11,301 matches
-
ani, timp în care forma și conținutul manuscrisului inițial s-au modificat radical, atât sub influența discuțiilor și comentariilor primite din partea colegilor și a prietenilor, cât și sub influența diverselor etape prin care am trecut în dezvoltarea profesională. Am redactat pasajele ce compun această lucrare în două perioade distincte. Capitolul destinat rețelelor de schimb a fost scris în perioada 2007-2008, reprezentând rezultatul muncii de documentare realizate în timpul studiilor doctorale. Celelalte capitole au fost scrise în perioada 2011 2013, ca expresie a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
organizațiilor și rețelelor sociale li se datorează profesorilor Mihaela Vlăsceanu (SNSPA) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București). Prin urmare, prezentul volum devine un mesaj de mulțumire. Nu în ultimul rând, îi sunt recunoscător Alinei pentru observațiile făcute pe marginea diferitelor pasaje din lucrare, dar și pentru sprijinul emoțional necondiționat. Introducere În ultimii 40 de ani (1970-2010), numărul articolelor științifice indexate în Google Scholar care includ în titlu termenul rețea socială (social network) s-a poziționat pe o linie ascendentă (Borgatti și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
într-o manieră deosebită, sub formă de întrebări și răspunsuri, volumul se constituie într un dialog cu cititorul, fapt pentru care nu este necesară lecturarea liniară a textului, ci se poate trece de la un capitol la altul sau de la un pasaj la altul, în funcție de curiozitatea și orizontul de așteptare al celui care îl răsfoiește. Întrebările formulate de autoare aduc în discuție o selecție de noțiuni de bază în biblioteconomie, ce apar, adesea, ca subiecte de examen în concursurile pentru ocupare sau
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
pericardic splahnopleural adiacente miocardului se adâncesc și se apropie unul de celălalt, pereții opuși fuzionează, completând spațiul dintre miocard și peritoneul parietal. Această plică de țesut mezodermic numit mezocard dorsal este tranzitorie, dispare precoce a 4-a săptămână, stabilind un pasaj în lungul cavității pericardice dintr-o parte în cealaltă, dorsal de inimă care persistă la adult sub formă de sinus transvers al pericardului. Segmentele ansei cardiace sunt truncus, conus, VD, VS, AS, AD, sinusul venos (în care se varsă vena
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care numeroși participanți decedau, este inimaginabil pentru zilele noastre. Cea mai veche atestare scrisă asupra fotbalului datează din anul 1175. În acest an, un călugăr din Canterbury, pe nume William Fitzstephen, scrie biografia arhiepiscopului de Canterbury Thomas Becket. Într-un pasaj al cărții, autorul se referă la „faimosul joc cu mingea care se disputa în marțea dinaintea paștelui („Shrove Tuesday”)”. În acest pasaj, cu toate că autorul face o sumară și vagă descriere a jocului, fără să-i menționeze numele, totuși se deduce
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
an, un călugăr din Canterbury, pe nume William Fitzstephen, scrie biografia arhiepiscopului de Canterbury Thomas Becket. Într-un pasaj al cărții, autorul se referă la „faimosul joc cu mingea care se disputa în marțea dinaintea paștelui („Shrove Tuesday”)”. În acest pasaj, cu toate că autorul face o sumară și vagă descriere a jocului, fără să-i menționeze numele, totuși se deduce că este vorba de o formă a viitorului joc de fotbal. Tradiția jocurilor din ziua de „Shrove Tuesday” s-a menținut de-
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
burnetti poate supraviețui în natură sub formă de spori. Se disting două faze în mediile de cultură: faza I foarte virulentă, responsabilă de forma acută de boală și faza II asociată formelor cronice, mai puțin virulentă, obținută după mai multe pasaje în culturi celulare,. Epidemiologie Rickettsiile sunt transmise accidental la om prin vectori: căpușe, purici, păduchi, ș.a. Coxiella burnetti este cea mai contagioasă dintre rickettsii, pneumonia fiind consecința inhalării chiar și a unui singur microorganism. Spre deosebire de celelalte ricketsii din aceeași familie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
