7,913 matches
-
medium;"><spân lang="ro-RO">și susținerea lor cu observații directe, amintiri și anecdote (</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">”</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Spuneți-mi, vă rog - l-am intrebat - ce este realismul socialist? Cu un zâmbet abia perceptibil, Ilya Ehrenburg mi-a răspuns: Daca o garoafa crește pe pamant socialist, ea este o garoafa realist socialistă! O eschivare plină de ironie, desigur, dar și plină de talc, așa cum aveam să înțeleg mai
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
în care politicul este strict separat de celelalte aspecte ale existenței, și are toate caracteristicile ”impurității”, abordarea artei realist socialiste nu poate pleca, în viziunea dominantă, decât de la premiza că </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>realismul socialist nu este arta</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, sau că în cel mai bun caz este o pseudo-artă cu cel mult valoare documentar-istorică, din moment ce, oricât de apreciabile ar fi abilitățile unora dintre reprezentanți, produsele
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
Nu doar teoria care îl fundamentează, ci și practica, arta făcută împreună cu partidul, procesul de cenzură și aprobare, procedurile prin care regimul a căutat să le îmbunătățească viața artiștilor, arată cât de inseparabile sunt cele două, artă și politică, în realismul socialist, politicul contaminând astfel procesul artistic și anulându-i valoarea. </spân></spân></p> În fine, pentru că există consens asupra unicului ”loc” din care se poate privi și dobândi cunoaștere adevărată despre arta realist socialistă - anume un ”loc” al apoliticului și
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
cu istorie comună, ce ne aparține și nouă, receptam reprezentările genizate din artă realist socialistă.</spân></spân></p> (va urma) Tiberiu Kraus - Sudorița (sursa: www.muzeulartabv.ro)</p> 1 Au existat câteva expoziții în ultimii, dar puține au privit strict realismul socialist: în 2006, 1945-1964 - Realism socialist, la Galeria Pogany - Teatru I L Caragiale din București, curator: Pavel Șușară, a reunit 123 de lucrări dar exclusiv din colecții particulare. Expozițiile la care au participat instituțiile, cu lucrări din colecțile proprii, au
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
aparține și nouă, receptam reprezentările genizate din artă realist socialistă.</spân></spân></p> (va urma) Tiberiu Kraus - Sudorița (sursa: www.muzeulartabv.ro)</p> 1 Au existat câteva expoziții în ultimii, dar puține au privit strict realismul socialist: în 2006, 1945-1964 - Realism socialist, la Galeria Pogany - Teatru I L Caragiale din București, curator: Pavel Șușară, a reunit 123 de lucrări dar exclusiv din colecții particulare. Expozițiile la care au participat instituțiile, cu lucrări din colecțile proprii, au fost dedicate mai degrabă întregii
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
text la care mă voi referi aici împărtășește viziunea conservatoare și esențialista a celui de mai sus, discutând despre intervenția asupra feminității a proiectului regimului comunist în termenii unei ”distorsiuni”.</p> În capitolul 5 al lucrării sale O sociopsihanaliză a realismului socialist</i></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">, publicată în 2009 la Editură Trei, si prefațata de Nicolae Manolescu, Alice Popescu își propune să traseze un ”portret robot al femeii înregimentate în marșul răsăritean de
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
de construcția nuanțată a personajelor. De fapt modul în care sunt construite majoritatea personajelor (obiectele privirii), și în special reacțiile personajului central (subiectul privirii), joacă un rol de direcționare puternic, chiar dacă elementele enumerate mai sus, prin impresia de neutralitate și realism pe care o dau, camuflează de multe ori această direcționare. Felul în care este construită discuția din bucătărie despre comunism, departe de a fi unul neutru, legitimează în final o anumită poziționare față de această temă. Doamna Evelina îi ține o
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
și Lazăr este acela că dacă filmul nu are o estetică de „documentar observațional”, gen Moartea domnului Lăzărescu, atunci nu ar fi nevoie de respectarea geografiei reale a locului. Ni se spune că filmul ar practica „un alt fel de realism” și că „un bucureștean observă falsele proximități geografice create prin montaj, dar dacă un londonez sau un sătmărean nu le observă, cu atît mai bine”. Acest pasaj este problematic pe mai multe planuri. În primul rând, nu definește ce fel
