7,402 matches
-
la stână”. Însă premisa lui Ovid Densușianu se datorează, cum singur mărturisește, analizei exclusive a Mioriței-baladă: „Începutul Mioriței nu poate să fi cuprins la origine descrierea urcării la munte - cu totul izolat am întâlnit această indicație într-o singură variantă”. Raționamentul lui Dumitru Caracostea, potrivit căruia în versiunea primară a Mioriței acțiunea se petrece la stână și descrie urcarea oilor la munte se dovedește viabil; în timp ce secvența coborârii oilor de la munte este „un adaos făcut mai târziu” în procesul de evoluție
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
introduse de David Hilbert este de nerealizat. Prima teoremă are însemnătate logică și conține importante implicații de ordin filozofic, fiindcă arată imposibilitatea unei formalizări complete a gândirii umane. A stabilit că în orice sistem deductiv, destul de implicat pentru a include raționamente aritmetice, există teoreme matematice care pot fi nerezilvabile în cadrul sistemului (nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate). Teoremele de incompletitudine ale lui Gödel pun evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. În prima perioadă a activității sale, Gödel a făcut parte
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
stagnare economica totală. Cadavrele erau lăsate pe câmpuri, deoarece toți doctorii, preoții și groparii erau morți, fie erau înhumate în gropi comune. La Avignon, însuși Papa Clement al VI-lea a ordonat aruncarea cadavrelor în râul Ron. Disperarea și lipsa raționamentului i-au făcut pe mulți oameni să ajungă să comită fapte nebunești, ajungând să învinovățească comunitățile evreiești, persecutând și masacrând mii de evrei care nu doreau să se convertească. Sistemul feudal se prăbușise.25 de milioane de europeni au fost
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Wiggin i se îndepărtează un dispozitiv folosit pentru monitorizarea gândurilor și activităților sale. Ieșit de sub supravegherea guvernamentală, el este atacat de un alt băiat, pe care Ender îl rănește foarte grav, pentru a-l împiedica să îl mai agreseze altădată. Raționamentul aflat în spatele acțiunii sale îl recomandă ca și candidat pentru Școala de Luptă, pas pe care îl acceptă atât din simț civic, cât și pentru a scăpa de sub suferințele îndurate din partea fratelui său mai mare, Peter. La Școala de Luptă
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu distingerea diferitelor feluri de judecăți, distribuirea termenilor în judecăți, transformarea judecăților. Cercetează raționamentul ca formă complexă de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de gândire.Distinge astfel raționamentul de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de tip deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale a naturii abordează adeseori
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale a naturii abordează adeseori și problemele metodelor de
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale a naturii abordează adeseori și problemele metodelor de stabilire a relațiilor cauzale dintre fenomene. De asemenea ia în considerare regulile raționamentului de tip analogic precum și regulile și rolurile ipotezei în știință. De asemenea sintetizează legile fundamentale ale gândirii corecte descoperind până acum patru legi respectiv legea identității, legea noncontradicției, legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
gândire și a unor norme (reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
și generalizarea sunt operații asupra noțiunilor ce ușurează și accelerează procesul gândirii abstracte propriu gândirii logice., motiv pentru care sunt situate înaintea celor trei operații logice cu noțiuni consacrate consacrate în logica clasică.Ele contribuie la asigurarea consecvenței și justificării raționamentelor. Determinarea Determinarea noțiunii este operația logică de îngustare a sferei noțiunii prin adăugarea notelor conținutului noțiunii inițiale a unei note noi care se referă numai la o parte dintre obiectele care intră în sfera noțiunii inițiale. Este operația de îmbogățirea
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata Judecata este forma logică fundamentală, caracterizată prin faptul că afirmă sau neagă ceva despre ceva și în consecință are însușirea da a fi adevărată sau falsă adică are valoare de adevăr. Raționamentul Raționamentul este forma logică fundamentală constând într-o conexiune ordonată de judecăți în vederea dobândirii unor judecăți noi. Cunoașterea și însușirea logicii tradiționale are impact direct asupra formării și dezvoltării naturale a capacității de gândire a omului, în special în perioada
