7,864 matches
-
Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul "Muncitor în repaus". Cei mai fervenți susținători ai operei lui Băncilă au fost ziarul de înclinație socialistă "România Muncitoare" prin profesorul Paul Bujor și doctorul Ottoi Călin care a publicat în ziarul "Viitorul Social" o serie de articole. El l-a inclus pe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
foarte preocupat de viața și activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost făcute în anul 1905 și ele au fost "Muncitorul" și "Muncitor în repaus". Artistul a vrut să zugrăvească cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o ținută dârză. Cu toate că liniile sunt nervoase, contururile nu au precizia și vigoarea pe care pictorul a reușit-o în picturile
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și o ținută dârză. Cu toate că liniile sunt nervoase, contururile nu au precizia și vigoarea pe care pictorul a reușit-o în picturile mai târzii cum au fost "Flămândul" și "Muncitorul" (1911), cunoscut și sub denumirea de "Meșterul" sau "Muncitor în repaus" (după denumirile pe care le-a purtat lucrarea din 1905 în ulei sau pastelul din anul 1909). Compoziția înfățișează un muncitor vânjos și masiv, figurat în poziție șezândă în timp ce-și fumează pipa. El este îmbrăcat în haine de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
continua joi cu vizitele la "S. Paolo fuori le mura", terminându-se, după un lung parcurs care ajungea până la "via Appia" la Sf. Maria cea Mare. La jumătatea drumului se opreau pentru la "Villa Celimontana" pentru gustare, conversare și pentru repaus. În unul din aceste pelerinaje, în 1563, întâlni pe Carlo Borromeo (sfântul de mai târziu) născându-se între ei o stimă și prietenie reciprocă. Filip insistă ca Borromeo să accepte episcopatul la Milano pentru a împlini reforma și în acest
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
plantele se protejează prin paiaj sau cultură intercalată (în regiunea Mund din Germania se folosește grâul), iarna și primăvara fiind perioada în care se înmulțește și acumulează substanțele nutritive necesare. În luna mai-iunie, frunzele se usucă iar planta intră în repaus vegetativ. Este momentul în care cormii se pot scoate din pământ pentru divizare. Cultura se menține în sol maxim 10 ani, în funcție de gradul de diviziune a cormului și de adâncimea la care a ajuns în sol. În general nu se
Șofran () [Corola-website/Science/306715_a_308044]
-
În calendarul persan Duminica este ziua secundă a săptămânii dar ei o numesc un număr unu și este deoarece prima zi care este Sâmbăta este numărată ca 00. În România, duminica a devenit zi liberă în 1925, prin adoptarea Legii repausului duminical și în sărbătorile legale.
Duminică () [Corola-website/Science/306967_a_308296]
-
trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de viață a trântorilor este între două și opt săptămâni și variază în funcție de sezon (activ sau perioadă de repaus) și de zona geografică. Matca este cea mai longevivă dintre membrii familiei de albine putând trăi până la 8 ani (este însă eficientă economic doar un an-doi, după care trebuie schimbată), este activă pe toată perioada vieții putând depune 1500-2500 și
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și care poate fi găsită, de altfel, și la Aristotel. O asemenea concepție implică negarea înseși a orbitelor și sferelor cerești, ceea ce nu este cazul la Cusanus. El trage totuși concluzia că nimic în lume nu se poate afla în repaus și afirmă că, întrucât imaginea lumii pe care și-o face un anumit observator e determinată de locul pe care acesta îl ocupă în univers și că, întrucât nici unul dintre aceste locuri nu poate pretinde o valoare absolut privilegiată (de
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie uniformă față de un sistem de referință inerțial sunt stări echivalente în acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă că un corp își păstrează una din aceste stări, atâta timp cât asupra lui nu acționează o forță
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
de ceas, care va constitui de asemenea un sistem de referință inerțial. În decursul unui interval de timp infinit de mic "dt", ceasul parcurge distanța "√(dx + dy + dz). Față de sistemul de coordonate legat de ceasul mobil, acest ceas este în repaus, adică "dx` = dy` = dz` = 0". Datorită invarianței intervalului "ds", se poate scrie "dx + dy + dz - cdt = -cdt`", de unde rezultă: Timpul "dt`" se numește "timp propriu". Folosind timpul propriu se poate defini "cvadriviteza" prin relația:
