7,774 matches
-
presa joacă un rol important, or aceasta se află în mîinile capitaliștilor. Parlamentul, nereprezentativ, nu este capabil să legifereze în interesul adunării cetățenilor. Produs de o critică de stînga contra democrației liberale, Madgearu pune capăt parcursului, în 1923, printr-o mărturisire de neputință: "Care va fi noua formă de stat? Nu știm". Exigențele pe care le avansează coordonarea tuturor organizațiilor profesionale și de clasă se vor apropia de formulele corporatiste. Înainte de război, Madgearu, format în Germania, a urmat un stagiu de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toate posibilitățile de dezvoltare în fața unei societăți împietrite, care, afirmă Ralea, își disprețuiește proletarii, a cărei bancheri fac speculă fără rușine, a cărei țărani s-au îmbogățit profitînd de război și a cărei intelectuali nu au nici o putere... Urmărind aceste mărturisiri decepționante și amare, se simte că observatorul venit din Est nu percepe traumatismul suferit de Franța și încearcă să interpreteze în termeni de decadență o atmosferă îndoliată care-i este străină. Totuși, aceste reacții spontane poartă marca unei tradiții a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
problema evreilor, să organizeze statul. El va convinge alți români, dacă nu, el va ști să fie înfrînt ca un adevărat erou. Această mistică naționalistă, ortodoxă, această cultură a comunității și a violenței legionare cucerește. Codreanu își amintește, într-o mărturisire din 1936, de o acțiune condusă de el în Basarabia anului 1930. Legionarii călare, avînd pe piept cruci albe, trec Prutul "pentru a opri forțele păgîne care subjugă Basarabia". Ei se opresc într-un sat, la patru kilometri de rîu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Autorul sublinia dependența și neputința României "care se află într-un punct de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și în pragul Balcanilor -, adică exact în locul în care s-a rupt echilibrul Europei orientale". Această mărturisire se înscrie într-o suită a reprezentării destinului dramatic al României, miză între marea presiune rusă și sovietică și puternica înaintare germană. În această configurație geopolitică, fidelitatea Vestului este profundă dar inoperantă. Limitele acestei analize constau în a prezenta România
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neutralității. La 25 august 1939, Gafencu face cunoscut că, în conflictul polono-german, România ar rămîne neutră. Consilierii regelui, regele însuși iau poziție. Această poziție evoluează în funcție de raporturile de forțe care se schițează pe frontul de Vest. În martie 1940, după mărturisirile lui Gafencu care prezintă amintirile întîlnirilor sale cu suveranul, Primul Ministru Tătărăscu și Ministrul Palatului, Urdăreanu, ar fi declarat că, în ipoteza unui atac clar al Germaniei și al Ungariei, România ar intra în război; în ipoteza unei agresiuni sovietice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
punctul de a debarca la Constanța. După căderea regimului Ceaușescu în 1989, mărturiile despre 23 august se înmulțesc. Participanții au vorbit: regele povestește evenimentele de atunci într-un lung dialog cu Mircea Ciobanu, publicat de Editura Humanitas în 1991. Această mărturisire șterge imaginea suveranului tînăr, pe care Antonescu îl considera un copil. Retrăind ultima întîlnire cu Antonescu, regele povestește: "La un moment dat, s-a întors spre Sănătescu și i-a spus: "Cum să plec și să las țara în mîinile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului de uraniu", în proiectul fisiunii nucleare de la sfârșitul anilor '30. Primul său roman, Tunelul*, publicat în 1948, pe când Ernesto Sabato abandonase deja știința în favoarea literaturii, este
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
simptome cărora medicii nu le găseau semnificații precise, ultimii patru ani cuprinși în confesiunile lui Barbellion sunt marcați de gânduri sumbre și de o neobosită obsesie thanatică. Tânărul de 25 de ani își acceptă nenorocirea și iminența morții într-o mărturisire ce sublimează discursul literar într-o formulă unică, afirmând un adevăr tulburător. Paginile jurnalului fixează în coordonatele unei vieți interioare dramatice o existență intelectuală exemplară. Omul de știință își descrie ratarea într-un poem continuu, reluând, ca pe un laitmotiv
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului de uraniu", în proiectul fisiunii nucleare de la sfârșitul anilor '30. Primul său roman, Tunelul*, publicat în 1948, pe când Ernesto Sabato abandonase deja știința în favoarea literaturii, este
