8,110 matches
-
interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la Fălticeni! unul franc orientat spre modernitate, altul evoluând consecvent sub pavăza tradiției. La fel, Ion Pillat (născut în 1891), Lucian Blaga și Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt departe de a avea un program estetic analog. Concomitent cu propulsarea modernismului la "Sburătorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
moderne ? A.M.P. : Mai degrabă da, ori de câte ori oamenii pun resurse în comun, e greu să construiești un fel imparțial de a le cheltui și să le protejezi de furt. Integritatea nu e înnăscută. Comunismul însă e o poveste aparte, pentru că modernitatea lui era aparentă și perversă. Era foarte multă corupție sub comunism. Nu știu dacă noi eram atât de conștienți, pentru că, de fapt, oprimarea în tim‑ pul comunismului era atât de mare, încât corupția se dezvoltase în mare măsură ca un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau Joyce, a intercalat În acest story și ample digresiuni ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a iscat unul din cele mai formidabile curente culturale, moment al reintegrării valorilor antichității, Renașterea -, s-a ocupat mai ales de destinul familiei, al marilor familii În jurul cărora s-au concentrat clasele suprapuse, aristocrația, magistrații, clerul și militarii. Noi, În modernitate și În era industrială, ne ocupăm mai ales de destinul națiunilor, punându-l cumva În umbră pe cel indiviual de care era procupată Întreaga epocă milenară și constitutivă a civilizației grecești și romane. În ce mă privește, și nu obosesc
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
existența, viul și creația continuă; sau jocurile continue, nu rareori crude, cum sunt jocurile copiilor, care uneori, „imitând” existența, o Întrec! Sau „cel mare”, cel venit târziu la „masa lor”, Dionysos, care se pare ne-a Împânzit și Îmbibat puternic modernitatea - după ce a supus medievalitatea de sute de ani, părând a lupta, În efigie măcar, cu imaginea unui zeu născut și mai târziu, Christul, culcat atrăgător pe cruce, răsturnând valorile Înainte de anti-christul numit Nietzsche. Da, alături de Eros - ce mie mi s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ceva”, ci trebuie, pur și simplu, să „cântăm” la orice comandă și să ne aruncăm trupurile tinere În prima linie a unui front, a unor războaie iscate de alții, de vechile imperii arogante, dar și de cele noi, apărute În „modernitate”, cum au fost cel englez și cel german. Or, ha, ha, ca să glumim puțin și amar, cum am Învățat să o facem, În acest sens „războiul Încă nu s-a sfârșit!”. Acel război secular pe care Îl ducem pentru adevărata
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luciditate istorică și psihologică, În incapacitatea noastră de a observa cel puțin două lucruri determinante: Unu, acela că, deși sistemul comunist, dominat de două tipuri de dictatură ținând de același „program” economic și social, era un sistem contrar tradiției și modernității românești, a fost o realitate de o jumătate de secol și cel puțin trei generații de indivizi au trebuit să i se adapteze, de bine sau de rău, pentru a supraviețui. Nu era o „simplă” ocupație militară a unui imperiu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Italia, ea, această temă se face simțită deja de vreo două decenii prin reapariția unor „ambiții și orgolii” regionale. Iată luptele Francezilor care locuiesc În pensinsula Bretania pentru a reactualiza limba și literatura ca și obiceiurile bretone, aproape dispărute În modernitate! Sigur, va trebui s-o deosebim, această temă - această nesiguranță?! -, de grija și grijile economice, de revoltele care curg din justificatele injustiții și legi Încă ne-conforme necesităților unei mari părți a populației; ca și de discordanțele dintre Nord și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noii carieriști și oportuniști flămânzi de acel succes abrupt care devine posibil după o răsturnarea majoră politică și economică -, vor să facă „procesul trecutului!”. Aș propune să-i imităm pe Francezi În aceasta - am făcut-o În câteva rânduri În modernitatea istoriei noastre și bine am făcut! -, care, după al doilea război, s-au „grăbit” să redreseze economia și să reechilibreze starea psihologică a națiunii destul de grav afectată de pierderea În forme penibile a războiului și a Împărțirii În două a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
