8,070 matches
-
a închis în iatacul ei zeci de ibovnici, dar nu a vrut nimic de la ei. Nici bani, nici devotament, nici recunoștință, pentru că, de fapt, aproape pe toți i-a ajutat. A fost o preoteasă a amorului. Acum face pe mama răniților. Mai degrabă, ține o menajerie: a tunat și i-a adunat. Actorul, Caravella, un pianist după ureche, trei cartofori, Căutătorul de aur și cine se mai nimerește, numai scursori. Cloaca aia împuțită are nevoie de un filozof; de un blazon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fiecare ramură. Pute viața a carne arsă, a copită de cal șchiop, a oase descompuse, a morfină, a clor. Se descrăcește viața pe calea ferată, creierul sub o frunză de brusture, inima în petale de maci, sufletul șuieră a locomotivă rănită...(soarele usucă și șterge). Sfârâie viața precum două ochiuri în tigaia cu untură, nu puneți capacul, lăsați-le să privească cerul, albastrul este omogen atât cât cuprinde irisul. Se rostogolește viața la vale pe canal după ce tragi apa, după ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mormăind ceva despre alte aranjamente culinare, amenința că intră în greva foamei. Niciodată în toată viața sa nu mai mâncase atât de bine! Rotunjimile sale în creștere demonstrau ce bine-i cădeau mesele. Cu obrajii îmbujorați, spunea pe un ton rănit: — Orice fiu știe bine că nimeni nu gătește ca mama sa. Credincioșii, privind cu gelozie, începuseră să se gândească la posibilitatea ca mâncărurile acestea să nu semene cu cele ale propriilor mame. Înainte, abia dacă se întrebaseră ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
școală deschiseră ferestrele și se aplecară în afară. Nevoit să-și abandoneze micul dejun din cauza agitației, șeful poliției, care se afla la ghereta de ceai, sosi în grabă. — Vai, ce se-ntîmplă aici? Băiatul de la Hungry Hop se ținea de urechea rănită și urla: — M-a atacat, domnule, m-a atacat. Pinky fu dusă în pas de marș, tremurând și rânjind, la secția de poliție. Mai făcuse sânge să curgă și înainte, în curtea școlii. Scuipă din pricina gustului sărat. Șuvoiul roșu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
prinde. Putea să sară; dar, nu, nu ar face el așa ceva. Putea să le tragă pe maimuțe de cozi; nu, ar țipa. Nu, mai bine ar fi să se țină strâns... Din fericire, înainte ca vreo persoană să fie realmente rănită sau mușcată, maimuțele se aventurară în pădurea de cercetare a universității, sătule de zgomotul pe care îl făceau oamenii sau poate sătule de livadă, spiritul lor sălbatic purtându-le din ce în ce mai departe, înspre celălalt deal, unde familia le văzu continuându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
un fel care ar vrea să însemne un zâmbet, dar e numai un rictus obosit. Vrea să rămână singură și poate că nu mai are încredere în mine. Întind mâna, îi ating fața, vreau să o eliberez de privirea aceea rănită, stinsă. Închid portiera și taxiul pleacă. Rămân singur, fac câțiva pași. Încotro? Să-mi regăsesc gândurile, mașina oprită în mijlocul străzii. Am întârziat la sala de operații, asta este! A sperat până în ultima clipă că o să-i spun altceva. Exista o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dată foarte bine informat -, asta una la mână. Banii lui, plăcerea lui, dacă Îi face Dumnezeu bilanțul e vai de patrafir. A doua la mână, Gore, că te percep cu boii plecați de-acasă, adică tu Și cu orgoliul tău rănit, coarnele vă mai lipsesc. Nu ar trebui, zău așa, să faci o dramă existențială dintr-o simplă discuție familială prin care treci adesea... Toți trecem prin astfel de Ședințe, ca rața prin apă, au Și ele dreptate, venim mai mereu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
inima fiecăruia se împietrise și toți trăiau sau treceau pe lângă vaiete ca și când ele ar fi fost graiul firesc al oamenilor. ÎNCĂIERĂRILE LA PORȚILE ORAȘULUI, ÎN TIMPUL CĂRORA JANDARMII FUSESERĂ NEVOIȚI SĂ FACĂ UZ DE ARME, STÂRNISERĂ O AGITAȚIE SURDĂ. FUSESERĂ DESIGUR RĂNIȚI, DAR SE VORBEA DE MORȚI ÎN ORAȘ, UNDE TOTUL SE EXAGERA SUB EFECTUL CĂLDURII ȘI AL FRICII. E ADEVĂRAT, ÎN ORICE CAZ, CĂ NEMULȚUMIREA NU ÎNCETA SĂ CREASCĂ ȘI CĂ AUTORITĂȚILE NOASTRE SE AȘTEPTASERĂ LA ORICE ȘI SE GÂNDISERĂ SERIOS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