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
anti-origenist. După cum s-a indicat anterior, Sfântul Maxim afirmă, o dată cu predecesorul său capadocian, că mișcarea eternă în jurul Divinului ia naștere din chiar esența sufletului, ca o constitutivă. Sfântul Maxim a căutat să stabilească existența unei staze finale, sau al unui repaus, al mișcării morale a sufletelor, care trebuie atinsă, dar că aceasta trebuie să fie o fixare autentică, imperturbabilă în Dumnezeu - adică, nu o dacă acest termen înseamnă literar numai recuperarea unei staze instabile a sufletelor preexistente. Cum ar putea mișcarea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
al atitudinii lui Moise pe munte, în Exod 33, 21, când precizează că „acesta este lucrul cel mai minunat dintre toate: că același lucru este și stare și mișcare . Pentru că cel ce se înalță, cu certitudine nu poate sta în repaus, iar cel care stă nu urcă. Dar aici, a sta înseamnă a urca. Vreau să spun prin aceasta că, cu cât cineva este mai întărit și mai neclintit în Bine, cu atât progresează mai mult pe calea virtuții. Căci cel
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
timpul și să intre în veșnicie. Nici Sfântul Maxim nu poate concepe un timp sau un eon când sufletul nu ar progresa, din moment ce, așa cum am văzut anterior, infinitatea lui Dumnezeu maximizează perpetuu dorința umană pentru El. Sfântul Maxim angajează oximoronul repaus etern mișcător sau odihna pururea mobilă în descrierea acestei stări exaltate a ființei. El vorbește de o odihnă pururea mișcătoare în duminica vieții îndumnezeite. Este odihna pururea mobilă a celor plini de dorință în jurul Celui dorit. În Dumnezeu e o
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Grigorie de Nyssa care se continuă și în veșnicie<footnote Această idee este tratată mai pe larg în studiul lui Nicolae Fer. footnote>. O descriere deosebit de evocatoare ne vine în Răspunsuri către Talasie, 65, unde Sfântul Maxim vorbește de acest repaus etern mișcător și îl asociază oximoronului mișcare stabilă (eternă) sau mișcare identică stabilă. Nu putem respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că Sfântul Maxim este mai direct inspirat în acest limbaj al mișcării/repausului de ideea dionisiană a mișcării eterne neabătute
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
65, unde Sfântul Maxim vorbește de acest repaus etern mișcător și îl asociază oximoronului mișcare stabilă (eternă) sau mișcare identică stabilă. Nu putem respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că Sfântul Maxim este mai direct inspirat în acest limbaj al mișcării/repausului de ideea dionisiană a mișcării eterne neabătute și imuabile de care se bucură îngerii, sau mișcarea eternă perseverentă a Serafimului în ierarhia cerească<footnote Walther Völker a susținut existența unei legături pseudo-dionisiene în acest context. footnote>. Și Sfântul Grigorie de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ierarhia cerească<footnote Walther Völker a susținut existența unei legături pseudo-dionisiene în acest context. footnote>. Și Sfântul Grigorie de Nyssa are ocazia de a vorbi despre activitatea sublimă a Serafimului, dar o prezintă în opoziție cu zborul lor neobosit și repausul lor mișcător, starea lor neschimbându-se, sporind astfel paradoxul pur al mișcării și repausului în termeni cărora Sfântul Maxim este obișnuit să le reziste: Puterile bine orânduite care domnesc pururea, Domniile stăpânesc deplin, Scaunele sunt fixate în chip neclintit, Căpeteniile
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
footnote>. Și Sfântul Grigorie de Nyssa are ocazia de a vorbi despre activitatea sublimă a Serafimului, dar o prezintă în opoziție cu zborul lor neobosit și repausul lor mișcător, starea lor neschimbându-se, sporind astfel paradoxul pur al mișcării și repausului în termeni cărora Sfântul Maxim este obișnuit să le reziste: Puterile bine orânduite care domnesc pururea, Domniile stăpânesc deplin, Scaunele sunt fixate în chip neclintit, Căpeteniile (Începătoriile) rămân nerobite, Puterile binecuvântează neîncetat pe Dumnezeu, zborul Serafimilor nu încetează și starea