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
camarazii glumeți de arme au scris: "Numele: Petar Rajić; Gradul: carne de tun; Religia: gr.ort.; Rangul: necăsătorit; Etate: 23; Meseria: regicid; Diagnostic: tuberculoză", iar Petar Rajić, soldat pe frontul din Galiția, își începe povestea într-o tonalitate a deplinei mărturisiri: "Vreau să Vă povestesc. Despre un om, pe care nu pot să-l uit, și care mi-a fost mai mult decât un frate". De fapt, romanul este o dublă confesiune, a memoriei lui Rajić și a alter-ego-ului său, Čarnojević
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Franța, scrierile lui Tarde și ale lui Le Bon, notau doi cercetători americani, au influențat mai curînd modelarea planului secund, de unde s-a ivit psihologia socială"52. Adesea numele celor doi savanți francezi sînt alăturate, dar e limpede că, după mărturisirea lui Allport, "dintre cărțile de psihologie socială care s-au scris vreodată, cea mai mare influență a avut-o Psihologia mulțimilor". O carte imediat reluată, comentată, criticată și evident plagiată. Ea formează în mare parte sursa de inspirație și materia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
faci să vină lîngă tine, iar cînd este acolo, nu mai vrei nici să o vezi, nici să-i vorbești, te plictisești în compania ei. Iar dacă vrei să scapi de ea, suferința reîncepe... Să ne aducem aminte de acea mărturisire a lui Swan: Cînd mă gîndesc că mi-am risipit ani de viață, că am vrut să mor și că dragostea mea cea mai mare era pentru o femeie ce nu-mi plăcea pentru că nu era genul meu"407. Trebuie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
toate fibrele lor. Cu alte cuvinte, sînt cu toții înlănțuiți printr-o solidaritate de grup și de doctrină care nu este nimic altceva decît complicitate. Fiecare este strîns legat de fiecare. Nimeni nu este propriul lui stăpîn. Prin caracterul lor public, mărturisirile și acuzațiile ascund și consacră o complicitate. Chiar cînd au scăpat și au ajuns în exil, condamnații gîndeau că "partidul care ne excomunica, ne întemnița și începea să ne asasineze, rămînea partidul nostru, iar noi îi datoram totul; nu trebuia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe cea din urmă, ei au căpătat puterea de a se umili, de a se tîrî în noroiul unei istorii în care intraseră curați, cu capul sus și din care au ieșit cu capul plecat și murdăriți pentru vecie. Dar mărturisirile lor au avut drept urmare făurirea unui secret comun și capital: cel al revoluției și al originilor noii societăți. Desigur, judecătorii și procurorii subliniau prin mii de afirmații neverosimile cît de arbitrare și de deformate erau acele revelații privind începuturile. Din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
CAIETE DE MĂRTURISIRE ORTODOXĂ, publicație lunară, multiplicată prin procedeul mimografiei, apărută din iulie 1950 la Paris și la Hamilton (Canada), ca organ de presă al Bisericii Ortodoxe Române, sub îngrijirea unui comitet de redacție. Redactorul C. de m. o. este preotul Gh. Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286006_a_287335]
-
repere care să călăuzească cititorul spre adevărata cronologie a evenimentelor. Conținutul ideologic al romanului ar fi rezistat cu siguranță și în cazul în care ordinea poveștilor ar fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui Hasnaș și ar fi continuat, poate chiar ar fi culminat în idei, cu istorisirea mult mai lirică și mai nuanțată a lui Mavrodin. Dincolo de efectul cert de captatio pe care îl exercită asupra
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lui Mavrodin, iar a doua (cuprinzând șapte capitole) înfățișează povestea lui Hasnaș. Ceea ce atrage atenția este diferența cantitativă a conținutului celor două confesiuni. Ea este explicabilă însă prin formația intelectuală a personajelor: Mavrodin este scriitor și aceasta se reflectă în mărturisirile sale presărate adesea de meditații generale asupra condiției creatorului sau asupra iubirii (,,artistul nu trebuie să creeze decât în arta lui [...]” - p.64; ,,pentru mine, artistul era un tip uman bine definit [...]” - p.45; ,, Iar prietenia între un bărbat și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