caracter social-sanitar desfășurată de monahi în vremurile grele, când la Cetățuia și Hlincea au fost îngrijiți răniții. „În timpul războaielor din 1788-1792 și 1806-1812, precum și în primul război mondial 1916-1918 la Cetățuia și la Hlincea s-au înființat spitale pentru îngrijirea răniților și bolnavilor. La Hlincea documentele atestă existența unui spital de ciumați”<footnote Dosar 47/ 1807 footnote>. În anul 1807, „egumenul Arsenie raportează postelnicului din Iași despre cheltuielile făcute cu reparația spitalului de ciumați de la Hlincea, iar egumenul Leontie printr-o
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numai pentru el, vezi, Doamne, se deda la toate perversiunile și se zvîrcolea, aprinsă toată! N-am iubit nici o femeie, niciodată, Își spunea uneori acesta. Vag, rareori, mai mult niște puseuri, cînd eram refuzat... Nici atunci, cred... Aveam impresia... Orgoliu rănit... nu era suferință din dragoste... Se purtase galant cu toate, și ultima prostituată avusese din partea lui un anume respect, putea fi socotit un gest de tandrețe; nimic jucat, cîntărit; pur și simplu. Nimic din elanul primei tinereți, În ultima vreme
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fugit pe scări, până unde s-a înfundat drumul. Am nimerit în spălătorie. Mirosea a șampon de mere verzi și cearșafurile țipau în explozii cromatice. Mi-am înfundat capul într-un morman de rufe. Plâns fără lacrimi, ca o lupoaică rănită. Dumnezeii ei de viață! Urla neputința în mine. Și vina. Vina că măcar nu mi-am dus bunica, pe mama Milia, la mare, la „apa aia care nu se mai gată”, cum îi spunea ea. O socoteam bătrână, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
insultătoare și extrem de furioase mai conțin și amenințări, și atacuri directe, cu o virulență pe care eu nu am mai trăit-o nici în mediul nostru mult mai puțin blând și răbdător. O cumplită și fără precedent criză de orgoliu rănit (are și ea dreptatea ei). Pe scurt, o bardă urâtă în bunăstarea mea de excepție, în care doar dorul de ai mei mă tulbura un pic. Am avut două luni de construcție a unei stări în care stresul, duritatea, chinuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
te-ai dus la Londra, am fost îngrijorat pentru tine. Iisuse. — Îmi pare rău. Am o grimasă de vinovăție. Dar... pur și simplu n-am vrut să știi adevărul. — De ce nu ? îi răspunde, și simt în glasul lui că e rănit. De ce, n-ai încredere în mine ? — Nu, zic stresată. Evident că am încredere în tine ! Dacă aș fi fost orice altceva... Mă opresc. Nathaniel, trebuie să înțelegi. Cum aș fi putut să-ți spun când ne-am întâlnit ? Toată lumea știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și îi văd în jurul meu pe Guy și pe un grup de ziariști. Nici măcar nu știu când au apărut. — Plecați, spun cu glasul sugrumat. Lăsați-mă în pace. — Samantha, spune Guy coborând glasul, pe un ton conciliant. Știu că ești rănită. Îmi pare rău dacă te-am supărat. — Îți mai trag una. Mă șterg la ochi cu dosul mâinii. Pe bune. Știu că situația pare foarte rea în acest moment. Guy își aruncă ochii pe o hârtie. Dar ai o carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
întoarse mângâierea și, zâmbind, spuse, Nu uita să vezi ce-ți mai face câinele, Deocamdată nu e decât un câine care a venit la noi și a crezut că se poate feri de ploaie în cușcă, poate e bolnav, sau rănit, poate are pe zgardă numărul de telefon al persoanei care trebuie sunată, poate e al unui om din sat, poate că l-au bătut și a fugit, dacă așa s-a întâmplat, mâine dimineață nu va mai fi aici, știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
singur, fără arme, lui Alp Arslan decât să-mi datorez salvarea locuitorilor. Ofițerii s-au declarat cu toții de aceeași părere, au făgăduit să reprime orice zel popular, și-au reînnoit jurământul de credință, au făgăduit să lupte ca niște fiare rănite. Nu sunt vorbe goale. Trupele din Transoxiana nu sunt mai puțin valoroase decât acelea ale selgiucizilor. Alp Arslan n-are decât avantajul numărului și pe acela al vârstei. Nu a sa, se Înțelege, ci a dinastiei. El aparține celei de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a trebuit să fie anulată. — Între timp, reluă Rochefort, Djamaledin s-a Îmbarcat pentru Anglia. L-am Întâlnit acolo, am discutat Îndelung cu el; mi se părea descumpănit, nu făcea altceva decât să repete: „Șahul trebuie răpus”. Era un om rănit, umilit, nu se gândea decât să se răzbune. Cu atât mai mult cu cât monarhul, urmărindu-l cu ura sa, Îi scrisese Lordului Salisbury: „L-am expulzat pe acest om pentru că acționa Împotriva intereselor Angliei, și unde merge el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ei, fragmente de poeme de o Înțelepciune atât de riguroasă, de o frumusețe atât de atemporală, Încât uitam că fuseseră rostite, pentru prima oară, cu opt veacuri mai Înainte, În cine știe ce grădină din Nishapur, din Isfahan sau din Samarkand. Păsările rănite se-ascund ca să moară. Cuvinte de ciudă, de consolare, monolog sfâșietor al unui poet Înfrânt și grandios. Pace omului În Întunecata tăcere de dincolo. Dar și cuvinte de bucurie, de sublimă nepăsare: Vin! Să fie la fel de trandafiriu ca obrajii tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
