7,575 matches
-
mamele lor îi țineau strâns în brațe de teama de a nu-i pierde în mulțimea scăpată de sub control. Țipau unii la alții și cu toții la vânzătoare să dea o cantitate mai mică pentru ca să ajungă la toată lumea. Spuneau asta din instinct, pentru că nimeni nu știa cu adevărat ce cantitate de marfă a sosit și până la care nivel al cozii o să ajungă. Totul era o mare de mâini agitate,ridicate deasupra capului,care țineau strâns plasa și o sumă de bani. Vânzătorii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
315. Spuneam că omul este rezultatul unei evoluții de mii și mii de ani. Chiar și în plan social nimic nu este întâmplător, chiar dacă pentru noi oamenii, cu timpul selecția naturală a lăsat locul educației. ,,Selecția naturală a selecționat astfel instinctele socialecare, la rândul lor, au dezvoltat comportamente și au favorizat dispoziții etice..." 316. O anume anvergură de tip social a unui spațiu geografic nu este un fapt întâmplător ci rodul unor evoluții complexe. Noi, occidentalii, am construit o economie dinamică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trei mii de ani. Nu este surprinzător faptul că, din anumite puncte de vedere, dotarea biologică a omului nu a ținut pasul cu acea schimbare rapidă, că adaptarea părții sale non-raționale a rămas cumva în urmă și că multe dintre instinctele sale și emoțiile sale sunt încă mai adaptate vieții de vânător decât vieții civilizate. Dacă multe dintre trăsăturile civilizației ne par artificiale sau nesănătoase, aceasta trebuie să fi fost senzația omului încă de când a trecut la viața urbană, adică de la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se ajunge la cele superioare. Aceste nevoi sunt, în ordinea urgenței lor, cele biologice, de siguranță, nevoi sociale, nevoia de autorealizare, nevoile spirituale. După cum se vede omul evoluează de la instinct către o ființă evoluată în funcție de nivelul de satisfacere a fiecărei trepte. Nu putem discuta despre fericire decât odată cu atingerea ultimei faze, a împlinirii de ordin spiritual. Până atunci omul se află în procesul firesc al căutării. Este de la sine înțeles
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
multietajată, în care selecția individuală și cea grupală acționează împreună asupra aceluiași individ, dar în mare măsură în opoziție una cu cealaltă. Selecția individuală este rezultatul competiției pentru supraviețuire și reproducere dintre membrii aceluiași grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce numim păcat, pe când selecția grupală explică cea mai mare parte a virtuții". Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
poți ține minte și reproduce 90% dintr-o frază de-a lui Rebengiuc, în timp ce la marea majoritate a actorilor rețin numai ideea, nu și cuvintele lor. Performanța lui Rebengiuc este o formă de disciplină studiată, dublată de talent și de instinct." Yuri Kordonski: "îți reconsideri viața, ca actor, cu fiecare spectacol în care joci, cu fiecare mare autor pe care-l descoperi. Nu e numai încă un Cehov, nu e numai încă un Gogol, ce se întîmplă în piesă este o
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
și bîlbîit, Șimonca analizează cu pricepere, cu rigoare și cu maximă responsabilitate profesională prezența uneia dintre cele mai spectaculoase și mai profunde apariții din gazetăria românească de după 1990. Personalitate complexă, cu un enorm spirit de aventură intelectuală și cu un instinct moral greu de clasificat, din pricina simplă că existențele solitare nu fac parte din grupuri sau din clase, Traian Ungureanu și-a ales ca obiect de observație, de studiu și de analiză, spațiul cel mai compromis mediatic, cel mai vulgarizat prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
