7,964 matches
-
Opoziția dintre aspectele expuse, pe de o parte, și cele ascunse, pe de altă parte, proiectează o dimensiune teatrală a românului timpului. Surprinderea esenței filozofico-po(i)etice a personajului Parizienei în ceea ce are el definitoriu relevă semnificațiile și elementele de profunzime, dincolo de aparente. Semnificația teoretică și valoarea aplicativa a lucrării constă în faptul că studiul oferă un tablou de ansamblu al literaturii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin prisma valorificării unui personaj fascinant al modernității care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre actanții povestirii. Urmând tradiția franceză, prezentul studiu practică treceri frecvente de la literatura la sociologie, de la istoria mentalităților la etnopsihologie și teatrologie pentru a urmări subiectul în profunzime, din diverse unghiuri. Lucrarea este literară, dar de o literatura deschisă altor demersuri de cunoaștere, prin caracterul sau interdisciplinar și transdisciplinar. CAPITOLUL I PERSONAJE EMBLEMATICE ALE MODERNITĂȚII: PARIZIANA Identitatea feminină și cea pariziana pot fi abordate pe mai mulți versanți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Prin contrast, femeia este întotdeauna limitată de loc, timp, particularitatea corpului și pasiune. Secole de-a rândul societatea a construit un eșafodaj de roluri, drepturi și datorii extrem de dezavantajoase pentru femeie. Modernitatea franceză în problema de gen este marcată în profunzime de un eveniment Revoluția din 1789 și de un text Codul civil 23 din 1804, care operează o ruptură în istorie în general, și în cea a femeilor în particular. Noutatea este complexă: femeile franceze, care au jucat un rol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le diable lui-même pour la damnation des grands enfants à barber!" [Maupassant, Notre cœur, p.151]. Imaginea Parizienei că păpușă prețioasă de porțelan, care sugerează frivolitate diafana și eterica, trimite la un vid existențial. Dincolo de aceste aparente însă, Pariziana are profunzime și substrat metafizic. Femeile pariziene au, de regulă, reputația unor femei inteligente 118. Massival o caracterizează astfel pe Michèle de Burne: "pleine d'intelligence" [Maupassant, Notre cœur, pp.51, 52], ea este o persoană sigură de sine, convinsă de justețea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dorința permanentă de transgresare a canonului. Este sugestiv faptul că personajele masculine din domeniul artisticului sunt cele care percep noutatea acestui tip. Romancierul Gaston de Lamarthe, un alter-ego al lui Zola, reușește să descrie această rasă contradictorie și pătrunde în profunzimea esenței acestui tip feminin. În calitate de romancier, observator și psiholog, Gaston de Lamarthe se consacră în Notre coeur studierii persoanelor mondene, făcându-le portrete ironice. El pretinde a cunoaște și analiza femeile cu o agerime infaibilă și unică. Scriitorul o clasează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
profondes émotions. Songez donc! elle avait dix-huit ans!" [Barbey D'Aurevilly, Le Rideau cramoisi, în Leș Diaboliques, p.54]. Ce este și ce pare să fie personajul sunt două categorii semantice prin care se pot defini mai bine structura de profunzime și cea de suprafață a povestirii. Raportul între a fi și a părea joacă un rol important în resursele teatrale ale definirii misterului identității femeii pariziene. Femeia pariziana ridică la nivel de valoare estetică aparentă, disimularea, artificiile. Deghizarea de suprafață
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
implicit. Aparent inocentă (știind, de fapt, ce este senzualitatea și sexualitatea), Pariziana este, în realitate, o ființă destul de experimentata (fără iluzii în ce priveste dramă familială, a cărei cauza sau victima este), doritoare de o viața publică strălucită. Lipsa de profunzime o face să nu ia lucrurile prea în serios. Este o filosofie de viață, care ajută Pariziana să suporte mai bine diversele situații și probleme. Aparentă de superficialitate disimulează gustul pentru clandestin, care este o trăsătură esențială a personalității sale164
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Metaforă teatrului revine frecvent în românul secolului al XIX-lea pentru a denunța ipocrizia societății care ascunde sub aparențele de onestitate diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regizor, constatând că unitatea de decupare la Zola nu este evenimentul, ci gestul, vorbirea; spațiul global este înlocuit prin aspectele sale succesive, localizării abstracte a acțiunii autorul substituindu-i o serie de vederi diferențiate, cu mișcare panoramica, cu variații ale profunzimii câmpului etc. Tot Henri Mitterand vorbește și despre punerea în scenă cvasifilmică a spațiilor complexe [1987, p.154, 156]. Criticul Denis Bertrand folosește pentru creația zolista formulă sintetică "vaste scénographie du visible" [1992, p.187]. În naturalism, textul are o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le român, afirmă: "un roman en français, c'est où îl y a de l'amour" [p.73]. Roy-Reverzy [p.5] consideră că dacă secolul al XIX-lea este veacul de aur al românului, este datorită Revoluției care răstoarnă în profunzime raporturile între sexe. 294 În accepția Parizienei, iubirea să este un cadou, un sacrificiu și un act de generozitate: "elle avait l'impression de lui porter la plus précieuse des offrandes, un inestimable cădeau. Quand on donne ainsi, la joie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin actul de reevaluare este chemarea pe care omul o va putea urma oricând; pentru aceasta îi trebuie însă ceva
