7,433 matches
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 573 (569+4), reprezentând 95,66% din populația localității . În prezent, satul are 610 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucovița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
Poieni, întâlnit și sub formă Poieni-Bucovina (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 346 metri, în partea de sud-vest a raionului Herța, pe malul râului Molnița. Localitatea Poieni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 836 (829+7), reprezentând 96,42% din populația localității . În prezent, sătul are 929 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Poieni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni se ridică la 754 locuitori. Toți locuitorii erau români (100,0%). Din
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
Horbova, întâlnit și sub forma Sinihău (în , transliterat Horbova, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 155 metri, în partea de nord a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Bănceni. Localitatea Horbova a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, numindu-se inițial Sinihău (în
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.664 (2.593+71), reprezentând 96,24% din populația localității . În prezent, satul are 2.969 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Horbova era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
Lunca (în , în și în ) ste localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 479 (428+51), reprezentând 96,38% din populația localității . În prezent, satul are 588 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lunka era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
Becești (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mogoșești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Herța. Localitatea Becești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 632 (628+4), reprezentând 97,83% din populația localității . În prezent, satul are 730 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Becești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
Bănceni (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Localitatea Bănceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 675 (657+18), reprezentând 95,61% din populația localității . În prezent, satul are 847 locuitori, preponderent români. În anul 1994, în satul Bănceni s-a înființat o mănăstire ai cărei viețuitori sunt în principal etnici români și în care se slujește în limba română. Starețul mănăstirii este arhimandritul Mihail Jar. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
Târnauca (în , transliterat Ternavka, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești. Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.530 (2.505+25), reprezentând 97,50% din populația localității . În prezent, satul are 2.852 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Târnauca era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
Pasat (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 698 (687+11), reprezentând 98,31% din populația localității . În prezent, satul are 751 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Pasat era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
Culiceni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de sud a raionului Herța. Localitatea Culiceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1575. După Unirea Principatelor
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 737 (729+8), reprezentând 96,59% din populația localității . În prezent, satul are 731 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Culiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
Vama, întâlnit și sub forma Mamornița Românească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
examen, termenul de "concurs" () înseamnă luptă, confruntare. Concursul implică un număr limitat de locuri (), ceea ce face ca limita inferioară a notei să nu mai fie fixă, ea fiind aceea care plasează candidatul în numărul de locuri disponibile. Dacă examenul are preponderent un caracter școlar, apare în special în perioada de formare, concursul este preponderent social. Succesul la un examen asigură candidatului o anume poziție școlară, iar succesul la concurs îi asigură un rol, legat de drepturi și obligații. La apreciere se
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
locuri (), ceea ce face ca limita inferioară a notei să nu mai fie fixă, ea fiind aceea care plasează candidatul în numărul de locuri disponibile. Dacă examenul are preponderent un caracter școlar, apare în special în perioada de formare, concursul este preponderent social. Succesul la un examen asigură candidatului o anume poziție școlară, iar succesul la concurs îi asigură un rol, legat de drepturi și obligații. La apreciere se folosesc scări cu 4, 5, 10 sau 20 de trepte. Scările cu un
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă cu cuvintele funcționale sau gramaticale, adică acele cuvinte al căror rol gramatical este preponderent față de rolul semantic, tratând clasificarea și funcțiile lor, precum și sufixele pe care le pot primi unele dintre ele. Cuvintele funcționale se grupează în două mari categorii: Verbele auxiliare sunt cuvinte funcționale asociate altor cuvinte, și au funcția de a exprima
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
formației. Nouă versiune reprezintă o colaborare cu interpretul de muzică rap Chipmunk. Conform "Glasswerk Național", „The Club Is Alive” va fi promovat și în Statele Unite ale Americii, teritoriu unde JLS a lansat anterior și „Everybody în Love”. Piesa a fost preponderent aclamata de critică de specialitate, care a felicitat formația pentru schimbarea de stil abordată pe „The Club Is Alive”. Robert Copsey de la "Digital Spy" a acordat cântecului patru puncte dintr-un total de cinci, acesta reprezentând cel mai mare scor
The Club Is Alive () [Corola-website/Science/320001_a_321330]
-
iTunes începând cu data de 18 mai 2010, la doar două săptămâni de la prima sa difuzare integrală. Reacțiile au fost majoritar pozitive, "Entertainment Weekly" catalogând-o pe artistă drept „o gospodină fierbinte”. Percepția criticilor de specialitate asupra cântecului a fost preponderent favorabilă, "Music OMH" și "Music News" oferindu-i recenzii pozitive în cadrul prezentării albumului de proveniență. De asemenea, o serie de surse indicau faptul că lansarea scurtmetrajului reprezintă o nedreptate săvârșită de Knowles la adresa fostei componente Destiny's Child Kelly Rowland
Why Don't You Love Me () [Corola-website/Science/320073_a_321402]