8,206 matches
-
frumusețea și gingășia florilor, despre faptul că florile rupte și culese în mod egoist, devin flori moarte și despre faptul că și alți oameni au dreptul să se bucure de frumusețea acestor flori. Nu era nimeni în jur, pornirea lui sinceră nu a putut fi admirată decât de mine. A fost o frumoasă și gingașă lecție și pentru copilul din parc, dar și pentru mine. Și prin asta, stima și dragostea mea pentru prietenul meu creștea mereu. Îi plăcea muzica și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nici astăzi, îi simt adesea lipsa și pot spune că adesea mi-e dor de el, de vorba lui blândă și sfătoasă, de felul minunat în care știa să mă asculte, de sfaturile lui înțelepte, profund umane, de participarea lui sinceră la toate bucuriile și necazurile mele. Era omul în care puteam avea oricând totală încredere, în care credeam fără rezerve ca în mine însumi. Se spune că prietenii sunt ca stelele, pe care uneori nu le vezi, dar știi că
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe credința în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici deosebit de important de observat o imagine profundă și bogată în conținut. „Ea fraga buzelor i-a dat Apoi l-a luat și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a fizicii, toate acestea însemnând deschiderea drumului în viață, pregătirea spre o etapă superioară a cunoașterii. Apoi „popa”, înseamnă cel care-i pregătește pe tineri și pe copii pentru o morală sănătoasă conform frumoaselor norme creștine, îi învață să fie sinceri, cinstiți, cu respect față de părinți și față de ceilalți oameni, cu respect față de muncă, cu iubire de neam, de țară și de Dumnezeu. Iată esența, modelul miniaturizat al educației de care avem nevoie cu toții, și mai ales cei tineri și foarte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de dărnicie, de sinceritate, de încredere în cei din jur, de bucurie pentru viață și pentru natură, copilul știe să se bucure de o mângâiere, de o jucărie, de tot ce înseamnă viață în jurul lui și știe să aducă această sinceră bucurie și celor din jurul său. Aici însă începe înfluența negativă, școala ipocriziei, a minciunii, a necinstei, a oportunismului, în numele pregătirii copilului pentru viață, pentru lupta cruntă din jungla umană. Poate că uneori experiența tragică a unor părinți ar putea motiva
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din jur. Aflați în cărucioare, în brațele sau de mâna părințior, o privire sau un gest prietenos îi face pe aceștia să-mi răspundă, să-mi zâmbească și să mi adreseze priviri dezarmante, pline de lumină, de căldură, de bucurie sinceră. O punte nevăzută se înfiripează dintr-odată între sufletul meu și cel al copilului. În acele clipe simt că mă topesc, uit tot ce e rău în lume și sorb cu nesaț lumina și căldura din ochii lor. Se spune
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Ion Runca: „Șapte babe blestemate stau de vorbă pe-nserate, șapte babe și-un băboi!” În peregrinările mele prin România actuală, am refuzat întotdeauna să dau de pomană unor oameni tineri și în putere, unora care se vedea că nu sunt sinceri și nu sunt într-adevăr nevoiași. Am dat însă întotdeauna unor bătrâni, retrași, care nu cerșau dar erau icoana vie a lipsurilor și a sărăciei. Mulți dintre aceștia au fost cândva oameni de valoare, prețuiți și respectați, dar pe care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la sărăcie, la războaie și catastrofe de tot felul, pentru a câștiga bani, putere și supremație. În principal, aceste ideologii se bazează pe ignoranța maselor, pe credulitatea acestora sau pe lipsa posibilităților acestora de a se informa direct la surse sincere. Un bun exemplu este extremismul Islamic, care se bazează pe faptul că milioanele de credincioși nu au citit niciodată Coranul, în primul rând pentru că nu știu să citească textele arabe și nu pot