7,839 matches
-
Sucevei” se învecinează cu platforma industrială „Traian Vuia”, care se întinde de-a lungul străzii cu același nume, pe malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce cuprindea mai multe fabrici, astăzi desființate: Integrata de Lână, Fabrica de Sticlă, garajele companiei de Transport Public Local (TPL), Fabrica de Pâine etc. După 1990 pe teritoriul orașului Suceava au fost construite cartiere noi de case: De asemenea, cartiere noi de case au fost construite în imediata vecinătate a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
năframa în diferite culori, zgărdan din mărgele, cămașă dreapta cu motive ornamentale prin cusătura în motive mărunte, fie geometrice, fie de stilizări vegetale în colorit policrom, pieptar în formă de vestă confecționat din blană de miel, ornamentat cu broderie din lână policroma, predominând roșul, iarna rocul, apoi zadii în dungi lațe, dispuse orizontal și fără bordura la capătul de jos, baierele cu care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați. Copiii poartă costum popular asemănător cu al adulților. Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații ale biosferei și parcuri
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
piatră cubică de granit, în suprafață de 11.160 m.p. Industria orașului era reprezentată de două mori (Duru și Ștefan Dedinschi), o țesătorie mecanică pentru pânză și o presă mecanică pentru ulei, o instalație mecanică de tricotaje, trei darace de lână și două sifonării ("fabrici pentru ape gazoase"). În jurnalul de operații militare al Diviziei 10 Infanterie se consemnează amploarea luptelor purtate la Slobozia, în zilele de 29-30 august 1944: "Inamicul a fost dezarmat și capturat în zona est Slobozia. Rezultatul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O dovadă a noii dezvoltări a orașului este că la mijlocul sec. al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu fonda în Tîrgu Neamț prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O dovadă a noii dezvoltări a orașului este că la mijlocul sec. al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu fonda în Tîrgu Neamț prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul Moldovei și starețul Mânăstirii Neamț, în prezența
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
o ocoleau pe stradă de frică că și-ar putea "murdari" hainele de atingerea ei. Teodora a locuit câțiva ani în Africa, și când s-a întors la Constantinopol, era complet schimbată. Ducea o viață singuratică, dedicându-și timpul împletitului lânii și vieții bisericești. Iustinian, când a văzut-o, frumusețea ei l-a impresionat profund. A luat-o la curte, a ridicat-o la rangul de patriciană și după puțin timp, s-a căsătorit cu ea, Teodora fiind încoronată ca împărăteasa
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de ani, oficia la biserică slujba Schimbării la Față a Domnului. La un moment dat, serviciul divin a fost întrerupt de reprezentanții puterii comuniste, instaurate la nivel local, ce au somat credincioșii să predea de urgenșă „cotele” impuse pentru colectarea lânii. Ca urmare, în aceeași zi, după terminarea slujbei, Părintele Ilarion a preluat sacii cu lână și însoțit de vizitiu s-a îndreptat cu brișca spre localitatea Dragoș Vodă. Spre adânca neliniște a familiei, au revenit acasă abia a doua zi
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
serviciul divin a fost întrerupt de reprezentanții puterii comuniste, instaurate la nivel local, ce au somat credincioșii să predea de urgenșă „cotele” impuse pentru colectarea lânii. Ca urmare, în aceeași zi, după terminarea slujbei, Părintele Ilarion a preluat sacii cu lână și însoțit de vizitiu s-a îndreptat cu brișca spre localitatea Dragoș Vodă. Spre adânca neliniște a familiei, au revenit acasă abia a doua zi dimineața, când părintele a fost adus pe brațe, însoțitorul său declarând cu mare emoție că
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început să funcționeze abia în anul 1920, într-un local impropriu, sub conducerea învățătorului Ion Bănulescu. Starea de provizorat se
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
NV-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic, numită de mocani "Valea fără iarnă"). "Ialomița "este un nume de origine slavă, reprezentând o
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
din aceeași familie (Ursidae), împreună cu răspândirea lor geografică. Observați adaptările fiziologice ale urșilor și habitatul lor. Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cele mai ușor de domesticit. Omul consumă de la ele carne, lapte, folosește blana, lâna, pielea pentru materialele textile, le folosește în viața de zi cu zi pentru diverse activități. Câinele, „cel mai bun prieten al omului”, pe lângă faptul că este afectuos, își protejează stăpânul și îl ajută în diversele activități cotidiene. Este folosit de
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
să înflorească în Polonia și în Marele Ducat al Lituaniei. La moartea lui Sigismund, fiul său, Sigismund al II-lea August a fost ultimul rege Iagello al Poloniei și al Marelui Ducat al Lituaniei. Sigismund a fost membru al Ordinului Lâna de Aur. În 1512, Sigismund s-a căsătorit cu o nobilă maghiară numită Barbara Zápolya, cu care a avut doi copii: Barbara a murit în 1515. În 1517, Sigismund s-a căsătorit cu Bona Sforza, cu care a avut următorii
Sigismund I al Poloniei () [Corola-website/Science/300219_a_301548]
-
și o grădiniță, un cămin cultural, o bibliotecă, un dispensare uman și un dispensar veterinar.</br> Casele își păstrează, în general, tipologia veche, de influență săsească, cu porți mari și curți închise. Reprezentative pentru interiorul casei țărănești sunt covoarele din lână de oaie, țesute în diverse culori și forme. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Miercurea Sibiului, în cadrul județului Sibiu (interbelic).</br> Străveche așezare românească, satul Doștat este atestat documentar din anul 1320. După o monografie a satului Doștat
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
războaie mondiale, precum și la Marea Unire din 1918.</br> Viața economică între cele două războaie mondiale își urmează cursul obișnuit, ocupația de bază fiind tot creșterea animalelor, iar în gospodăriile particulare, femeile se ocupau cu confecționarea hainelor, mai ales din lână, importante fiind covoarele din lână de oaie care se mai fac și acum în diverse culori și forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br> Populația era mult legată de
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Unire din 1918.</br> Viața economică între cele două războaie mondiale își urmează cursul obișnuit, ocupația de bază fiind tot creșterea animalelor, iar în gospodăriile particulare, femeile se ocupau cu confecționarea hainelor, mai ales din lână, importante fiind covoarele din lână de oaie care se mai fac și acum în diverse culori și forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br> Populația era mult legată de biserică și de școală. În
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
un gospodar mai înstărit. Cota se lua în funcție de suprafețele terenurilor agricole, astfel încât erau oameni care nu mai duceau acasă mai nimic, devenind muritori de foame. Animalele se inventariau cu strictețe; s-au impus cote de lapte, de carne și de lână, ba chiar și de păsări și de ouă, fără de care omul nu putea cumpăra din magazinele de stat zahăr, ulei, petrol sau stambă. În aceste condiții, în câțiva ani mari suprafețe de teren au rămas nearate și nesemănate, iar, ca să
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici de ulei (la Oltenești și Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (la Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (la Răducăneni). Comerțul se realiza în principal cu produse agricole, vin, struguri, fructe, lână
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (la Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (la Răducăneni). Comerțul se realiza în principal cu produse agricole, vin, struguri, fructe, lână și brânzeturi. În perioada interbelică, comerțul s-a dezvoltat în jurul celor două drumuri importante ce traversau județul spre Basarabia: unul ce trecea prin Huși și altul, situat în partea sudică a județului, ce trecea prin Urdești și Fălciu. De-a
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costum popular, cuptor, obiecte de tors lână și multe altele.
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]