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
că „un bucureștean observă falsele proximități geografice create prin montaj, dar dacă un londonez sau un sătmărean nu le observă, cu atît mai bine”. Acest pasaj este problematic pe mai multe planuri. În primul rând, nu definește ce fel de realism ar practica Toni Ermann</strong>, ca să înțelegem de ce în acest fel specific de realism nu e o problemă ne-respectarea geografiei. Să zicem că e o scăpare din viteză. <strong>Însă problema principală este alta - faptul că Gorzo și Lazăr
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
sau un sătmărean nu le observă, cu atît mai bine”. Acest pasaj este problematic pe mai multe planuri. În primul rând, nu definește ce fel de realism ar practica Toni Ermann</strong>, ca să înțelegem de ce în acest fel specific de realism nu e o problemă ne-respectarea geografiei. Să zicem că e o scăpare din viteză. <strong>Însă problema principală este alta - faptul că Gorzo și Lazăr dau credit unui soi de autonomie a esteticului, în care practicarea „unui anumit fel
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
e o problemă ne-respectarea geografiei. Să zicem că e o scăpare din viteză. <strong>Însă problema principală este alta - faptul că Gorzo și Lazăr dau credit unui soi de autonomie a esteticului, în care practicarea „unui anumit fel de realism” face perfect în regulă ignorarea geografiei locale.</strong> Departe de a fi doar „o pedanterie”, și indiferent de estetica aleasă, acest tip de ignoranță, vizibil pentru orice localnic, se încadrează într-o lipsă de respect tipic colonială pentru configurarea materială
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
respect tipic colonială pentru configurarea materială a unui spațiu subaltern. Ignoranța aceasta în privința aspectelor reale, materiale, se completează perfect cu apetența exagerată pentru ficțiuni exotizante precum măștile bulgărești și ouăle încondeiate românești. Simpla aderență la un gen cinematografic depărtat de realismul documentarist / observațional, nu justifică, din punct de vedere politic, acest tip de ignoranță. Gorzo și Lazăr se întreabă, probabil ironic, dacă „David Schwartz e întru totul sigur că <strong>Eu sînt Cuba</strong> e perfect respectuos cu geografia de acolo
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Alexei Maximovici Peșkov (în limba rusă Алексей Максимович Пешков, n. 16 martie 1868 ()- d. 18 iunie 1936), mai bine cunoscut ca (Максим Горький), a fost un scriitor rus/sovietic, fondator al realismului socialist în literatură și activist politic. S-a născut în orașul Nijni Novgorod și a murit la Moscova. Din 1906 până în 1913 și din 1921 până în 1929 a trăit în străinătate, în special pe Insula Capri. După reîntoarcerea în Uniunea
Maxim Gorki () [Corola-website/Science/298521_a_299850]
-
se subordonează idealului uman - caracter moralizator. Cultivă trăsături distincte - curajul, vitejia, generozitatea sau lașitatea, avariția, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil înalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se folosește și pentru a denumi perfecțiunea, armonia. Secolul al XIX-lea) Realismul este un curent literar-artistic care se afirmă din a doua jumătate a secolului XIX în culturile europene. În sens larg, realismul reprezintă o metodă de creație în literatură și artă, caracterizată prin redarea veridică, obiectivă a realității și prin apropierea
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se folosește și pentru a denumi perfecțiunea, armonia. Secolul al XIX-lea) Realismul este un curent literar-artistic care se afirmă din a doua jumătate a secolului XIX în culturile europene. În sens larg, realismul reprezintă o metodă de creație în literatură și artă, caracterizată prin redarea veridică, obiectivă a realității și prin apropierea creației de viață. Orientare populară apărută la începutul secolului XX, ai cărei reprezentanți considerau că țărănimea este adevăratul fond al poporului
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor. Lucrările din prima fază de creație a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie. Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentat al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influențat fiind și de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. În anul 1951, Boris Caragea a fost ales
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
