7,320 matches
-
pentru aceia abandonați de la sate. Parisul era în mod special acuzat pentru că orchestrase o sinucigașă "smântânire a elitelor provinciei". Planul amenajării teritoriului prezentat în 1950 de către Eugène Claudius-Petit fixa patru obiective care reflectau această temere legată de marele oraș. El reclama, astfel, promovarea "unei politici de industrializare pe baza unui plan descentralizat". Nu a fost însă vorba de transplantarea industriilor existente, cât de încurajarea unor noi industrii care să se implanteze în orașe de provincie capabile să le primească. O anchetă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care urma să reunească Lucrările publice, Urbanismul, Locuințele și Transporturile 174. Acest nou minister avea să investească în fiecare an "trei sferturi din totalul investițiilor făcute de stat"175. Ministerul Echipamentului a înțeles să încarneze modernizarea politicului pe care o reclama elita modernizatoare de la începutul anilor 1950. Numirea lui Edgar Pisani la conducerea acestuia a constituit o garanție în plus. "Edgar Pisani a vrut să se delimiteze de urbanismul reglementativ și de controlul amănunțit, care erau practici ale Ministerului Construcțiilor. El
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
echilibru. Promovarea orașelor medii ar fi trebuit să reajusteze o armătură urbană în care relațiile erau gândite în termeni de complementaritate, și nu de ierarhie. Axată pe revitalizarea centrelor orașelor și pe dezvoltarea rapidă a calității vieții umane, această politică reclama acțiuni adaptate fiecărei situații. "Intenția mea preciza Olivier Guichard nu era de a înmulți măsurile generale. Mă orientam mai ales către punerea în act a unor măsuri-cadru care să constituie un fel de catalog al acțiunilor posibile și al acțiunilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
examinarea investițiilor, până la plata către acționari a dividendelor compatibile cu bunul public. Singurul element variabil, lăsat la libertatea operatorului, este productivitatea"476. Acest mod de reglare are două inconveniente. "În primul rând, pentru că în realitate diversitatea meseriilor și a situațiilor reclama o reglare; apoi, pentru că, oricât de independentă s-ar proclama o autoritate, ea dispune rareori de mijloace eficiente pentru a nu se lăsa prinsă în capcană de către operatori în aval, sau de către administrație în amonte"477. În această căutare a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe baza experienței (1882). Pierre Janet, care a scris prefața versiunii franceze a volumului, a evidențiat tocmai capacitatea lui Höffding de a face să concluzioneze opinii socotite altminteri antagonice în speță, noua psihologie experimentală germană și o gîndire ce se reclama de la principiile unor Spinoza sau Kant: Autorul caută să lege, așadar, majoritatea faptelor psihologice de o noțiune fundamentală, aceea a unei activități de construcție și de sinteză", remarcabilă fiind l ael "analiza legilor asociației ideilor, legi reduse la aceea a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
efectelor care sunt urmare a acestor fenomene meteorologice. Una dintre aceste măsuri este deturnarea de uragane spre zonele mai puțin populate. Se pare că această metodă a devenit posibilă din punct de vedere tehnic și unele țări din America Centrală au reclamat la ONU în repetate rânduri faptul că SUA au deturnat uragane către coastelor lor, producându-le pagube incalculabile. Dacă Statele Unite nu ar fi luat această măsură, uraganele respective ar fi devastat Florida și alte state americane. Legat de apărarea împotriva
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
lecțiilor de antrenament sunt specifice, proprii jocului de baschet de performanță de la nivelul echipelor de copii și juniori, respectiv: fizic, tehnic, tactic, psihic, teoretic, moral, etc. La rândul lor acestea vor genera obiective operaționale specifice care la rândul lor vor reclama ducerea în antrenamente a exercițiilor capabile să le rezolve, în condițiile respective de timp și spațiu. Apreciind în general aceste condiții, facem precizarea că pentru pregătirea elevilor și a echipelor de baschet școlare se vor folosi aceleași mijloace din baschetul
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
naștere, timp în care se realizează această stabilizare a nou-născutului. Atunci când se folosește ECMO operația se poate realiza la circa 2-5 zile de la naștere, utilizându-se suportul ventilator preoperator [59, 131]. Asocierea următorilor factori (care creează tabloul unei morți inevitabile) reclamă intervenția chirurgicală în urgență maximă [96]: simptomatologie imediată, detresă respiratorie majoră, pH mai mic decât 7, PaO2 mai mică decât 40 mmHg, PaCO2 mai mare decât 100 mmHg. Toți ceilalți nou-născuți care nu prezintă acest tablou clinico-biologic pot fi operați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în piesele lui Shakespeare, dar le-a și prefațat (4 volume, 1927-1945). Prefețele se remarcă prin originalitatea ideilor de interpretare și numeroasele sugestii pentru punerea în scenă. Piesă Regele Lear este analizatădin punct de vedere al conceptului de tragedie care reclamă o anumita profunzime ce se lasă dezvăluită după mai multe lecturi sau vizionari. Lear este dezvăluit prin Bufon și Edgar, care joacă rolul raisonneur-ului teatrului francez. Regele Lear este tragedia egoistului doborît de alti egoiști care doar prin tragică ispășire