televiziune Rebecca Bloomwood.“ Sau, poate, „partener al binecunoscutei experte financiare Rebecca Bloomwood.“ Sau... Luke James Brandon Vârstă: 34 Educație: Cambridge Stare civilă: celibatar Celibatar? Luke le‑a spus că e celibatar? Mă uit la privirea lui încrezătoare, arogantă, cu mândrie rănită. Brusc, nu mai suport. Nu mai suport să mă simt nesigură și paranoică și să mă întreb ce se întâmplă. Ridic telefonul și formez numărul lui Luke. — Bine, zic, în clipa în care mesajul de pe robot se termină. Bine, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Trebuie s‑o șterg. Mi‑a părut foarte bine să te revăd, Becky. Și sunt extrem de bucuroasă că‑ți merge bine. După ce pleacă rămân nemișcată o vreme, bându‑mi apa minerală. În exterior sunt calmă, dar înăuntru fierb de orgoliu rănit. Vor să mă duc acolo și să plâng. Asta vor. Un articol într‑un ziar de scandal de doi lei și, brusc, nu mai sunt Becky Bloomwood, experta financiară. Sunt Becky Bloomwood, ratata și ciudata. Sunt Becky Bloomwood, plângăcioasa, țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
tambuchiul interior, la închidere. S-a eliberat în mare viteză, cum își lasă șopârla coada. ― De ce nu? comentă Ash. Ea posedă o asemenea putere de regenerare. Inginerul își continuă relatarea, tot mai necăjit. ― O aveam! Când a scăpat de membrul rănit, a sângerat abundent, pe loc. Presupun că s-a cicatrizat repede ciotul, spre binele nostru. Acidul a ros așadar panoul care comunică direct cu sasul. Asta a cauzat depresurizarea. (Ridică o mână spre ușa blindată care separa vestibulul sasului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
gândurile, să pătrundă dincolo de masca rece. Dacă era vinovat, trebuia să încerce să se debaraseze de ea, când era lipsită de putere, iar Parker într-o stare mai rea. Da, dar, dacă era; nevinovat, ar fi trebuit să fie la fel de rănit ca să aibă aceeași reacție. Nu făcu nimic, iar Ripley se minună. Cel puțin, primele cuvinte fură previzibile atunci când se hotărî să protesteze: ― Dacă ai ceva pe suflet, spune. Încep să nu mai suport veșnicele insinuări ipocrite. M-am săturat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-ne pierzându-ne... Vezi, professore, despre frică și suspiciune semenii noștri se feresc a vorbi. Nu și despre plictiseală, cum bine știi și exemplifici zilnic. Ai fidescoperit, iată, dureroasa lor întrepătrundere, numită Irina. Femeile îți amintesc ceva mereu amânat și rănit, așa ar spune amicul Marga. Vampire, gheară, lanț, fermoar, verigă, inel, amintește-ți, așa obișnuiai să-ți instruiești tinerii interlocutori asupra eventualelor partenere. Nici un fel de precauții, professore? Nu obișnuiai nici elementarele precauții cerute de suspiciunea care deja te înconjura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
coaliția. „Amantissime“ suna batjocoritor, desigur. Îi semnalau, poate, că nici sceneta cu Vasilica nu o privea doar pe biata Vili? Știau că reacția lui Tolea era imprevizibilă. Putea să tacă, aferat, ca și cum nu observase nimic sau să declanșeze spectacolul vanității rănite. Sau să livreze, pur și simplu, cel mai năstrușnic discurs, fără vreo aparentă legătură cu ceva din preajmă. „Cum i-or fi primit nenorociții pe eliberatorii lagărelor Dachau, Maidanek, Auschwitz? Ca pe niște zei! Dar după aia, cum s-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
alte fragmente, se reface altfel aderența. Între cotul vecinului din stânga și broboada femeii din față se deschise o fantă telescopică, în care se leagănă, în ritmul vehiculului turmentat, icoana de madonă populară. Retina Vancea reține chipul de porțelan alb, privirea rănită, genele lungi, zbatere de fluturi negri. Ar vrea să se miște, s-o vadă, să întregească imaginea, să-i vadă brațele, bustul, gâtul, dar nu i se oferă decât acest medalion irizat, halucinație. Uită să coboare, se lasă strâns, strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]