J, K, precum și numeroase variante recombinate. Subtipul B predomină în Europa, Australia și America. Subtip F, care predominăîn cadrul epidemiei pediatrice din Romania, se mai întâlnește în Africa de Vest și Brazilia. Variațiile virale sunt rezultatul circulației virusurilor și recombinării subtipurilor prin pasajului repetat de la o gazdă la alta, mai ales în regiunile cu evoluție îndelungată a epidemiei cu HIV. Subtipul C este cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
lui Dumnezeu 45. Tot Duhul Sfânt îl conduce pe Isus în pustiu unde, învingând ispitele diavolului, afirmă suveranitatea lui Dumnezeu. Isus, plin de Duhul Sfânt, întorcându‑se în Galileea, intră în sinagoga din Nazaret și începe să vorbească, însușindu‑și pasajul din profetul Isaia: astăzi s‑a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat‑o cu urechile voastre 46. Isus, imagine perfectă a Tatălui, manifestă în el însuși lucrarea Duhului Sfânt; trăind în as‑ cultare față de voința Tatălui, i se încredințează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
integrate aceluiași spațiu general, de altfel, extrem de redus (pp - p). Cel de-al doilea material tematic contrapunctează afirmația introductivă cu o linie melodică treptat descendentă re# do# si la# sol#, în care sunetul si poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu un atac cvasi-percutat, la nivelul clapei, fapt care să conducă la obținerea unei imagini sonore de transparență și claritate, adecvată indicației menționate în debutul fragmentului dans une sonorité plus claire (într-o sonoritate mult mai clară). Exaltările sonore ale pasajelor concepute în dinamica de ff stabilesc corespondențe elocvente cu acele trăsături fundamentale ale muzicii javaneze, în care apar explorate cu predominanță efecte puternice de rezonanță, care se asociază simultan cu intense accelerări ale nivelului de tempo. În asemenea circumstanță, precizia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
47) printr-o afirmare imprevizibilă a tonalității de , o prevestire a tonalității enarmonice de do# major care va debuta în secțiunea centrală ulterioară. Dinamica puternică este în mod considerabil amplificată de proiecția discursului în spațiul rezonant al registrului grav. În pasajele de tensionare și acumulare sonoră, se impune utilizarea unui efect mai amplu de rezonanță pentru a asigura o imagine sonoră fluidă, dar care, în același timp, să conserve transparența naturală a „apei” prin evitarea mixării progresiilor armonice. Fragmentul investit cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care, în același timp, să conserve transparența naturală a „apei” prin evitarea mixării progresiilor armonice. Fragmentul investit cu o funcție de tranziție (Animez et augmentez peu à peu - animați și augmentați puțin câte puțin) se distinge prin noutatea spațiului armonic, cu pasajele sale în tonuri și tratările cromatice, care preced un scurt moment de acalmie. Figurația trilului lent, ce desfășoară o pedală ostinato pe dominanta de sol#, va îndeplini ulterior rolul de fundal sonor pentru expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în mod anticipativ, în raport cu apariția motivică și evitând apoi schimburile complete de pedală) conform regulii de marcare a valorilor mai lungi de durată, ulterior folosirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările agogice (Cédez, Retenu), al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care rezultă din aglomerarea pregnantă a discursului, amplificat până la evoluția pe 5 sau 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apelurile introductive ale Serenadei. Evoluția sonoră ulterioară va preciza funcția de treapta a II a coborâtă îndeplinită de sunetul , într-un discurs muzical ce își centrează evoluția în jurul sunetului fa dominanta tonalității de bază, . Evitarea deliberată a sunetului la în pasajele scalare introductive, precum și folosirea sa ulterioară într-o dublă ipostază și impune o dualitate interesantă, generând o permanentă oscilație între modul major și minor al acestui centru referențial - fa. Discursul structurat pe un ambitus de trei octave, atacul predominant în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distincte. Astfel, linia ascendentă a planului inferior se va construi prin juxtapunerea elementului cromatic cu scriitura în tonuri și o configurație de scară pentatonică (si - re - fa - sol - la), căreia i se va adiționa ulterior sunetul do ca notă de pasaj (măsurile 30 - 31). Peste această mixtură de culori armonice se vor