degrabă „groapa cu hiene”?! De altfel, oamenii, de oriunde și de oricând, sunt responsabili de ceea ce li se’ntâmplă și această „vinovăție”, acest sentiment de responsabilitate, de participare activă și lucidă la propriul destin este, de fapt, semnul adânc al modernității noastre, acea „luptă pentru libertate care trebuie să aibe loc zilnic” cum se arată, cum se „strigă” În ultimele rânduri ale lui Faust II, al lui Goethe, un răspuns polemic dat Antichității care credea că Parcele ne aruncă În leagăn
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În secolul trecut, au fost cele care au pornit tocmai din acest reflex nenorocit, instinctiv sau indus de alții, nu numai de a „da vina pe alții”, dar de a ne exersa resentimentul, una din marile boli ale umanității În modernitate, descoperite și analizate magistral de Nietzsche. Resentimentul nu În primul sens, cel curent, ca o formă a ranchiunei sau frustrării, ci, cum o spune filosoful neamț, Înclinarea multora de a se valoriza, de a se „realiza” nu prin actele proprii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
secundare, cum ar fi scepticismul ca program sau forme diferite și adesea ascunse ale „prostituției morale”, forme observabile nu numai În dictaturi, dar și În lumea liberă. Asumarea destinului - chiar și a celui colectiv, național! - este piatra de Încercare a modernității sociale, piatra de Încercare a României și a Românilor de azi. Fuga - petrecută Înainte de ’89, În valuri tot mai mari și degenerată azi Într-un fel de exod al unor generații Întregi - nu e o rezolvare à la longue, nici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înseamnă nu numai a vărsa devize Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează o sfințenie posibilă În plină modernitate, dar, poate, ca acel actor austriac, fiul marelui dirijor Karl Böhm, care, iritat de ipocrizia multor europeni ce-și adorm conștiința expediind dolari sau mărci sau franci sau lire pe adresa unor asociații ineficiente, multe, dacă nu oneroase, s-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unei mese rotunde și al unor probleme acute și actuale din economie, politică și cultură. Dar toate acestea și altele au fost puse sub semnul acelei „politizări” inutile și „sinucigașe” a lumii noastre culturale, literare În primul rând, deoarece, din modernitate, la noi, Începând cu Iașul literar și apoi cu Bucureștii anilor interbelici, literatura a jucat probabil rolul major și dominant nu numai În „educarea și iluminarea poporului”, dar și În unificarea forțelor creatoare, de apropiere și de „imitare” a orgoliosului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-mi unitate, unitatea persoanei și a modului meu de a gândi, o unitate care, dacă am noroc, se va repercuta și asupra scrierilor mele, asupra a ceea ce numim operă. Goethe, În care celebrăm pe unul dintre foarte puținii Înțelepți ai modernității - „cinic”, bineînțeles, ca orice Înțelept! -, ne Învață că această calitate, acest „noroc” - unitatea - este calitatea supremă a unui organism; individual sau nu, a ființei, dar și a lumii organice și anorganice. Și, poate, Schopenhauer, care n-a fost un „Înțelept
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de bucurie și conștiență a darului uriaș, zeiesc, care este existența pentru orice făptură. Preocupat de opera lui Dostoievski, care m-a format și m-a Întovărășit, m-a „asistat” În multe clipe și ceasuri grave, acest mare „creator al modernității” și al psihologiei omului de azi și dintodeauna - contemporan cu un alt gigant, aflat la mii de kilometri distanță, Nietzsche, dar gîndind uneori identic, uimitor de identic, deși „produse” ale unui sol climateric, moral și istoric total divergent! -, În jurnalele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a mă fi născut Într-o țară periferică Europei, un loc, se pare, după spusele unora, Încă „naive” În ceea ce privește procesul creației și mai ales credința În absolutitatea creației literare, și Într-un secol, XX, În care Apusul, matrice majoră a modernității literelor și ideilor noastre pare a da unele semne de... oboseală, nevroză, manierism!... (Oare, nemaipomenita carieră a suprarealismului - căruia acum i se adaugă și „moda postmodernismului” - nu e un semn al acelei „decadențe” pe care o anunța deja Nietzsche? Ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iar cronicile sale splendide la Blaga și Bacovia stau mărturie, printre altele. Mai trebuie desigur amintite și studiile sale teoretice despre modernism - pe care le va continua cu cele două ediții ale „celor patru și apoi celor cinci fețe ale modernității”. Ca și volumele sale de poezie și Încântătorul și extrem de originalul său roman-eseistic Viața și opiniile lui Zaharias Lichter. Mai trebuie neapărat să adaug munca „subterană” și extrem de eficientă pe care a dus-o În „interiorul” grupului nostru, al prieteniei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rămânând fix și stabil În optica sa, solidar cu motivele și obsesiile care i-au apărut În acea fază timpurie a formării și creației când spiritul creator are intuițiile cele mai Îndrăznețe, mai curate, mai originale. Goethe, marele ideolog al modernității literare, printre alte idei simple și clare, ne Învață că elementul de bază al unei opere, garanția sa de rezistență În fața gusturilor schimbătoare și a timpului vorace, este unitatea ei! Toți esteticienii, nu-i așa, cunosc această aserțiune de bază
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dintre sloganurile de stânga sau de dreapta!... Deoarece atât sistemul nazist, cât și cel comunist nu pot fi declarate simplist ca „niște dictaturi” ale unor sanghinari și descreierați. Omenirea, de la Începuturile ei, a cunoscut tot felul de dictaturi; iar În modernitate, cele mai frecvente au fost cele militare, vezi Grecia, Spania sau Portugalia sau cele din America de Sud; până la cele actuale, „resturi” ale imperiului roșu, cele din Coreea de Nord sau Cuba. Dar... cele două „mari” de care vorbim, cel puțin În primele lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
precum un Dostoievski, de exemplu, se „pierd” În fraze meandrice, ce par a nu se mai sfârși, fraze „dizgrațioase” și excesiv de „stufoase” pentru puriștii limbii, dar fraze-instrumente cu care se poate fora În adâncul uman, uriașa descoperire nu numai a modernității literare europene, dar și una a unor spirite aparte, „ciudate”. (La noi, doamna Bengescu a Încercat acest tip de frază redundantă, cu multe subordonate, Încercând să pună predicatul la sfârșit În maniera „analitică” germană, și a fost aspru pedepsită de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
socială! - obsolet și reacționar, „ucigaș” de vise și elanuri. Nu vreau să intru aici În discursivitatea unei filosofii a istoriei, dar trebuie să consemnez - propunând „variante muzicale” la un același motiv al disputei Între „tineri și bătrâni”! - că, pentru mine, modernitatea - concept Încăpător și pe care eu Încă Îl folosesc, deși alte minți, mai nerăbdătoare, vor să se despartă de el! -, modernitatea, printre alte câteva fețe, o are și pe aceea de a fi legitimat schimbarea brutală, radicală, ceea ce numim revoluție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trebuie să consemnez - propunând „variante muzicale” la un același motiv al disputei Între „tineri și bătrâni”! - că, pentru mine, modernitatea - concept Încăpător și pe care eu Încă Îl folosesc, deși alte minți, mai nerăbdătoare, vor să se despartă de el! -, modernitatea, printre alte câteva fețe, o are și pe aceea de a fi legitimat schimbarea brutală, radicală, ceea ce numim revoluție. Ca și instaurarea unui alt concept, poate și mai prestigios, numit libertate! Libertatea socială, libertate pentru mulți, pentru toți cei care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Manel, tekel, fares Înscrise de o mînă nevăzută și ultimă. S-a socotit, s-a cântărit, s-a adunat totul, dar... ce?!... Și cum? Și cine?!... Întrebarea ultimă ni se adresează și ne-o punem mai ales noi, oamenii În modernitate, cei care nu mai avem „un fir direct” cu forțele prea Înalte și invizibile, noi, păgânii, Într-un fel sau altul. Noi, În viața cărora zeii nu mai apar decât prin semne și intermediari pe care nu mai reușim să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
teritorială. Astăzi, deosebirile — Încă existente — dintre provincii s-au atenuat considerabil. Urbanizarea, pe de o parte, iar, pe de altă parte, emigrarea masivă a unor etnii (germani, evrei, turci) au modificat radical peisajul uman tradițional. 1930 este ultimul moment când modernitatea nu acoperise Încă istoria anterioară. Să pornim, așadar, explorarea României din acest punct, urmând ca apoi să derulăm și alte secvențe, fie anterioare, fie mai recente. Sudul: țara Românească Încep cu țara Românească, unitatea istorico-geografică a sudului României de astăzi (În jurul căreia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]