o familie modestă de muncitori. După ce a intrat cu "excepțional" la clasa profesorului Camil Ressu, a terminat Institutul de Arte Nicolae Grigorescu în 1954, fără diplomă, lucrarea „Creangă și Eminescu la Iași” fiind considerată naționalistă și formalistă! (trăiam atunci perioada realismului socialist). După ani, în repetate rânduri, când ajunsese deja în conducerea U.A.P., a fost invitat să remedieze situația dar a refuzat socotind faptul ca un titlu de glorie. Nu a fost acceptat în expozițiile oficiale, descarcă noaptea cartofi în
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
Oficial (alb și negru) Sala Dalles”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția Pallady, Pătrașcu, Tonitză, Șirato (Căminul Artelor)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Expoziția sculptorului Medrea (Facultatea de Arhitectură)”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 1-2. - „Realismul în artă și subiectul în pictură”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 3-4. - „Reclădirea Teatrului Național”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 5-6. - „Pictura - Câteva tablouri de Campigli la Librăria Italiană. Expoziția Ciucurencu, M. Nistor, Iser, la Căminul Artelor”, în
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viață și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut român al său este: "Cien años de soledad" ("Un veac de singurătate"). Literatura să se încadrează în paradigmă "realismului magic". s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiana, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
sale, iar CIA îl critica și amenință. În 1967 a publicat cea mai cunoscută opera a sa: "Cien años de soledad" ("]n veac de singurătate"), istorie care povestește trăirile familiei Buendía în imaginarul sat Macondo. Opera este considerată ca aparținând realismului magic. în 1969 se instalează în Barcelona (Spania) unde trăiește mai mulți ani stabilind legături cu numeroși intelectuali. Din 1975 locuiește în Mexic, Cartagena de indias, Havana și Paris. În 1982 primește Premiul Nobel pentru Literatură. în 1988 este președintele
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
ca cea din octombrie 1917 în Rusia, s-a arătat la fel de coercitiv cu proletarii, precum și cu celelalte clase sociale. Dar, conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția proletariatului” este urmată de: În domeniul artistic, proletcultismul a produs, între altele, realismul socialist, iar în domeniul științei a dus la derive grave cum a fost „genetica proletară lîsenkistă”. În domeniile literaturii, teatrului și cinematografului a produs creații de „agit-prop” (alt cuvânt telescopat, format din comprimarea termenilor sintagmei "agitație-propagandă") sau de proslăvire a
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Opera sa („Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail Cantacuzino”, „Ana Davila”) se caracterizează atât prin valorificarea cuceririlor academismului, cât și prin realismul viziunii. Ca portretist, a realizat busturile lui Theodor Aman și C.A. Rosetti. Creația lui Storck se remarcă prin construcția solidă a volumelor și prin păstrarea detaliilor semnificative, migălos modelate. A fost primul profesor de sculptură la Școala de arte
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
nu poată percepe-concepe ceva efectiv real, adică nesfârșita serie de solipsiști care se construiesc senzorial și mental unul pe altul? Evident o asemenea perspectivă existențială atât de exclusivistă este greu dacă nu chiar imposibil de susținut. Aseitate Empirism Falsificabilitate Idealism Realism (filozofie)
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
din biserica închisorii și unul vizitei lui Nehliudov la Toporov. Romanul a înmănuncheat căutările spirituale ale lui Tolstoi și, totodată, prin forța lui demascatoare și ascuțimea lui publicistică, constituie o treaptă nouă în creația scriitorului, de fapt o culme a realismului critic în literatura rusă. "Învierea" a apărut pentru întâia oară în revista Niva, nr. 11 (13 martie) - nr. 52 (25 decembrie) în 1899; a fost publicată în format de carte în 1900.
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
" " a fost o revistă periodică literar-artistică modernistă și un cenaclu literar, pornite la București în aprilie 1919. Sub conducerea lui Eugen Lovinescu, cercul de scriitori a fost esențial în extinderea spectrului literaturii române de la la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice. Revista "", subintitulată "Revistă literară, artistică și culturală" a fost publicată în două serii, 19 aprilie 1919 - 7 mai 1921 și ulterior între martie 1926 - iunie 1927, la care se adăuga și un săptămânal numit "Sburătorul Literar
Sburătorul () [Corola-website/Science/308698_a_310027]