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări ale energiei. Faptul că fenomenele sociale și sufletești nu sunt concepute totdeauna potrivit legii energiei, spune C. Rădulescu-Motru, este urmarea necunoașterii lor în profunzime. Științele despre om cum ar fi sociologia, psihologia nu sunt îndeajuns de înaintate în stăpânirea domeniului de fenomene cu care se ocupă; de aici prezența în granițele lor a unor explicații non-energetiste, eronate după aprecierea filosofului român. Stadiul de început
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la această carte tulburătoare. De asemenea, cititorii care nu sunt familiarizați cu istoria comunismului vor putea găsi utile unele din notațiile mele. Totuși, deoarece doresc să nu extind acest text dincolo de limite rezonabile, mă voi feri permanent de explorarea în profunzime a diferitelor aspecte controversate, pe care uneori nu voi face decât să le menționez. Atunci când o carte conține substanța unei întregi culturi, nici o introducere nu poate să ofere o prezentare fidelă și exhaustivă. 1. În afara acestei lumi : cultura și putereatc
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cât și canonul culturii înalte. Este, cred, momentul în care opera lui Noica a ajuns să joace un rol central. Teoriile antebelice ale lui Noica despre românitate, o combinație de heideggerianism și autohtonism radical, fuseseră destul de populare, dar nu atinseseră profunzimea și eleganța operei deschizătoare de drum a lui Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, parte a unei mai cuprinzătoare metafizici a națiunii române pe care implicarea exemplară a autorului în administrația de stat și tragicul său sfârșit nu au lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fără echivoc al liberalismului 18? Toți trei - Eliade, Cioran, Noica - reprezintă în cultura română expresii supreme ale excelenței, primii doi părând a demonstra și cum cultura română interbelică (prin extensie, toată cultura română) este capabilă să atingă niveluri maxime de profunzime, complexitate și creativitate. „Sensibilitatea rănită a culturilor mici” (Cioran) era astfel răzbunată, se găsise un leac pentru stigmatul etnic. A iniția un proces politic tocmai împotriva acestor figuri li s-a părut multor români incorect, ba chiar nedrept, o conspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru câtva atenuată a tradiției, datinei, cutumei. Am evocat rapid aceste raționamente preponderent teologice sau teologico-politice pentru a sugera din nou profunzimile și dilemele comunitarismului, pe fundalul dificultății generale de a gândi politicul (și umanul) în absența completă a dimensiunii religioase (ori spirituale). Când se disociază de Buber, Etzioni revine în postura ingrată (de fapt, de-a dreptul tragică) a modernului ateu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rugăciunea pe timpul lui Nietzsche, nu mai există, fiind înlocuită de televizor; toate formele de autoritate - de la părinți la profesori și oameni politici aleși democratic - au fost decisiv subvertite, „deconstruite”, dimpreună cu tot ce constituia tradiția, inclusiv religia, dragostea, eroismul, sublimul, profunzimea și alte asemenea virtuți și valori, „pasiuni și interese”. Asta se vede din muzica tinerilor - MTV apăruse deja! -, pe care Bloom o contrapune de-a lungul întregii cărți muzicii culte, în special operei. În Statele Unite, opera, am mai scris, este
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
marxismului, în special în capitolul despre nietzscheanizarea Stângii (sau „stângizarea” lui Nietzsche, cealaltă față a medaliei). În general, critica Stângii din cartea în discuție este de un sarcasm (portretul lui Sartre este exemplul perfect) de o virulență și de o profunzime pe care numai un straussian le poate atinge în Statele Unite; bineînțeles, Stânga e cu atât mai pernicioasă în ochii lui Bloom cu cât, rămânând fără proletari prin transformarea întregii societăți americane într-o clasă de mijloc - multistratificată, palimpsestică, aș adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în anii ’80: Nouă variațiuni pentru orgă. Poemul (un fel de poem al repetițiilor în cerc) este o alegorie despre neagra mântuire a poetului-călugăr închis în chilia - mormânt și fântână - a poemului, scris într-un limbaj de o simplitate și profunzime simbolice amintind de o veche limbă ritualică: „Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
românesc de rit spaniol"26) li se poate cu greu concede apartenența la modernism. Ele sunt mai degrabă semnul unei inteligente, snoabe și -încă! - superficiale racordări la spiritul timpului - dacă privim la scara întregii societăți - fără asumarea tuturor consecințelor de profunzime pe care proiectul de societate modernă le presupunea și pe care ar fi trebuit să le exprime în acest tip de arhitectură. Urbanistic vorbind, modernismul bucureștean este încă mai absent decât cel din arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
este cea a Ființei - sacrificând voluntar, în cazul acesta, frumusețea formală -, pentru a releva „latența mitică” a cuvintelor, valoarea lor de simbol (în care semnificatul este deci transcendent, inexplicabil și indefinibil). Nu de puține ori autoarea își mărturisește stupoarea în fața „profunzimilor care-i scapă”, atunci când vorbește de „abisul” eminescian. Luceafărul este descris ca un complex mitic, sinteză specifică între Hyperion, Zburătorul, Narcis și Orfeu, totul concordat cu mitologia eminesciană personală, prin „mutații libere”, bunăoară prin proiecția poetului în „tânărul voievod”, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Grigurcu, „Nu se poate preciza”, F, 1967, 8; Laurențiu Ulici, „Nu se poate preciza”, CNT, 1968, 1; Sorianu, Glose, 151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]