un echilibru în interiorul narațiunii, între un plan trecut, al evenimentelor propriu-zise și unul prezent, al reflecției asupra acestor întâmplări. În a doua parte a romanului, constatăm o frecvență mai redusă a acestor întreruperi ale firului epic al confesiunii. De fapt, mărturisirea lui Hasnaș este lipsită în mare parte de acele momente meditative care îl copleșeau pe Mavrodin în urma rememorării poveștii de dragoste cu Ileana. Pretextul hotărârii lui Hasnaș de a-i povesti amicului său iubirea dintre el și Lena apare la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dacă ar fi să vulgarizăm problema, ci este, mai curând, un răspuns care provoacă la reflecție: „Habar nam. Istoria asta pe care o povestesc e în întregime imaginată. Aceste personaje create de mine n-au existat decât în mintea mea[...].” Mărturisire, destul de șocantă prin nonșalanța ei, pentru cititorul obișnuit, fără o prea mare experiență pe tărâmul marii grădini a literaturii, dar nu de neînțeles pentru cel care are în spate experiența lecturii lui Eco sau a Magicianului aceluiași Fowles. Pornind de la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
altceva decât „să creăm lumi la fel de reale, dar altfel, ca lumea care există”; unii prin scriitură, creație autentică, alții prin lectură, deci recreare din perspectivă proprie a unui univers nu mai puțin autentic. Odată prins în acest joc al „falselor mărturisiri”, cititorul riscă enorm în a cădea în trista ipostază a acelui „hypocrite lecteur” de care Fowles însuși pomenește spre finalul capitolului; acel lector incapabil să unească cele două lumi artificial numite „reală” și „imaginară” prin puntea firavă a ceea ce în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
societăți, care avea în vedere mai ales revendicări politice, Dinicu Golescu și Heliade s-au hotărât să alcătuiască altă asociație, numai cu scopuri culturale și literare. Mai târziu alături de ei vine Stanciu Căpățineanu. Cei trei ar fi fost astfel, după mărturisirile lui Heliade (cel care a pus în circulație unele date - contradictorii - despre S.L.), singurii membri ai nucleului secret al societății. După scurtă vreme în jurul lor s-au reunit, fără a face parte totuși din așa-zisa grupare secretă, mai toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
T., a percepțiilor și senzațiilor acestuia include și retrăiri (la țară, la Praga), nu fără ca, într-o mică secvență, procedarea autenticistă să fie ruptă de imixtiunea auctorială, ce își asumă atributul omniscienței. Monologul interior al lui T. continuă în romanul Mărturisirile unui neisprăvit (1999), în volum fiind reluat și Rătăcire. Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar în loc să o facă, formulează mereu felurite reflecții, privind îndeosebi condiția insului neînseriabil. Solilocviul cuprinde și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
interferențe, București, 1969; Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Cioran, jadis et naguère, Paris, 1988; O viață-n bucăți, București, 1992; ed. București, 2001; Despre, despre, despre..., București, 1995; ed. București, 2000; Rătăcire, București, 1995; Mărturisirile unui neisprăvit, București, 1999; Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, București, 2000; Cenușa zilelor. Jurnal (1997-2001), București, 2002. Traduceri: Zaharia Stancu, Hunde..., București, 1954 (în colaborare cu Ernst Ossorowitz); ed. (Rumänische Ballade), Berlin, 1957; Ioan Slavici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
celălalt; la acest rezultat se ajunge prin târguială sau ultilizarea unor principii - exemplu: Dilema prizonierului. Doi prizonieri, care sunt acuzați de o crimă foarte gravă sunt interogați succesiv de către procuror ,fără a putea comunica între ei. Procurorul încearcă să obțină mărturisiri pentru a-i inculpa deoarece nu dispune de probe de necontestat. Se propune prizonierilor următorul demers: -dacă amândoi mărturisesc, vor fi condamnați la pedepse grele dar care vor putea fi reduse datorită mărturisirilor; -dacă unul singur mărturisește, acesta va fi
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
comunica între ei. Procurorul încearcă să obțină mărturisiri pentru a-i inculpa deoarece nu dispune de probe de necontestat. Se propune prizonierilor următorul demers: -dacă amândoi mărturisesc, vor fi condamnați la pedepse grele dar care vor putea fi reduse datorită mărturisirilor; -dacă unul singur mărturisește, acesta va fi imediat eliberat și va primi o recompensă, în timp ce al doilea prizonier va fi condamnat la pedeapsa maxima; -dacă nici unul nu mărturisește, nu vor putea fi inculpați și vor fi puși amăndoi în libertate
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]