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a spațiilor comune societăților comerciale de confecții și tricotaje; efectuarea de lucrări de secretariat, protocol și �� securitate a incintei; asigurarea transportului uzinal și a transportului urban și interurban, de marfuri și persoane, la cerere; execuția lucrărilor de tehnoprezentare, activitate publicitară, reclamă; prestarea de servicii în domeniul încercărilor și analizelor fizico-mecanice și chimice de laborator pentru materii prime și materiale; operațiuni de import-export (materii prime, materiale, accesorii, piese de schimb și altele); operațiuni de reprezentare, intermediere și cooperare între societăți comerciale sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
controlului automat și continuu. Din prezentarea succintă a unor aplicații ale RMN-ului în studiul medicamentului, reiese importanța deosebită a acestei metode, în rezolvarea problemelor de structură a compușilor organici și de analiza calitativă și cantitativă. Este o metodă care reclamă cantități reduse de substanțe, impune condiții moderate de puritate și oferă informații deosebit de cuprinzătoare, referitoare în primul rând la scheletul de atomi de carbon și la dispunerea atomilor de hidrogen, carbon etc. din moleculă. II. 11. REZONANȚA ELECTRONICĂ DE SPIN
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
democrație? Altfel spus, ce standarde ar trebui să folosim pentru a determina dacă, și în ce măsură, este democratic un guvernămînt? Figura 3. Principalele elemente IDEAL Scopuri și idealuri ÎN PRACTICĂ Guvernări democratice existente Ce este democrația? De ce democrația? Ce instituții politice reclamă democrația? Ce condiții favorizează democrația? Capitolul 4 Capitolele 5-7 Partea a III-a Partea a IV-a Consider că un astfel de sistem ar trebui să îndeplinească cinci criterii, și că un sistem care le îndeplinește ar fi pe deplin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
termenul stat este folosit deseori vag și ambiguu, iată, pe scurt, ceea ce înțeleg eu. Prin stat înțeleg un tip special de asociație care se poate distinge prin măsura în care își asigură acceptarea regulilor de către toți cei asupra cărora își reclamă jurisdicția, prin intermediul mijloacelor ei superioare de coerciție. Cînd oamenii discută despre "guvern", de regulă, ei se referă la guvernul statului sub jurisdicția căruia trăiesc. De-a lungul istoriei, cu rare excepții, statele și-au exercitat jurisdicția asupra populațiilor care ocupau
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cazuri, nesigur sau contestat). Prin urmare, ne putem gîndi la stat ca la o entitate teritorială. Cu toate că în unele perioade de timp și locuri teritoriul unui stat nu era mai mare decît un oraș, în ultimele secole statele și-au reclamat în general jurisdicția asupra unor țări întregi. Poate că unii ar încerca să răstălmăcească încercarea mea scurtă de a transmite înțelesul cuvîtului stat. Scrierile despre stat ale filozofilor politici probabil că ar avea nevoie de hîrtia ce s-ar obține
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dar să fie posibilă și realizabilă în limitele resurselor umane. Din fericire, toate cele trei metode converg spre aceeași serie de instituții politice democratice. Acestea sînt, așadar, cerințe minime pentru o țară democratică (fig. 6). Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă reclamă: 1. Oficiali aleși prin vot 2. Alegeri libere, corecte și frecvente 3. Libertatea de expresie 4. Surse alternative de informare 5. Autonomie asociațională 6. Cetățenie cuprinzătoare INSTITUȚIILE POLITICE ALE DEMOCRAȚIEI REPREZENTATIVE
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau țările, s-au ivit următoarele întrebări: cum ar putea participa efectiv cetățenii atunci cînd devin prea numeroși sau prea dispersați
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în mod rezonabil asupra intervalului exact și asupra modului în care acesta poate varia în privința diferitelor funcții și practici tradiționale. Ideea principală este că fără alegeri frecvente cetățenii ar pierde într-o măsură considerabilă controlul asupra oficialilor aleși. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ LIBERTATEA DE EXPRESIE? În primul rînd, libertatea de expresie este obligatorie pentru ca cetățenii să participe în mod efectiv la viața politică. Cum pot cetățenii să-și facă cunoscute punctele de vedere și să-și convingă concetățenii și reprezentanții să le