o lume nouă și mult mai coerentă, adică încă vreo cîteva sute bune de morți, e drept, majoritatea tineri, unii aproape adolescenți. Au urmat apoi epifenomenele, replicile mărunte, cum ar fi măcelul de la Tîrgu Mureș, asasinatele din timpul mineriadelor, trezirea instinctelor estetice neroniene și organizarea unor spectacole piromane la Hădăreni și încă pe alte cîteva scene cu oameni adevărați, în carne și oase, ca să nu mai vorbim de cultura asasinatului, de pedagogia catastrofei, de tropismul sîngelui, de eroizarea violului, de, în
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
sufletului nostru nelatin. În scurtă vreme Blaga avea să abandoneze gândul tracic și să revină la ideea romană. Și, culmea, anticipând propaganda stalinistă, Nichifor Crainic, constatând că latinii sunt catolici, îi consideră pe români slavi, deoarece "alegând ortodoxia înseamnă că instinctele noastre profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
eficiență și cititorului anului 1950 îi este expusă decadența unei societăți consumate de vicii și minată de absența autenticului umanism. Pe mapamondul cartografiat de N. Moraru, teritoriul american este bântuit de "slujitori cunoscuți ai imperialismului", dintre care se detașează, prin "instincte zoologice", "anarhistul pan sexual Henri Miller". La antipod, universul sovietic este marcat de o armonie care domesticește, orfic, natura umană. Anatomia punerii în scenă nu este una gratuită și Republica Populară Română încearcă, nu fără succes, să aclimatizeze un ritual
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
alternare de tonuri care exprimă firescul existenței. Fapte înveselitoare se petrec și în cele mai cumplite vremuri, după cum și în vremurile cele mai bune se petrec nenorociri. De altfel, o subtemă a romanului, ca s-o numim astfel, este redeșteptarea instinctelor vieții după ce în epoca Teroarei aproape fuseseră anulate. Încetând acțiunile exterminatoare din timpul Teroarei, după ce principalii lor protagoniști fuseseră la rândul lor exterminați, optica generală aproape îndată se schimbă și, încă în 1795, însuși cuvântul "revoluție" indispunea și era epurat
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
și ceilalți capi ai Revoluției, succesiv acuzatori și condamnați. Beția sângelui de care sunt toți cuprinși, a sângelui lățit în băltoace în piața execuțiilor publice, sorbit cu aviditate de câinii Parisului strânși roată în jurul ghilotinei, ea însăși personaj al romanului, instinctele cruzimii dezinhibate, izbucnind în mulțimile agitate de furia uciderilor, ca în transă hipnotică, spaima de conspirații, de trădări, care furnizează mereu alte și alte victime călăului legendar Sanson, toate acestea și altele sunt expresii ale unui vast proces istoric dezaxator
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
Nu prea cred, pentru că ne lovim, din păcate, de o realitate destul de greu de suportat: inapetența aproape generalizată față de lectura literaturii de artă, “gratuită”. - Față de lectura ca plăcere superioară. - Da, acum se citește mai mult nevoit, la presiunea curiozității și instinctului de conservare. Contează în primul rând informația. Revenind la ce vorbeam la început: preocuparea mea principală este să descopăr, pentru că asta mi se pare funcția artei literare, zone mai puțin sau deloc explorate ale sufletului omenesc. Ca urmare, este și
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
nu au legătură cu literatura. Sigur, multe dintre acestea, precum cărțile despre Holocaust sau despre genocidul comunist, sunt utile și ne ajută să ne lămurim pe ce lume trăim; sunt și acestea, într-un fel, forme rafinate de manifestare a instinctului de conservare. Căutăm inconștient să asigurăm supraviețuirea speciei nobile a omului. - Dar bucuria estetică nu e și ea o formă de conservare ? Nu a trupului sau a structurilor sociale, ci a sufletului. Bucuria ne “conservă” sufletele. - Da, numai că acest
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