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata Judecata este forma logică fundamentală, caracterizată prin faptul că afirmă sau neagă ceva despre ceva și în consecință are însușirea da a fi adevărată sau falsă adică are valoare de adevăr. Raționamentul Raționamentul este forma logică fundamentală constând într-o conexiune ordonată de judecăți în vederea dobândirii unor judecăți noi. Cunoașterea și însușirea logicii tradiționale are impact direct asupra formării și dezvoltării naturale a capacității de gândire a omului, în special în perioada formativă
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
sunt de origine divină, ascunse misterios în natură, fiind accesibile doar artiștilor care posedă simțul proporțiilor și al armoniei formelor. Această doctrina îl entuziasmează și, întors la Paris, încearcă să-și convingă prietenii asupra noutății și semnificației acestor principii, în raționamentul sau teologia fiind reunită cu reflexia artistică, fără a înregistra însă vreun succes deosebit cu noile sale teorii. Artistul trăiește într-o izolare din ce in ce mai mare, creația lui capătă trăsături mistice. Începând cu anul 1908, preda cu regularitate la Academia fondată
Paul Sérusier () [Corola-website/Science/313812_a_315141]
-
al cinematografului. Senzația mișcării, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine și cea succesivă. El împarte montajul în montaj metric, ritmic și sonor. Eisenstein caută în montaj mijloace capabile să trezească în spectator emoția prin intermediul gândirii, al raționamentului. El inoculează imaginilor idei abstracte și le trasnformă în concret. Eisenstein este de acord cu Pudovkin și cu ceilalți teoreticieni declarând “război” actorilor profesioniști. Ideea “tipizării” și a “montajului” s-au născut din teatru, spune Eisenstein. “Teoria tipului e tendința
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.A ridicat raționamentul (inducție și generalizare) la rangul de „cale a cunoașterii” științifice. Omul este perfecțiunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea lui prin justiție. În Evul mediu, ideile filozofilor greci au fost pierdute în Europa de Vest. Odată cu căderea Romei, puțini oameni
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
marcat sfârșitul elenismului și a făcut trecerea către epoca medievală. Presocraticii sunt filosofii care au trăit începând de la mijlocul secolului al VII-lea î. Chr. până în epoca lui Socrate, fiind considerați întemeietorii filosofiei europene. Prin descoperirea gândirii filosofice, gândirea ca raționament începe ea însăși să se autocunoască. Raționamentul este formulat în primă linie sub formă de dialog, care decurge după regulile logicei, enunțate pentru prima dată de filosofii greci. Cu ajutorul rațiunii - cuvântul grec corespunzător ""logos"" este greu de tradus - se dezvoltă
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
către epoca medievală. Presocraticii sunt filosofii care au trăit începând de la mijlocul secolului al VII-lea î. Chr. până în epoca lui Socrate, fiind considerați întemeietorii filosofiei europene. Prin descoperirea gândirii filosofice, gândirea ca raționament începe ea însăși să se autocunoască. Raționamentul este formulat în primă linie sub formă de dialog, care decurge după regulile logicei, enunțate pentru prima dată de filosofii greci. Cu ajutorul rațiunii - cuvântul grec corespunzător ""logos"" este greu de tradus - se dezvoltă geometria, teoria muzicei și astronomia. Filosofia presocratică
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
și Anastasia li se spunea "Mica pereche". Olgăi îi plăcea să citească și, spre deosebire de cei patru frați ai ei, îi plăcea școala. Preceptorul lor francez, Pierre Gilliard își amintește: "Cea mare, Olga Nicolaevna, avea o minte foarte iute. Ea avea raționamente bune, precum și inițiativă, o manieră foarte independentă și era înzestrată pentru ripostă rapidă și distractivă." Îi plăcea să citească despre politică și să citească ziare. De asemenea, Olgăi îi plăcea să citească cărțile din bibloteca mamei sale. Când ea a
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
luate în considerare de către medicii diabetologi și alte specialități, precum și de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea pacienților diabetici. Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientului, precum și resursele și limitările instituțiilor de practică medicală. Se așteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]