7,848 matches
-
urme de nori, presărat cu stele ca în mijlocul lunii lui cuptor, îl îndemnă pe Bidaru, nu în premieră, să parcurgă întreaga distanță cu "mașina sindicatului" sau, mai pe înțelesul tuturor, cu piciorul. Nu avea de făcut altceva, decât o discretă plimbare nocturnă, ceva mai lungă, care putea deveni chiar plăcută, dacă știa s-o fructifice. Era trecut de miezul nopții. Lipsa totală a norilor, adierea ușoară a unui vânticel călduț de primăvară abia perceptibil, stelele care se zăreau pe cer printre
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
află, se uită în jur. Era chiar în patul în care adormise încă de cu seară cu telecomanda în mână. Nedumirit se uită prin fereastră: Soarele în înaltul cerului, câinele revoltat, că stăpânul îl neglijase și-i întârziase prea mult plimbarea de dimineață, lătra de mama focului, iar el, supărat că nu-și mai amintea nimic, că uitase tot ce-și propusese cu atâta ardoare să-i povestească soției, mormăia ceva nedeslușit, a pagubă. Știa că a trecut prin multe peripeții
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
adresă colegilor și, în primul rând, directorului. Acesta îl luă de braț și-l împinse în propria-i mașină. Gestul de amabilitate dinainte calculată, îl făcu să fie mai atent, știind că niciodată nu-și invita subordonații la o asemenea plimbare, decât dacă avea un interes sau dacă s-ar fi petrecut vreun eveniment deosebit. S-a întâmplat ceva?... Am primit un telefon... E vorba de un accident de tren... o tânără... seamănă cu fata ta... precis e o confuzie... cine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai civilizați, mai manierați; ne purtăm cu mănuși. În realitate suntem cei mai proști. Ai dreptate! Din păcate este prea târziu... Dacă știam eu pe atunci ce poamă e, n-o lăsam nici să intre în casă. O trimeteam la plimbare imediat. În realitate și mie mi se făcuse negru în fața ochilor; îmi venea să te strâng pe tine de gât în momentul când a afirmat de față cu mama lui că ai cerut-o în căsătorie și că ea, "prințesa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un anumit fenomen recent s-a produs sub ochii tuturor locuitorilor de pe Terra, va fi considerat deviat de pe fix, chiar și de cei mai buni prieteni ai lui. Nu numai cunoscuții, dar și trecătorii întâmplători îl zăreau cum își făcea plimbarea, bine-mersi, nu împreună cu soția ca de obicei ci, de unul singur, prin locuri cât mai puțin umblate. Un ochi atent ar fi observat că dorea cu tot dinadinsul un loc de plimbare cât mai retras, unde avea posibilitatea să mediteze
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și trecătorii întâmplători îl zăreau cum își făcea plimbarea, bine-mersi, nu împreună cu soția ca de obicei ci, de unul singur, prin locuri cât mai puțin umblate. Un ochi atent ar fi observat că dorea cu tot dinadinsul un loc de plimbare cât mai retras, unde avea posibilitatea să mediteze în voie și să stea de vorbă cu sine însuși, în special după ultimele evenimente care au început încă cu o săptămână în urmă. Până se va clarifica situația, va trebui să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să stea de vorbă cu sine însuși, în special după ultimele evenimente care au început încă cu o săptămână în urmă. Până se va clarifica situația, va trebui să ocolească un adevăr fundamental și de netăgăduit. Ca atare, în timpul acestor plimbări solitare, ca să evite suspiciunile de orice natură, când pe neobservate sau din întâmplare se va întâlni cu cineva cunoscut, va trebui să improvizeze un răspuns verosimil. Concret, dacă îl va întrerupe cineva cu un salut sau cu o întrebare obișnuită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și el și-a pus aceleași întrebări de foarte multe ori. Lucrurile nu vor ajunge până în acest punct! Totul a început cu o săptămână în urmă, în după-amiaza zilei de 10 octombrie, anul 2026 ora 18 și 30 de minute. Plimbarea, drogul purificator, una din satisfacțiile sau plăcerile lui cotidiene fără de care ziua nu s-ar încheia cu bine, era pe sfârșite. Un apus minunat care trezește, chiar și la ființele efemere, pofta de a mai apuca măcar încă o asemenea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ai