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Răspunsuri către Talasie, în: Filocalia...; a se vedea pe larg la Dumitru Stăniloae, „Sfânta Treime, plinătatea existenței și deci a iubirii”, în: Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic. footnote>. Într-o analiză detaliată a cadrului neoplatonic și a dimensionalității filosofice a repausului mișcător la Sfântul Maxim, Paul Plass a demonstrat modul în care Mărturisitorul prelucrează categoriile de timp, extensie și existență eonică în efortul de a descrie o stare indescriptibilă. Acest repaus mișcător presupune un tip de întindere sau interval<footnote Sfântul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
analiză detaliată a cadrului neoplatonic și a dimensionalității filosofice a repausului mișcător la Sfântul Maxim, Paul Plass a demonstrat modul în care Mărturisitorul prelucrează categoriile de timp, extensie și existență eonică în efortul de a descrie o stare indescriptibilă. Acest repaus mișcător presupune un tip de întindere sau interval<footnote Sfântul Grigorie de Nyssa a găsit o întrebuințare cuprinzătoare pentru acest termen, afirmând că nu există nici un fel de diastima sau întindere sau interval în interiorul ființei necreate a lui Dumnezeu, căci
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
create. Există un interval ontologic și epistemologic între ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o ființă finită deschisă infinitului, și totuși cunoaște și o mișcare eternă imobilă, din moment ce sfârșitul ființei umane finite este infinit și intangibil. Staza finală este astfel „o vibrație dialectică între timp și atemporal, între creatură
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
judecătoare a celor ce sunt. Numai aceasta se poate cuprinde din cele ale Lui: nesfârșirea. Iar a nu cunoaște din El nimic înseamnă a cunoaște că e mai presus de minte, cum au spus cuvântătorii de Dumnezeu Grigorie și Dionisie”. Repausul final nu este doar simplul opus la mișcării, ci ridicarea sa la un nivel mai înalt. Cu toate acestea, Sfântul Maxim neagă consecvent orice absorbție mistică, pentru că aceasta ar viola al ființei umane. Omul, ajuns la stadiul final al cunoașterii
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
că Sfântul Maxim, conștient nu numai de importanța Sfântului Grigorie de Nyssa în învingerea elementelor extremiste din gândirea origenistă, dar și de faptul că reprezenta o lectură prețioasă în rândul călugărilor, a examinat critic învățăturile venerabilului său predecesor, clarificând dinamica repausului și a mișcării, imanenței și transcendenței, activității și pasivității, naturii și harului, în al aspirației creaturii. Miza era o nouă teleologie, o nouă introspecție în misterul îndumnezeirii, cu profunde implicații pentru înțelegerea de către călugări a țelurilor praxisului monahal. Ca și
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
integrantă a cosmologiei aristoteliene. În viziunea lui Aristotel, lumea naturală avea patru elemente ce existau în anumite „stări naturale”. Aristotel credea că starea naturală a obiectelor cu masă pe Pământ, cum ar fi elementele apă și pământ, era cea de repaus pe pământ și că ele tindeau spre acea stare dacă erau lăsate libere. El făcea distincția între tendința intrinsecă a obiectelor de a-și găsi „locul natural” (adică tendința corpurilor grele de a cădea), ceea ce l-a condus la noțiunea
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
Galilei că viteza constantă este asociată cu lipsa unei forțe rezultante. Newton a avansat ideea că orice obiect cu masă are o inerție intrinsecă care se manifestă ca stare naturală de echilibru fundamental în locul ideii aristoteliene a stării naturale de repaus. Prima lege contrazice astfel concepția aristoteliană intuitivă că o forță rezultantă este necesară pentru a păstra un obiect în mișcare cu viteză constantă. Făcând din "repaus" același lucru cu "viteza constantă", prima lege Newton leagă în mod direct inerția cu
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
manifestă ca stare naturală de echilibru fundamental în locul ideii aristoteliene a stării naturale de repaus. Prima lege contrazice astfel concepția aristoteliană intuitivă că o forță rezultantă este necesară pentru a păstra un obiect în mișcare cu viteză constantă. Făcând din "repaus" același lucru cu "viteza constantă", prima lege Newton leagă în mod direct inerția cu conceptul de viteză relativă. Anume, în sisteme în care obiectele se deplasează cu viteze diferite, este imposibil de determinat care obiect este „în mișcare” și care
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]