7,411 matches
-
societate care, în loc de a vorbi despre libertate pentru a înrobi mai ușor, ne-ar învăța să ne cunoaștem mai bine lanțurile pentru a încerca să le alegem pe cele mai ușoare. O societate lucidă prin cunoașterea propriilor determinisme, și nu oarbă și ignorantă față de determinismele noastre în beatitudinea consumului." Henri Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care s-a așternut peste ele. Amestecasem cărțile în română cu cele în franceză. [...] Îți traduc titluri de cărți în română și traduc din română în franceză. Iată un alt titlu pe care tocmai l-am tradus: "Tratat despre orbul orb". Cum am multe cărți în franceză, îți citez un titlu de carte în franceză: "Poèmes de jeunesse". (SL) Autorul scrie romane așa cum lipea afișe, la început, după sosirea sa în "țara de aici", Elveția. Scrie juxtapunînd episoade ce aleargă de-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
german, Duce-le italian sau spaniolul Caudillo. Și lui Putin începe să i se spună așa de către o anumită parte a presei ruse... Estul și Vestul reunite sub semnul totalitarismului, Occidentul și Orientul adunate în același creuzet în care puterea oarbă și arbitrară zdrobește destine. Nu e nicio dife rență între comunism și capitalism, nu una de fond, în orice caz. Asta ne spune Hervé Bel, autorul unui neașteptat și strălucit roman de debut, La nuit du Vojd (Noaptea lui Vojd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V. a tradus, pentru nevoile teatrului, din autorii dramatici mai cunoscuți ai vremii: August von Kotzebue (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, Ceasul de seară), Fr. W. Ziegler (tragedia Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte), Heinrich von Collin (Regulu), Eugène Scribe, ca și din clasici (Racine, Britanicu). O comedie din 1839, intitulată Voiaj din Podu Mogoșoaii pân-în Țigănia Vlădicăi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și pref. Cornel Cârstoiu, București, 1985. Traduceri: Heinrich von Collin, Regulu, București, 1834; Fr. W. Ziegler, Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte, București, 1834; August von Kotzebue, Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, București, 1836, Ceasul de seară, București, 1839; Eugène Scribe, Bertrand și Raton sau Meșteșugul de a conspira, București, 1846; [Autor neidentificat], Dragoste din copilărie, București, 1846; M. Régnier și Ch. Dupenty, Napoleon la Șoen-Brun și Sfânta Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
mai degrabă de a realiza o sinteză a utopismului și realismului care să încerce să evite capcanele amîndurora (pentru o încercare asemănătoare, vezi Herz 1950). Utopismul suferă de impractical-bilitate, în timp ce realismului îi lipsesc perspectivele și reduce politica la o adaptare oarbă și pragmatică la necesitățile relațiilor internaționale. Ca istoric și ca persoană ce se simte responsabilă pentru acțiunea politică, Carr a refuzat această abordare deterministă a politicii. Realismul devine cu totul nerealist cînd este dus la extrem, pentru că nici relativismul, nici
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
multe ori acuzat că privește statul în termeni de unitate. Mai mult, statul este considerat ca fiind neschimbat în mod esențial de secole, afirmație ce a atras după sine criticarea anistorismului realist (Ruggie 1993). Sigur că realismul nu este complet orb la schimbările ce au redefinit funcția statului. Morgenthau era pe deplin conștient că evoluția către societățile de masă și către legitimarea de către mase a regimurilor, uneori înșelător numită democratizare, a diminuat flexibilitatea politicii externe. Această dezvoltare istorică a introdus concepte
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Odată ce savanții au devenit conștienți de faptul că teoriile servesc un scop, așa cum spunea Cox, ei trebuie să devină critici și să includă în teoretizările lor și meditația asupra acestui scop. Altfel, avem de-a face doar cu o teorie oarbă a rezolvării problemelor sau, mai rău, cu o ideologie nereflexivă. Potrivit lui Jones, aceasta l-a determinat pe Waltz să rupă unitatea între teorie și practică, propusă de Carr. Pentru Waltz, teoria este folosită ca fundament neutru al practicilor realiste. Pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la realizarea "dreptății" și "frăției" și e ajutată de "știința nouă", bizuită pe observație, experiență, calcul. Numaidecât acest aparent voltairianism e corectat. Dumnezeu e sânul universal al binelui, și istoria mijlocul de mergere spre absolut. Omul ar fi un instrument orb al fatalității de n-ar avea libera alegere între bine și rău care presupune și sancțiuni. Ceea ce-i rămâne individului de făcut este de a se jertfi familiei, patriei, omenirii, comunității într-un cuvânt, care simbolizează temporal Spiritul absolut. Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va fi mai dezvoltată, noi mai mult decât oricare alții vom putea relua marile motive ale tragediei clasice, reduse în Occident la o simplă analiză a pasiunilor. Eminescu e străbătut profund de sentimentul destinului implacabil, înțeles nu ca o forță oarbă ci ca o acțiune eternă a eonilor. Căderea Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reacționează cu o habotnicie sălbatecă, întrupare a iudaismului milenar. Incapabil a înțelege sentimente în afară de lege, el crede că poate cumpăra cu bani pe iubitul Leei. Respins cu indignare, conjură pe Leea în numele dumnezeului părinților, într-o revărsare de aprig și orb fanatism. Pentru ca noua generație, mai acomodată, să poată trăi, e necesar ca bătrânul să dispară. Ceea ce se și întîmplă. Cu toate imperfecțiile dramei, figura lui Manasse e o creație puternică, grandioasă. În antipatia bătrânului pentru creștini se repetă disprețul Marei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația că opera aceluia era o modă periculoasă pentru tinerime, putând duce la sinucidere (concluzie sofistică pe nimic întemeiată): Când am înțeles c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții în odihna lor de veci. Poeziile, venerate în școală Unde ni sunt visătorii?, La icoană sunt doar niște versificații corecte. O anume atmosferă personală se găsește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n mersul ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. În timpul războiului, Vlahuță schiță în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Coșbuc și al lui Goga, lămurea că nu voia utopii, dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă mă cheamă, Nimic nu înțelege
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mele goale... Zamolxe e un "mister păgîn", un mit autohton, încadrat într-o mică dramă de idei, pe care poetul o va repeta în Meșterul Manole. Zamolxe nu mai crede în zei și, ascuns într-o peșteră, cultivă pe Marele Orb, simbol al inconștientei forțe cosmice. El însuși e divinizat, și când încearcă să-și dărâme statuia din templu mulțimea îl omoară, semn că ficțiunea a devenit mai puternică decât creatorul ei. Valoarea poemului stă în palparea universului: ...și pescuiam din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt atinse ușor, fixate în ace, propuse ochiului interior. ALȚI CRITICI Istoriografia literară universitară s-a ilustrat prin temeinicele investigații ale lui G. Bogdan-Duică, om foarte cultivat, mare descoperitor de "izvoare", însă fără gust literar, iar în ce privește literatura nouă complet orb. Eroarea lui e de a fi văzut monografia drept o întreprindere curat materială, pentru care trebuia găsit și bobul de mei. Natural, tot ce se bizuie pe progresul de informație se vulnerează prin același principiu. N. Cartojan s-a specializat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca deregulation. În scurt timp, după cum a scris juristul Guido Rossi, liberalizarea și dereglementarea au devenit obiectul unei proprii și adevărate idolatrii. Dar, ceea ce rezultă astăzi este prăbușirea unui capitalism, privat de baza sa istorică și normativă, redus la lăcomia oarbă a banului. Este vorba despre o aurea sacra fames, cu atât mai distructivă cu cât e mai mult abandonată sieși, separată de economia reală. Prin urmare, Tony Judt nu greșea când afirma: „capitalismul fără reguli este cel mai rău dușman
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
forțelor productive, reprezentate la noi în primul rând de țărănime. Alcătuită din "autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiți din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției"293, pătura superpusă este favorizată de apariția "formelor noi" și de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că suntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun Românul ăla, bun patriot, atât de patriot, încât nu-i poate trece nici prin gând măcar că ar putea exista trădători între români. Simțăminte atât de nobile, întotdeauna frumoase, chiar atunci când nu le poți înțelege"346. Regăsim în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nefericire, consumul de alcool s-a răspândit peste secole precum o molimă de neoprit, și astăzi, alcoolul, a devenit unul dintre drogurile cele mai frecvent răspândite în rândul tinerilor naivi. Din cauza influențelor celor din jur, a unei dorințe de afirmare oarbe, a unui mediu familial frâmântat de conflicte, tinerii cad pradă, rând pe rând, dificultăților aduse de alcool. Dincolo de afecțiunile gastrice la care orice consumator este expus, acoolul aduce cu sine pierderea conștiinței, a personalității fiecăruia și a felului de a
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mihoc Larisa-Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1910]
-
dintre două inimi”, nu o dată se manifestă ireverențios și persiflant atât față de ele, cât și față de cititor: ,,A venit peste noi. A și apărut scriitorul. Stai așa, nu te mișca. Altfel se repede ca o cobră. Dacă te mușcă rămâi orb și cu creierul mâncat de molii.” Personajul, Victor Valeriu Martinescu (Marele Contemporan, ,,omul care știe să greșească la timp”, totdeodată, Dellombra, Salvum Ossyn, mare prinț de Kalmym, lord Megaphallos sau Nebunul viitoric) și complementarul său feminin cu ,,minte sedentară” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
angajați, care fac parte dintr-o clasă socială protejată. Cea mai bună apărare față de un astfel de scenariu poate fi exprimată Într-un singur cuvânt: documentare. Factorul „loialitate”. Mulți manageri nu-l pot sancționa pe angajatul mediocru din cauza unei loialități oarbe. Poate tocmai ei au fost cei care l-au angajat sau poate că Îi „leagă” ceva. Nepăsător, un asemenea manager refuză să aibă de-a face cu mediocrul de teamă că ar putea fi considerat un trădător. Totuși, o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]