8,125 matches
-
Perța. Numele lor acoperă o bună parte din formele lirismului contemporan, mai sunt și altele, desigur, dar am avut un eșantion, sau un expresiv ,,pars pro toto'' la Ipotești, în iunie, 2014. A.B.Cum e critica de astăzi? Au obosit cumva criticii să mai citească, să mai analizeze, mai avem așa zisă "critică de direcție"? Sau mai multe "direcții"? Dacă răsfoiești doar revistele literare constați că nu lipsesc cronicile literare sau eseurile despre poezie, semnate de critici serioși, de la Daniel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au sprijinit în încercările mele de apropiere a celor două culturi: Germană și Română. Fără cei enumerați aș fi un medic printre medici, simplu iubitor de literatură nu însă și creativ. Din păcate aceștia din urmă se pare că au obosit și ei literar ca și mine de altfel după atâtea obstacole puse cu rea-credință în fața lor. A.B.La ce lucrați acum? Am terminat Antologia pomenită, dezvolt colecția bilingvă de lirică română contemporană, am o carte personală pe care sper
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă lamentez, cum fac foarte mulți care n-au gîndit niciodată să facă ceva și pentru altul ci numai pentru ei, și să fie și nemulțumit că nu li se răsplătește pe deplin efortul...Nu, așa ceva nu-mi place, mă obosește, în timp ce eforturile depuse pentru ducerea la bun sfîrșit a unor proiecte îmi dau satisfacții, care fac mai mult decît zece concedii... A.B.Trăim într-o nouă eră, cea a calculatorului, i-podului, tabletelor, unde se situează cartea? Din ce in ce mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la aceeași listă de autori, pe care unii critici îi consideră esențiali. În literatură, criticii știu foarte bine, lucrurile se mișcă. Se întâmplă tot timpul o reașezare a plutonului, schimbări de poziții ca în stolul cocorilor: cel din vârful unghiului obosește și altul ocupă poziția din vârf. Regretatul Laurențiu Ulici înțelesese acest miracol al zborului și pentru a ilustra poziția scriitorilor în pluton, a recurs, în începutul lui de istorie literară Promoția 70, la un fel de piramidă. Dar locul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
început de an... -Mărturisind plăcerea de a mă lăsa descusut de toate întrebările formulate aici, cu schepsis, de distinsul poet și publicist Angela Baciu, pe care o asigur de toată prețuirea și recunoștință mea, doresc acestui minunat confrate să nu obosească niciodată să creadă în puterea harului său poetic (ca și în faptul că inspirația, cum spunea Baudelaire, este sora bună cu muncă ordonată, de toate zilele). Un an literar plin de reușite majore! Multe, minunate și revigorante bucurii! Urez, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
despart de cititori, creează o distanță între ei și aceștia, nu mai sunt înțeleși, lucrează doar pentru un cerc de inițiați și refulați cu vibrații doar în teorie. În realitate nu emoționează pe nimeni, iar în afară emoției nu voi obosi să o repet poezia nu există. Societatea de azi permite viețuirea întru emoție, dar numai teoretic. În realitate cei ce vâslesc cu asemenea lopeți sunt păsări rare, dar tocmai de aceea mai prețioase. Sunt cei care echilibrează barcă. Mai cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un program foarte limpede. A.B.În calitate de critic și istoric literar, ați practicat critica de întâmpinare și susținere. O veți continua, rămânându-i credincios, sau o veți abandona? Da, am practicat-o timp de douăzeci de ani, dar am cam obosit. Nu mai am entuziasm. De altfel, am mai spus-o, comentariul literar la zi, cronica literară mă ispitește tot mai puțin. E o risipă superbă pentru care nu prea mai am energie. Mă mulțumesc numai să girez, în "Cuvântul", o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acasă". Alături, apă, șerbet, o carte deschisă cu vârful îndoit. Fără emoție, dialogul cu poetul era firesc, de parcă ne știam de o viață. Se mai oprea din când în când și mai sorbea din paharul cu apă, semn ca a obosit puțin. Apoi, privea spre fereastra mică. De afară, se auzeau țigăncile cu flori: "Să-ți trăiască franțuzoaica, boierule! Ia trandafiri roșii ca focul, 1 leu firul". Poetul zâmbea. Îmi mărturisise că nu-i rămăsese decât să privească strada, forfota; amintirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Caraion și câte a pătimit din cauza prieteniei cu el, cum îl găzduise mai târziu în micuța garsonieră, anii petrecuți în pușcărie, despre cărți și prietenii literare. Și câte și mai câte. Îl priveam. Vocea se subția, adus de umeri, poetul obosise. Știam că trebuie să plec, aș mai fi avut atâtea întrebări. "Maestre, ce gânduri aveți acum?". Zâmbește, apoi face ghiduș cu ochiul. Poetul pleacă după trandafiri, merge și Ion Caraion" îmi răspunde. Și a plecat. Apolitic de stânga lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
