș.a. (pp. 172-183). Populația ocupată: Profesiuni liberale: 50 977 locuitori; Comercianți: 27 100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11 993 locuitori; Servitori: 19 531 locuitori (p. 203). Repartiția populației potrivit religiei: Ortodocși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
artist dramatic, intrarea Rosetti, 3; Nottara (doamna Amelia), artistă dramatică, intrarea Rosetti, 3; Ocășanu, G., publicist, str. Regală (Hotel Union); Oeconomu, Cyru, procuror la Curtea de Casație, str. Visarion, 1; Olănescu, C., inginer, str. Clemenței, 15; Olănescu, Dim., publicist, str. Gloriei, 1; Olănescu, Gr., directorul Vămilor, str. Romană, 10; Oppler, W.H. & fiii, berar, str. Izvor, 107; Oprescu, Remus, avocat, deputat, Calea Călărași, 15; Oprescu, Romulus, avocat, senator, str. Tudor Vladimirescu, 15; Orăscu, Al., arhitect, profesor la Facultatea de științe, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
parte există organizații "radicale de dreapta", de obicei mici și de scurtă durată. Adesea, acestea sunt aparent activate de izbucniri rasiste, un exemplu fiind Frontul Național din Franța din anii '80, dar influența acestora rămâne limitată, chiar în perioada de glorie (aproximativ 10% din voturi). Pe de altă parte, mult mai important este faptul că unele țări au avut partide comuniste însemnate. Acestea au suferit un declin în anii '80, dar înainte erau mari (aproximativ 20% din voturi) în doar șase
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
îl apără până la sânge pe cel care este asuprit pe nedrept. În capitolul precedent, am văzut cum mintea și inima cer o dăruire totală lui Dumnezeu; acum însuși Dumnezeu ne-a arătat că dăruirea noastră constă în a pătimi pentru gloria Numelui Său. Aceasta este „forma de viață apostolică”; este amprenta unei iubiri religioase, sacerdotale. Alte concepții nu pot să fie decât niște minciuni nenorocite. Capitolul IV «Aceasta e biruința care a învins lumea: credința noastră» — 31. Biserica este a doua
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ca prietenul cel mai apropiat, preferat și remarcat în orice împrejurare; eu, care trei ani am stat împreună cu El, zi și noapte, care am mâncat și am băut cu El; eu, care am fost martor pe Muntele Sfânt la arătarea gloriei Sale; eu, eu singur, m-am întors împotriva Lui în acea noapte a Pătimirii, m-am jurat că nu-L cunosc, că nu-L mai văzusem niciodată, L-am abandonat fără apărare în mâinile dușmanilor Săi... Timp de trei zile
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a eroinelor vieții, a virtuții, a patriei, a umanității; cartea Evangheliei care, voind sau nu, a schimbat fața lumii și continuă, în iubirea sau în ura față de Cristos, să stăpânească istoria; cartea de care este pătrunsă Divina Comedie și atâta glorie literară; cartea care a inspirat numeroase subiecte de artă marilor maeștrii ai picturii, ai sculpturii, ai arhitecturii, ai muzicii; poemul autentic al lui Dumnezeu, al omului, al naturii, și neîntrecută nici măcar ca valoare literară. A recunoscut-o sincer și Vincenzo
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și cea mai autentică activitate preoțească? Aceasta este pregătirea necesară înaltelor responsabilități și nicidecum o simplă licență în drept ori în teologie, oricât ar fi de strălucitoare și demnă de înaltă considerație. Suflete, îngrijirea sufletelor, sete de suflete! Există vreo glorie mai mare în fața lui Dumnezeu și a oamenilor decât aceea a unui preot modest ori a unui călugăr care s-a trudit o viață întreagă, în cea mai umilă slujire a sufletelor, fără să ceară vreodată ceva pentru sine, în afară de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
adresată poporului creștin, Pius al XII-lea spunea că: „Nu trebuie să ne temem în cazul în care conștiința fraternității universale, promovată de învățătura creștină și de sentimentul pe care ea îl inspiră, ar fi în contrast cu dragostea față de tradițiile și gloriile patriei proprii ori că se vor opune promovării prosperității și intereselor legitime; pentru că aceeași doctrină ne învață că în exercițiul carității, există o ordine stabilită de Dumnezeu, potrivit căreia trebuie să iubim cu mai multă intensitate și să facem binele
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prin cuvântul lor, ca toți să fie una, așa cum Tu, Părinte, ești în Mine și Eu în Tine, ca și ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Iar Eu le-am dat gloria pe care Mi-ai dat-o ca ei să fie una, după cum Noi suntem una: Eu în ei și Tu în Mine, ca să fie desăvârșiți în unire, încât să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și i-ai iubit
