7,372 matches
-
a tradus automat voința cetățenilor de a lua parte activă la gestionarea treburilor publice. Funcționarea curentă a asociațiilor constata Richard Balme nu este [...] decât incidental efectul mobilizării bazei sociale care vrea să acceadă la scena instituțională pentru a-și exprima revendicările 286". Mai mult, dezvoltarea asociațiilor părea să reflecte exercițiul clientelist al puterii. Formarea și consolidarea pozițiilor de influență în rețelele de relații ale asociațiilor permit șefilor acestora o anumită notorietate publică și îi fac interlocutori privilegiați ai municipalităților. În acest
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de obișnuiții ale căror interese, uneori chiar obsesii, nu apar ca având mize importante pentru cartier. Distanța între ceea ce se spune aici și ceea ce interesează majoritatea locuitorilor face ca aceste reuniuni să fie locul în care se exprimă mai curând revendicări personale, decât unul de formare a unei cereri colective. Sandrine Rui a rezumat într-o formulă lapidară diferitele reproșuri aduse participării democratice instituționalizate: "Pentru participanți, ca și pentru organizatori, exercițiile participative nu se desfășoară niciodată la momentul oportun, niciodată plecând
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La scara mai vastă a aglomerației urbane, se conturează, sub forma unei utopii directoare, o nouă modalitate de a guverna orașul. Aceasta se prezintă ca un savoir-faire al artei de a constitui împuterniciri pentru indivizii împinși să pretindă guvernanților satisfacerea revendicărilor oarbe la realitatea funcționării socialului. A guverna înseamnă a federa forțele implicate într-o dinamică ce ar aduce în sfârșit indivizilor sentimentul că sunt legați de politicile făcute în numele lor. Această conversie a spiritului public nu este atât de improbabilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației / 121 Capitolul 3. Modernizarea societății prin urban / 123 Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică / 125 Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului / 125 Metropolele de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avea un cuvânt de spus în deciziile privind orașul? Aveau să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Politice și Administrative (SNSPA) din București. În prezent este cadru didactic asociat la SNSPA. A publicat o serie de studii de specialitate în volume colective și un volum de autor - Grupurile de interese și politicile publice. Modele de agregare a revendicărilor sociale. IONUȚ CIOBANU este doctor în științe politice (Universitatea din București). Domenii de interes: partidele politice și sistemele de partide, alegerile și sistemele electorale, comportamentul electoral și geografia electorală. Dintre lucrări menționăm: AURELIAN GIUGĂL este licențiat în geografie (1998) și
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare." ... Anexa 1 CUANTUMUL ȘI TERMENELE privind plata taxelor pentru cererile de brevet de invenție și brevetele de invenție *Font 8* Revendicarea unei priorități: Nr. crt. 4 din anexa 1 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 28 din 15 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 23 mai 2007. Anexa 2 CUANTUMUL ȘI TERMENELE privind plata taxelor pentru cererile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182893_a_184222]
-
august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare." ... Anexa 1 CUANTUMUL ȘI TERMENELE privind plata taxelor pentru cererile de brevet de invenție și brevetele de invenție *Font 8* Revendicarea unei priorități: Nr. crt. 4 din anexa 1 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 28 din 15 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 23 mai 2007. Anexa 2 CUANTUMUL ȘI TERMENELE privind plata taxelor pentru cererile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205841_a_207170]
-
depozitate în pivniță. Nu dispunem de informații privind data la care imobilele și proprietățile de pământ despre care știm că au aparținut familiei Chirilă au fost confiscate de către stat, însă sursele orale și organele de presă confirmă în perioada post-decembristă revendicarea și recâștigarea de către familia Chirilă a actualei locații a Pieței Chirilă, căreia i s-a dat utilitatea și destinația actuală în perioada postdecembristă. Despre membrii familiei Chirilă dispunem de informații potrivit cărora aceștia au urmat cursurile Școlii nr. 3 de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
sigur, afirmația conform căreia un stat democratic oferă o varietate mai mare de libertăți decît oricare altă alternativă va fi contestată de cineva care consideră că toți am cîștiga o mai mare libertate dacă statul ar fi abolit în totalitate: revendicarea îndrăzneață a anarhiștilor 5. Însă dacă încercați să vă imaginați o lume fără vreun stat, în care fiecare persoană respectă drepturile fundamentale ale tuturor celorlalți în parte, iar toate problemele care necesită hotărîri colective se rezolvă pașnic prin acord unanim
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
le lăsăm deoparte și să acceptăm termenul de instituții. CUM PUTEM ȘTI? Cum putem stabili ce instituții politice sînt necesare pentru o democrație pe scară largă? Am putea analiza istoria țărilor care și-au schimbat instituțiile politice ca urmare a revendicărilor pentru cuprinderea mai largă a poporului și participarea efectivă la guvernare și la viața politică. Deși cei care încercau cu secole în urmă să obțină cuprinderea și participarea nu erau neapărat animați de idei democratice, începînd de prin secolul al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și participarea efectivă la guvernare și la viața politică. Deși cei care încercau cu secole în urmă să obțină cuprinderea și participarea nu erau neapărat animați de idei democratice, începînd de prin secolul al XVIII-lea tindeau să-și justifice revendicările apelînd la idei democratice și republicane. Ce instituții politice căutau și care din ele au fost cu adevărat adoptate în aceste țări? În al doilea rînd, am putea analiza țări a căror guvernare este numită democratică, în general, de către majoritatea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aduna nemijlocit pentru a face (sau propune) politici sau legi. (Voi reveni la această deosebire în curînd). Deși au contribuit adesea și alți factori, cele șase instituții politice ale democrației poliarhice s-au constituit, cel puțin parțial, ca urmare a revendicărilor referitoare la cuprindere și participare la viața politică. Toate șase există în țări despre care astăzi se spune în mare măsură că sînt democrații. Ați putea foarte bine întreba: nu sînt unele din aceste instituții nimic altceva decît rezultate trecute