lui care ar fi vrut să-i ia locul. S-a liniștit și el, abia când a aflat prin telefon că fenomene asemănătoare au avut loc și în alte muzee similare din lume. Indiferent de anotimp, cea mai plăcută plimbare pentru un bătrân este cea de după ploaie. Abia atunci simte cu adevărat că trăiește. Uită de pădurea din beton, sticlă și asfalt ce crește mereu atât pe verticală cât și pe orizontală, uită de sciatică sau de reumatism pentru o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dispărea și omul". Dintre toate ființele, ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția câte în lună și în stele, băgă de seamă la un moment dat un fenomen care i se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția câte în lună și în stele, băgă de seamă la un moment dat un fenomen care i se păru cu totul anormal. Lipseau melcii. Curios! Acele mici ființe gingașe și fragile, care după orice ploaie cu căsuța
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un alt gând, mai puțin confortabil. Consolarea, singură de altfel, era că nu-l puneam pe tapet pentru prima dată. Și toate gândurile astea mă biciuiau nu numai când eram singur. Mă biciuiau de-a dreptul și când ieșeam la plimbare cu Mona, prima mea achiziție oficială, de când pășisem pe acele meleaguri, sau când o invitam pe aceasta acasă la mine, la o cafea. Mi-aduc aminte cum ardea Mona de nerăbdare să ascultăm o placă cu Gypsy Queen a lui
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
până la brazi argintii masivi; de la simple și modeste monumente funerare, proletare chiar, de pe mormintele construite în timpurile noi, la monumentele și chiar capelele valoroase confecționate în urmă cu cel puțin un secol, din blocuri masive de marmoră frumos înflorate. Aceste plimbări deveniseră deja, pentru pensionarul obsedat de insomnie, un bun exercițiu. Plimbările, cu alte cuvinte, chiar și înainte de îmbolnăvire, constituiau pentru Epa, un adevărat balsam. Nu se îmbrăcase prea serios, de aceea doamna General fusese convinsă că nenea Epa va face
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
chiar, de pe mormintele construite în timpurile noi, la monumentele și chiar capelele valoroase confecționate în urmă cu cel puțin un secol, din blocuri masive de marmoră frumos înflorate. Aceste plimbări deveniseră deja, pentru pensionarul obsedat de insomnie, un bun exercițiu. Plimbările, cu alte cuvinte, chiar și înainte de îmbolnăvire, constituiau pentru Epa, un adevărat balsam. Nu se îmbrăcase prea serios, de aceea doamna General fusese convinsă că nenea Epa va face două ture, cel mult trei, pe trotuarul de lângă casă, eventual pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
raft de sus. După alea care sunt în poziția culcat. Eu am s-o citesc cu cea mai adâncă respirație timp de un an. Așa cum n-am citit nicio carte niciodată. După aceea pot muri liniștit. De câte ori revenea după o plimbare prin oraș, cu toată oboseala, acesta era lucrul pe care și-l dorea, să citească încă o dată Odiseea, nimic altceva. Nu-i era nici foame, nici sete. Nu se plângea de nicio durere. Când cineva îl întreba dacă mâncase ceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
unul de celălalt. Adică ? Repet: Nu suntem făcuți unul pentru celălalt. Să înțeleg că nu v-ați luat din dragoste? - sunase periculoasa întrebare a lui Gerard. Iubirea vine iubind, domnule Gerard, așa cum pofta de mâncare vine mâncând și pofta de plimbare, plimbându-te și pofta de a scrie la mașină scriind, etc. Așa vin toate poftele și tot așa se retrag. Căsătoria, îi dădea lui Gerard să înțeleagă, era pentru ea, o altă lume. Depărtată. În care avea senzația că încă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dacă înaintau în același ritm. Un animal ca acela putea pierde liniștit peste o sută de kilograme în greutate înainte de-a începe să se resimtă. în ceea ce îl privea, obișnuit cu lungile vânători, fuga aceea nu era decât o plimbare, asemănătoare cu atâtea altele în căutarea urmei animalului rănit sau a unei frumoase turme fugare. Se simțea bine acolo, singur în deșert, pentru că asta era viața care-i plăcea cu adevărat și, cu toate că uneori se gândea la familia lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îl urma ca o umbră, conștient că în acele momente prefera tăcerea, știind dinainte fiecare loc unde se va opri, unde va aprinde o havană și din ce strat de trandafiri va rupe un boboc pentru noptiera soției sale Tamat. Plimbările acelea se transformaseră într-un ritual aproape cotidian și doar dacă era foarte cald sau avea prea mult de lucru Excelența sa renunța la ceea ce constituia unica sa mișcare și distracție. Noaptea sosea cu iuțeala cu care cade întotdeauna la tropice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mașina, simțământul de a te mișca dintr-o parte într-alta fără nici un motiv aparent, se transformase, din cât putuse să vadă, în cea mai presantă nevoie, fără ca pe tinerii nomazi și pe părinții lor să-i mai mulțumească lungile plimbări de zile și săptămâni pe întinderile pustii fără grabă și fără grijă, conștienți că locul unde trebuiau să ajungă se află acolo, la capătul drumului, și acolo va rămâne în vecii vecilor, ori cât de încet ar merge. Acum, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Bănuiesc că n-ai avut niciodată un carnet de identitate... Sau da? — Ce e un carnet de identitate? — Vezi? își reluaseră drumul, și bărbatul mergea fără grabă, de parcă nu-l prea interesa să ajungă la destinație și îi plăcea acea plimbare nocturnă și conversația. — Ferice de tine, continuă. Ferice de tine, dacă ai putut trăi fără el tot acest timp. Dar spune-mi, ce naiba cauți tu la oraș? — îl cunoști pe ministru? întrebă brusc. — Ministru? Care ministru? — Ali Madani. Nu! veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în copilărie, că în vremurile când putea să-și arate părțile rușinoase, fără ca nimeni să se scandalizeze din cauza asta. Se plimbă prin încăpere și apoi trecu în vasta navă descoperită, încercând să se obișnuiască cu hainele lui noi făcând lungi plimbări, dar pantalonii îl strângeau și îl împiedicau să stea pe vine și să rămână așa ceasuri întregi într-o poziție în care se simțea comod, iar cămașa îl rodea, incomodându-l și provocându-i o mâncărime despre care nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
jos, pe covor, ceasuri întregi, numai s-o văd pe Jojo pârpălindu-se de invidie, gudurându-se cerșetor după o mângâiere a Ninetei. Și asta numai pentru că Jojo nu era diplomată, mârâia mereu la mine atunci când mă întâlnea în scurtele ei plimbări prin fața blocului. Ținta vieții mele era stabilită fără echivoc: Jojo trebuia să rămână mereu în plan secund. Primele linii melodice care m-au impresionat în viață au fost cele zămislite de mârâitul aproape insesizabil pentru urechile ninetistelor (așa le ziceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
deosebită considerație pentru locatarii treziți din primul somn al nopții, încerca să-i spună lui Vasile că ar fi fost bine să evite întâlnirea cu neprietenoasa ușă: "Dar nu ajungi tu în casă, nenorocitule?! De ți-o mai trebui ție plimbare nocturnă pe două cărări, să nu-mi zici mie Eufrosina, strânge-te-ar să te strângă Cel de Sus de pe pământ!" Când a sosit clipa ca Vasile Potop să dea ortul popii, bineînțeles că am fost și eu la înmormântare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Majed, se spune că ridurile nu vin singure; sunt însoțite și de înțelepciune. Nu sunt chiar singură pe lume; mă însoțește și mintea... Oare chiar mă însoțește și mintea? Sincer, cred că nici nu l-am trimis de tot la plimbare pe Al-Ahmad, și nu m-ar mira dacă ar reveni cu un alai de cămile, cu o armată de elicoptere, camioane, macarale și buldozere pentru a începe lucrările la Heart of Island. Și, tot la fel de sinceră, îți spun că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
întors, Antu se uita ciudat la mine. Lady, mi-a zis el, cu sfială, după un timp, El-Zorab vă iubește... Nu m-am putut stăpâni să nu râd. Știți, lady, a continuat Antu, l-am scos în fiecare zi la plimbare pe El-Zorab. După cum m-a povățuit și spaniolul, l-am lăsat să zburde și liber. În două rânduri a luat-o la fugă spre micul port, unde vă conduce ori de câte ori plecați. Când ajungeam acolo, îl găseam lângă țărm, scrutând orizonturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]