orezul. Vitele sunt repartizate printre 200.000 cai, 400.000 catâri, 1.300.000 bovine (din care 400.000 vaci), 90.000 oi, 1 milion de porci. La orezării ca și la bumbac se pune problema unei rotații, terenul fiind obosit și invadat de buruieni. Dar un asolament e legat de condițiile economice și sociale adecvate pe care Arkansasul le are În mai mică măsură. E nevoie de extinderea legumiculturii, ori aceasta are nevoie de brațe. Legumicultura e bine dezvoltată În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
înșiși: 'Trăiască! Trăiască! Trăiască!', întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea că e datoria lui să îi învețe pe cei tineri despre comunism, dar a obosit repede, s-a așezat pe un scaun și a tăcut, prilej pentru director să îi mulțumească de formă și să pună capăt întâlnirii. Tinerii se distrau de ideile și felul de a vorbi al lui Antonescu, care le vorbea de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
intermitent, letargic, în care scotea un fel de sforăituri și horcăieli sonore și stranii. Ori de câte ori Pușcașu V. auzea acest zgomot, îl trezea pe Bogdanovici, ziua sau noaptea, îl înjura, îl bruftuia, uneori îl călca în picioare. Când nu se mai obosea să se ducă personal să-l zgâlțâie, îl punea pe altul să-l trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu. Pop adaugă că Țurcanu se interesa mereu de soarta lui, așa încât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lovituri. A fost călcat în picioare până s-a scăpat pe el, după care a fost forțat să curețe camera. A fost pus să stea într-un picior pe hârdău, cu mâinile ridicate, timp de 24 de ore, iar când obosea, era lovit cu ciomagul de un planton peste fluierul piciorului. A stat așa până a doua zi dimineață, când s-a prăbușit inconștient pe ciment. Neculai Popa, care a stat lângă el pe prici după terminarea bătăilor, avea impresia că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să... rămână! O rugăm pe Mama Divină să ne dezvolte creativitatea pentru găsirea celor mai eficiente metode de angrenare a lor în jocul cosmic. Mă întorc la cort. Totul este grandios încă din momentul în care ne întâlnim. Chiar dacă suntem obosiți, totul dispare din clipa când începe construirea centrului lumii. Cinci minute - atât durează înălțarea cortului și instalarea expoziției. Nu este montat ultimul panou, iar colegii mei deja dau Realizarea primilor copii. Credeți-mă, nu inventez! Doar simplul fapt al înălțării
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
stadiu final. Atât de... final, încât medicii din Brăila îi spuseseră soției mele că mai aveam de trăit cel mult o lună, maximum două. Aveam ascită, corpul îmi era deformat de boală și mai tot timpul căutam odihna patului, deoarece oboseam foarte repede. Crizele tot mai dese se manifestau prin alternarea perioadelor de frisoane puternice, cu cele de febră cemi urcau temperatura corpului dincolo de 40șC. Mai erau și alte manifestări neplăcute... Erau atât de chinuitoare aceste crize încât, la un moment
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
emoțiile, s-au exprimat sentimentele, s-a manifestat iubirea, dar... nu era suficient: fiul voia acasă. Tatăl a propus să traverseze toți, împreună, munții. Știa de existența unui traseu frecventat de transfugi, erau călăuze calificate și verificate, dar fiul, prea obosit să aștepte și mânat încă de entuziasmul neadormit al vârstei, a luat decizia să treacă prin vamă folosind un pașaport fals. Tatăl său l-a întrebat din nou: Ești sigur că asta vrei? - Vreau mai repede acasă, tată! Rațiunea nu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
astfel de muzici. Abandonat naturii. Voi încerca să nu mă întind: ne-am cazat în căsuțele de lemn ale taberei, apoi fiecare și-a început propria existență, propriile experiențe purificatoare. Mi-am ales Lacul Ciric drept primă gazdă pentru picioarele obosite de obligatoria încătușare a ciorapilor, a încălțămintei și a asfaltului citadin. În plus, trebuia să scap și de încărcătura negativă acumulată din gropile discret blagoslovite cu vorbe de ocară cu puțină vreme în urmă. Apa m-a întâmpinat cu... răceală
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fiu marcat de această secvență de frumusețe și puritate? Cum să nu fiu pătruns de parfumul Indiei? Cu mai multe sacoșe cu fructe atârnând de mâinile mele, m-am întors la fetele ce mă așteptau cu oarecare nerăbdare și îngrijorare, obosite de alergătura prin magazine și de obligatoriile negocieri. Am luat două ricșe pentru un drum pe care la venire îl făcusem cu vioiciune, pe jos. Și... poate îmi veți acorda și înțelegerea voastră pentru lipsa de la ultima ședință cu dr.