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
În cele din urmă, fără libertatea de expresie, cetățenii și-ar pierde repede puterea de a influența agenda hotărîrilor guvernamentale. Cetățenii fără voce pot fi supuși ideali pentru un conducător autoritar și ar fi un dezastru pentru democrație. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ DISPONIBILITATEA UNOR SURSE DE INFORMARE INDEPENDENTE ȘI ALTERNATIVE? Ca și libertatea de expresie, disponibilitatea surselor de informare alternative și relativ independente este cerută de cîteva criterii democratice de bază. Să ne gîndim la necesitatea înțelegerii luminate. Cum pot dobîndi cetățenii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu sînt doar necesare și oportune, ci chiar inevitabile. Asociațiile independente sînt de asemenea o sursă de educație și luminare civică. Ele oferă cetățenilor nu numai informații ci și ocazii de discuții, dezbateri și dobîndire a abilităților politice. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ O CETĂȚENIE CUPRINZĂTOARE? Răspunsul se află, binențeles, în motivațiile care ne-au condus la concluzia capitolului precedent. Aproape că nu mai e nevoie să le repetăm aici. Putem privi instituțiile politice prezentate în acest capitol și rezumate în figura 6
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a subliniat pentru prima dată Aristotel, sînt aliații firești ai instituțiilor și idealurilor democratice. Ultimul și poate cel mai important lucru este că, prin descentralizarea multor decizii economice la nivelul firmelor și persoanelor independente, economia capitalistă de piață nu mai reclamă un guvern central puternic sau chiar autoritar. O economie dirijată poate exista acolo unde resursele sînt reduse, iar deciziile de natură economică sînt puține și evidente. Dar într-o societate mai complexă, pentru a se evita haosul economic și pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adoptăm principiul . Capitolul 7. DE CE EGALITATE POLITICĂ II? COMPETENȚA CIVICĂ . Competența cetățenilor de a guverna . PARTEA A III-A. DEMOCRAȚIA ÎN PRACTICĂ Capitolul 8. Instituțiile politice ale democrației reprezentative moderne . . . . . . . . . . . . . De ce democrația cere alegeri libere, corecte și frecvente? . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse de informare independente și alternative? De ce democrația presupune existența unor asociații independente? De ce democrația reclamă o cetățenie cuprinzătoare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9. VARIETĂȚI I. DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI . . . . . . . . Însă cuvintele contează . Încă o dată
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
POLITICĂ II? COMPETENȚA CIVICĂ . Competența cetățenilor de a guverna . PARTEA A III-A. DEMOCRAȚIA ÎN PRACTICĂ Capitolul 8. Instituțiile politice ale democrației reprezentative moderne . . . . . . . . . . . . . De ce democrația cere alegeri libere, corecte și frecvente? . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse de informare independente și alternative? De ce democrația presupune existența unor asociații independente? De ce democrația reclamă o cetățenie cuprinzătoare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9. VARIETĂȚI I. DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI . . . . . . . . Însă cuvintele contează . Încă o dată: despre mărime și democrație . O dilemă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Instituțiile politice ale democrației reprezentative moderne . . . . . . . . . . . . . De ce democrația cere alegeri libere, corecte și frecvente? . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse de informare independente și alternative? De ce democrația presupune existența unor asociații independente? De ce democrația reclamă o cetățenie cuprinzătoare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9. VARIETĂȚI I. DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI . . . . . . . . Însă cuvintele contează . Încă o dată: despre mărime și democrație . O dilemă fundamentală a democrației . Dar mai bine mai mare alteori . Partea întunecată: negocierea între elite . Capitolul 11. VARIETĂȚI III
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cuvântului scris și rostit. Caracterizându-l, acad. Al. Zub scria: „Modernist cu preocupări multiple, atent la structurile social-economice, la viața politică, la raporturile internaționale, la cultură, el se recomandă totodată prin lucrări de minuțioasă reconstituire monografică și prin sinteze ce reclamă un spirit de largă amplitudineă”. Leonid Boicu s-a născut la 1 mai 1931, în localitatea Dondușeni din Basarabia. După studii secundare la Iași și Râmnicu Sărat, s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității Al.I.Cuza, devenind
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]