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Te caută, dacă lumea trebuie să mai dăinuiască, cel puțin, adună-ți un seceriș cât mai abundent, adună în Tine un număr mai mare de suflete, ca aceste vremuri de pe urmă să le depășească pe cele dintâi prin sfințenie, prin glorie și prin triumfurile harului Tău! Doamne, arată-Ți milostivirea față de noi și binecuvântează-ne; și, fă, ca Fața Ta să strălucească asupra noastră și ai milă de noi. Fă-ne să cunoaștem căile Tale pe pământ și mântuirea Ta între
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
precum că autoritățile române, Ambasada României la Kiev și Consulatul României la Cernăuți nu s-au implicat în transmiterea unor date privind istoria cetății Hotin. Concluzia este că ar trebui să ne concentrăm eforturile, români și ucrainieni, pentru ca paginile de glorie și de spiritualitate românească ale vechii fortărețe de pe malul Nistrului să fie cunoscute de către ambele părți, așa cum s-au derulat ele vreme de câteva secole. Cetatea a trecut de-a lungul timpului prin mâinile moldovenilor, polonezilor, cazacilor, turcilor și, din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pregătindu-ne pentru latura afectivă a vieții. Din discuțiile și pildele pe care ni le dădea profesorul I. Michiu am început să învățăm că stima prețuiește mai mult decât celebritatea, considerația publică mai mult decât renumele, onoarea mai mult decât gloria. Mai târziu, la maturitate, am realizat că stima, considerația publică, onoarea reprezintă calități durabile care nu se spulberă la primul vânt al conjucturilor. Natura l-a înzestrat cu o imensă răbdare și cu minunata calitate de a găsi la momentul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tipărit în 1987, nu a mai fost cazul să reintroducem texte eliminate de cenzura comunistă, dispărută, în sfârșit, în timpul ela borării vastului aparat de note explicative care însoțește această ediție a reminiscențelor istorico literare ale merituosului ziarist din anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poliției. (Id., ibid.) Pagina 111 * O descriere mai amănunțită, dar mai puțin exactă, a directoratului lui Ion Ghica la Teatrul Național (1877-1881), cu multe detalii care depășesc însă perioada amintită: La Teatrul Național este director Ion Ghica. Este epoca de glorie a Naționalului, epocă în care strălucesc Frosa Sarandi, Frosa Popescu, Dăneasca, Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Grigore Manolescu și Mateescu Matache, Panu, C. Bălănescu, Dragulici. Nottara începea. Directoratul lui Ion Ghica [a produs] mai ales pe cele trei strălucite stele: Aristizza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care poartă subscrierile și ratificațiunile cabinetului imperial, ar fi de ajuns spre a ne păstra o regiune însemnată a Dunării, cu care e legată foarte strâns prosperitatea comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se recunoaște un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se recunoaște un drept de proprietate asupra regiunii Balcanilor. S-au mai pus înainte și considerațiuni de recunoștință. România știe să-și împlinească datoriile de mulțumire; ea a dovedit aceasta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cinstește, în Caterina cea Mare și în Nicolae I pe generoșii făptuitori ai tratatelor de la Cainardji și de la Adrianopol. Dară ea-și aduce totodată aminte și de toate acele sacrificii pe cari și le-a impus pentru mărirea, izbânda și gloria Rusiei. Ea nu poate uita că, de la Petru cel Mare până în ziua de astăzi, ea a fost, pe rând și simultaneu, baza operațiunilor militare ale Rusiei, grânarul unde se aprovizionau armatele ei, chiar atunci când ele operau dincolo de Dunăre, și teatrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lauri, nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria străbună a Domniei române; și, dacă națiunea voiește astăzi a-Ți da titlu de Rege, este că ai știut a câștiga locul și titlul unui Suveran independinte și a cuceri inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ceea ce avem astăzi. Dacă ne-am combătut uneori, lupta a fost în lucrurile mici; când a fost vorba de Națiune, n-a fost român care să fie în diviziune; n-a mai fost diviziune, ci unitate. (Aplauze prelungite.) Aceasta este gloria României, aceasta a fost și va fi pentru totdauna puterea ei. (Aplauze.) Nici o lovire nu poate să sfărâme o națiune cât de mică, când ea este unanimă; și unanimă a fost și va fi România în toate cestiunile cele mari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]