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i garanta autonomia și independența 85. Ziarele catolice erau încurajate să aibă spirit de obediență și disciplină, după modelul militar: "trebuiau să dea ascultare celei ce are dreptul și datoria de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea a fost strâns legată de situația minorităților etnice și a statutului acestora. Abordarea problemei cultelor în vederea formării unei doctrine de stat a ținut cont de mai multe elemente: revendicările minorităților, concepțiile partidelor de guvernământ (dar și ale opoziției), de tratatele internaționale și nu în ultimul rând, de legile țării 418. Problema religioasă și cea a minorităților a constituit o preocupare constantă a statului român, urmărindu-se respectarea principiilor de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate (politica Concordatelor)808. Riscul eșuării acestei politici susținute de Vatican de creare a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor catolici etc. (Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet..., pp. 293-294; Mariuca Vadan, Le relazioni diplomatiche tra la Santa Sede e la Romania 1920-1948, Libreria editrice vaticana, Citta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
predecesorului și maestrului său. Manualul de patologie și cele 6 volume de clinică pe care le publică, sunt căutate, cercetate și consultate ca sursă de referință. În acest timp reușitele clinice sunt favorizate și de utilizarea anesteziei, antisepsiei și asepsiei. Revendicarea descoperirii lor de către medici din diferite țări nu estompează numele lui William Morton din Boston pentru anestezie, a lui Joseph Lister din Anglia și Ignaz Semmelweis precum și a medicilor vienezi pentru antisepsie și asepsie. Chirurgii fiind diplomați în medicină, ajung
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au născut câte un copil. Una dintre ele s-a culcat, din greșeală, peste el și copilul a murit. A schimbat copilul mort cu cel viu iar cealaltă a femeie a recunoscut că nu este copilul ei. Cauza conflictului era revendicarea copilului viu și, pentru judecare, au mers la Solomon. Regele le-a ascultat și s-a gândit să identifice adevărata mamă a copilului viu. A cerut o sabie pentru a tăia copilul și să dea fiecăreia câte o jumătate. Una
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros, dur, cu ceva apăsat în mers și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Balcani. Rolul istoricului naționalist din Balcani și din Europa Centrală este diferit de cel al istoricilor marilor puteri. Națiunile mici, aflate într-un punct nevralgic între trei imperii supernaționale (otoman, habsburgic și rus), nu dețineau capacitatea de a-și susține revendicările (juste sau nu). Iată de ce argumentele istorice au devenit foarte importante în regiunea aceasta, suplinind lipsa forței militare. Dimitrije Djordjevič scotea în evidență faptul că "doi factori determină relațiile dintre istorici și politică în Balcani: rolul jucat de istoriografie în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
povară, "pămîntul nimănui" se confruntă ce cel puțin o duzină de astfel de dispute de o intensitate egală sau mai mare. După apariția naționalismului, națiunea avea să devină aici unica realitate în sensul definit de Charles De Gaulle. Drepturile și revendicările naționale ale acestor națiuni mici se bazează adeseori pe istorie. Dar descoperim în aceste argumente o asemănare foarte mică cu cele ale lui Macaulay sau cu cele din Manifest Destiny. Slavofilul V. Soloviev spunea că: "Istoria este un martor; atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era autodeterminarea, ci, așa cum spunea un cîntec: "Mindent vissza ami a miénk volt!" ("Vrem înapoi tot ce a fost al nostru"). Toate cărțile de istorie, toate lecțiile de geografie, toate hărțile care circulau și spiritul general al învățămîntului reflectau aceste revendicări. Era spiritul politicii externe a Ungariei interbelice. Această politică revizionistă a făcut ca Ungaria să se alieze cu Mussolini și Hitler și a dus-o în ultimă instanță la un destin jalnic. Un incident ne poate da de gîndit. Masarýk
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În 1916, Antanta, supusă unor presiuni puternice, a cedat României întregul Banat, ca preț al intrării ei în război. Mai multe variante de granițe au fost prezentate delegației române la Versailles. Cea franceză și cea engleză erau cele mai favorabile revendicărilor românilor, granițele propuse de americani erau mai puțin favorabile, iar demarcația propusă de italieni era cea mai defavorabilă 22. Dar, toate granițele trasate de toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreii manifestau simpatie față de statul în care puteau pune mîna pe mai multă putere, adică URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o vară lungă și fierbinte, în timpul căreia ungurii și bulgarii și-au susținut tot mai insistent revendicările. Iorga și-a deschis pentru ultima oară școala de Vară de la Văleni, ceremonie desfășurată într-o atmosferă aproape palpabilă. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldați la granița cu România. URSS-ul a început să facă declarații cum că ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]