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lucrează profesioniștii... Există ideea că tinerii citesc puțin în zilele noastre. Nui adevărat! Sălile bibliotecilor sunt asaltate de cititori, majoritatea tineri, în căutarea cărții dar și a ziarelor. Să le oferim satisfacțiile așteptate. Aducând sincere și calde mulțumiri celor care obosesc, păstrează și pun la dispoziția noastră depozitele de presă și carte, cât și editurilor care promovează munca de sinteză, sper în sporirea spațiului de depozitare dar și de îmbogățire continuă a fondului arhivistic și cu publicistica actuală. Cât privește cartea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editurilor care promovează munca de sinteză, sper în sporirea spațiului de depozitare dar și de îmbogățire continuă a fondului arhivistic și cu publicistica actuală. Cât privește cartea de față, toată gratitudinea domnului Constantin Hușanu de la Editura TipoMoldova Iași, care nu obosește în a distribui rândurile potrivit intențiilor realizatorului lor. Autorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de a fi rezolvat acest conflict. Dar sunteți capabil să-l formulați într-o manieră nouă - eu nu am această capacitate pe care o invidiez din toată inima la dvs.! În ceea ce privește Le chamanisme, să vorbim despre el altă dată! Sunt obosit și trebuie să plec peste câteva ore. Dar nu înainte de a vă cere noutăți despre dvs. și dna Eliade. Cât aș fi vrut să vă vorbesc și să revin la Paris pentru un timp! Vă mulțumesc pentru adresa fundației Bollingen
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Vă mulțumesc pentru amabila dvs. scrisoare pe care am primit-o cu câteva zile în urmă aici, pe coasta bască, unde încerc să mă odihnesc scriind un roman (este un secret, bineînțeles! Scriu din vreme în vreme, când sunt prea obosit, chiar și pentru a citi romanele bune ale altora...). Aveți dreptate în ceea ce privește știința religiilor: eu nu am făcut altceva decât să arăt stadiul actual al lucrurilor, să arăt mai ales impasul în care ne-a condus nu atât istoricismul, cât
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
noastră nu este ceea ce vă trebuie, dacă ați fi venit aici, boala ar fi putut izbucni și mai rău. Ce faceți, ce citiți? Cel puțin la Paris nu sunteți izolat, măcar puteți dicta, din când în când? Dar nu vă obosiți să-mi trimiteți o scrisoare lungă, doar câteva rânduri pe o carte poștală, ca să știu cum o mai duceți, dvs. și curajoasa dvs. soție. Nu voi uita niciodată cu ce bună dispoziție ați jucat cândva față de mine rolul bunului samaritean
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe care le propun mitologiile prin prezentare simultană - idee care nu este în nici un caz originală, întrucât decurge direct din raționamentele lui Dumézil, dar care totuși va bulversa multe spirite când se aplică la chestiunea homerică etc.7 Dar vă obosesc cu lucruri despre care am discutat deja. Sunt fericit să vă știu sănătos și lucrând. Prezentați-i, vă rog, omagiile mele dnei Eliade! Știu că ne vom vedea în curândș.ț Cu prietenie, al dvs.ș,ț Stig Wikander XXIXtc
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]