suprapune parafoniile de acorduri minore în stare directă, înlănțuite prin mers cromatic descendent. Pedala de rezonanță va trebui evitată pe parcursul acestei linii melodice interpretate în staccato, prelungirea pedalei armonice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a lui Claude Debussy. Acceptând ipoteza existenței unui plan narativ prestabilit ce își derulează cursul firesc al fazelor sale tradiționale, prima intervenție cu aspect diatonic desfășurată într-o armonie de (cu septima mică și nona mare inserate ca note de pasaj ale planului superior) poate fi interpretată ca o metaforă sonoră a profilării personajului în prim planul imaginii. Dar, figura de-abia întrevăzută, fantasmă a unei închipuiri de-o clipă, apare în scurt timp „contrazisă” printr-o învăluire produsă de bruiajul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază secvențată la semitonul ascendent (de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lui Dumnezeu 45. Tot Duhul Sfânt îl conduce pe Isus în pustiu unde, învingând ispitele diavolului, afirmă suveranitatea lui Dumnezeu. Isus, plin de Duhul Sfânt, întorcându‑se în Galileea, intră în sinagoga din Nazaret și începe să vorbească, însușindu‑și pasajul din profetul Isaia: astăzi s‑a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat‑o cu urechile voastre 46. Isus, imagine perfectă a Tatălui, manifestă în el însuși lucrarea Duhului Sfânt; trăind în as‑ cultare față de voința Tatălui, i se încredințează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tehnicile în care acordajul vizează schimbarea subită, neașteptată a unor relații în interiorul discursului sonor. Posibilitățile umorului redat prin astfel de scordaturi sunt multiple. Poate apărea între cadrul tonal imprimat și cadența de virtuozitate concepută în afara tonalității de bază a lucrării, pasajul, cântat oricât de perfect din punct de vedere tehnic, va suna fals ca în Gluma muzicală a lui Mozart. Scrisă pentru a distra și, deliberat, într-un mod stângaci impropriu, creația celebră este repetitivă și parțial inexactă. Criticii muzicali au
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai ridicat de agresivitate ce se reflectă în personajul lui Tristan și în operele de mai târziu. O altă scriitoare franceză care a tratat această temă este Marie de France cu lucrarea sa, Chevre d’oil, cunoscută pentru expresivitatea unui pasaj în care se compară povestea lor de dragoste cu imposibilitatea separării caprifoiului de alun, ambii murind în momentul despărțirii, cartea având ca premisă sloganul Ni moi sans vous, ni vous sans moi. Din secolul al XII-lea datează și anumite
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o voință oarbă îmbrăcat în atribute aproape umane, dar și cu unele taine prăpăstioase specifice diavolului goethean. Figura mefistofelica e de o complexitate uluitoare ce poate întrece cu mult pe cea a lui Faust. O primă trăsătura ne apare în pasajul Prolog în cer. Aici ni se evidențiază indulgența pe care Dumnezeu i-o arată lui Mefisto: „Nu am urât ființele de seama ta vreodat’ Și printre duhurile care neagă Cel mai ușor ești tu de suportat’’ Dar exista totuși o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lucruri numai ca să utilizez sticluțe cu bețișor de abanos și cu fundulețul de mătase la capăt!” Iulian Băicuș a asociat în studiul său Dublul Narcis acest face-à main cu ochelarii care apar în textul lui Proust. Dincolo de efectul involuntar comic pasajul pune în evidență absența tratamentului dialogic al personajului și neîntrerupta manipulare de către narator a personajului. Un personaj reprezentativ pentru această abordare a naratorului romanelor la persoana întâi este orbul din restaurant: „În mâini își strânsese toată sensibilitatea. Le plimba
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să-mi monologhez părerile și eram fericit.” Efectele secundare ale acestului solilocviu sunt adeseori comice. Eroul ar fi dorit să se îmbogățească spiritual de la o femeie cu propriul traseu cultural, însă Irina e dominată de o egalitate superficială în fața unui pasaj tulburător din Wagner, în fața sublimului naturii și în fața morții. Personajul intră în categoria femeilor inferioare, iar eroul nu se poate decide nici măcar în privința senzualității ei: „ Dacă n-avea calități intelectuale, nu cred să fi fost în stare de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]