o competiție. De fapt, nu fac deloc asta. Pe mine mă interesează iubirea, care încă are întâietate absolută și, cu părere de rău trebuie să spun că și crima, descoperirea a fel de fel de așternuturi care o acoperă; tot instinctul de conservare îl face pe om să fie interesat cum se moare, cum poți fi suprimat și cum poți suprima, pentru că se pare că în sufletele noastre binele și răul sunt îngemănate. Nu mă interesează, de pildă, un domeniu de
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
condiției de artist. Nu spray paralizant or, dimpotrivă, viagra a infatuării și parvenitismului, ci flacăra de viață și manifestare a unei iscusinți speciale, maximum de eficiență și putere de expresivitate. La Aurelian talentul nu este celibatar. Îi țin companie inteligența, instinctul și vocația. În absența talentului, restituirile sale ar virtualiza impostura, în lipsa inteligenței, interpretarea sa ar fi sub semnul facilului; atrofierea instinctului ar încuraja epigonismul, iar a vocației snobismul. Nimic din toate acestea: Aurelian rambursează muzica într-o manieră cât se
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
iscusinți speciale, maximum de eficiență și putere de expresivitate. La Aurelian talentul nu este celibatar. Îi țin companie inteligența, instinctul și vocația. În absența talentului, restituirile sale ar virtualiza impostura, în lipsa inteligenței, interpretarea sa ar fi sub semnul facilului; atrofierea instinctului ar încuraja epigonismul, iar a vocației snobismul. Nimic din toate acestea: Aurelian rambursează muzica într-o manieră cât se poate de curată și cinstită, complexă și deplină, veritabilă și, nu în ultimul rând, încărcată cu discernământ, mai presus de toane
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
apuca el să zică din când în când, eu mi-am văzut de scris, de lecturi, de literatură în general; în rest... Încăpățânat om!... Așa că zice Haralampy plictisit: -Mută-l pe unu! Și schimb megavijănul pe “România 1”. Hazard ? Virus pesedist ? Instinct psiho-haralampyan ? Mister de la poale de Parnas pithianic. ...Pe “1”, Domnul Președinte Ion Iliescu, “În fața...” lui Horia Grușcă și Octavian Andronic (anticii întrebători “prezidențiali” de la TVR 1), tocmai spunea națiunii, relativ emoționat și zâmbitor, că nivelul de trai al românilor a
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
de cușcă: de la foetusul matern la instituția căsătoriei. Din "paradisul matriosca" inițial se evadează direct pe cîmpul de luptă al conflictului între sexe. Spre delirul sălii, hărțuiala sexuală este tradusă în chiar termenii cinegetici pe care-i folosește poeta, convertirea instinctului în ritual fiind ilustrata printr-un dans burlesc în acordurile binecunoscutului marș coral al vînătorilor. Ei, vajnici bărbați (Stelian Stancu, Daniel Iancu, Petre Păpușă, Gabriel Constantinescu, Lucian Pânzaru, Aureliu Batca, Cătălin Cucu, Dan Petru, Lică Dănilă), înarmați cu puști de
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
Wassermann, după precepte sprijinite pe teoriile lui Husserl. Îl văd perfect încorporat în peisajul intern calat pe sondarea abisului; e rudă bună cu Anton Holban, cu M. Blecher, Octav Sulutiu. Că și M. Blecher, prins în ireal sau obsedat de instincte carnale, Benador - cu totul diferit de personajul imobilizat al celuilalt - se plasează și el la antipodul normalității; în raporturile cu sexul opus e paralizat de piedici inventate, de treceri prin nevroze kafkiene, în fine oarecum asemănător acestora prin exces de
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
tineri români au plecat - cu burse sau nu, cum au putut - la studii în Occident. Acest exod intelectual e rezumat cu umor de Vasile Băncilă: Toți licențiații, când sunt întrebați ce planuri au, spun: aplec, plec!a. I-a apucat instinctul migrației către Apus pe români, după ce 2000 de ani au găsit de bine să stea în văgăunele Carpaților. E cam târziu, dar nu strică! (p.8). Rămas în țară, Băncilă sugerează admirabil, si întrucâtva simbolic, atașamentul sau la solul național
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]