procura direct textul Coranului. Aceștia sunt îndoctrinați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a-i îndulci suferința? V-a putut lăsa rece suferința lui? Și dacă ai reușit să câștigi prietenia unui animal, în special a unui câine, nu ai fost uimit de marea iubire pe care ți-o dăruiește, de devotamentul lui sincer, de recunoștința lui pentru fiecare privire, fiecare mângăiere, fiecare cuvânt pe care se pare că îl înțelege după tonalitate, după expresia și gesturile noastre? Nici un om nu va putea să ne acorde asemenea sentimente curate și dezinteresate. Câinele însă te
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
amintesc ca prin ceață, că din oglindă, mă privea cândva un tinerel cu fața netedă și senină, cu ochii strălucitori, plini de energie și de voie bună. Avea pe vremuri tinerelul acela un aer visător dar optimist, poate naiv dar sincer și plin de căldură. Oare unde a rămas acel tânăr simpatic și prietenos, unde a dispărut, cine l-a răpit? Sau poate... ce zână rea l-a schimbat, l-a transformat, l-a îmbătrânit, l-a urâțit în halul ăsta
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toate astea sau poate că unii le află prea târziu. Poate de aceea, m-a învrednicit Dumnezeu pe mine să scriu aceste rânduri. Ce e de făcut? Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
luăm aminte... Presa asta plină de fufe care se plictisesc și, ca remediu, încearcă să ofere o dimensiune culturală și snoabă vieții lor. Și mă apucase atunci, în ziua aceea, o poftă cumplită să scriu o carte adevărată, o carte sinceră până la demență. Să-i fut în gură pe toți troglodiții, papagalii, maimuțoii. Oameni care în fond nici nu există. Nu-s decât niște ficțiuni. Mai avusesem experiențe triste în presă, de fapt, majoritatea fuseseră așa, dar asta pusese capac. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
topește deloc în textul literar, iar reciproca scârțâie și ea. Unii profi mă consideră poet. Mucles, bă, poete! Prozatorii - infestat de teorie. Oricum, am un stil hibrid, cu aparențe parodice de text bășcălios. Textele mele nu sunt însă decât asumate, sincere. De fapt, scriu așa pentru că n-am încotro. Nu se poate altminteri. Ar trebui să vă povestesc pe scurt viața mea pentru a înțelege. Asta și încerc să fac aici. Dar încep așa, din mai multe părți, până depistez o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ordonat, chivernisit. Era iarnă atunci. Mergeam acasă și aveam așa, un gol în stomac. Asta simt de fiecare dată când văd dealurile din preajma satului meu. Pur și simplu. Nu e pășunism, deși aș vrea odată să scriu un roman pășunist sincer, îngrozitor de sincer. Sau o carte de povești. Am așa, un sentimentalism contraproductiv. Sunt marcat poate și de cărțile din copilărie. Uite, atunci, lecturile de căpătâi îmi erau cărțile istorice ale lui Alexandru Mitru. Cărți în care Gelu își smulge săgeata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o anumită idee despre țăran, despre România profundă - și problema e că nu ne loveam în păreri, plus că și eu eram al naibii de căpos și nu voiam să cedez nici măcar un centimetru. Deși am vrut să scriu un roman pășunist sincer, al dracului de sincer, dacă așa ceva e posibil. Tocmai ca să le dau peste nas pășuniștilor de circumstanță. Nu voiam să-mi stric mâna. Publicasem în Miorița un reportaj despre Bușteni. Vorba vine publicasem, pentru că S.P., trebuie să mărturisesc, era cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
camera mea, găsisem un portret al unui copil, portret care apoi se evaporase. O poveste veche, despre care ei nu prea vorbeau. Nu semăna cu ei. Trăsăturile lor nu le regăseam la acel copil, destul de inexpresiv dacă e să fim sinceri. Mai aveam un televizor în cameră, la care priveam mai des decât pe fereastră. N-aveam ce să văd, o curte interioară și aceiași copii care bubuiau o minge de ușa aceluiași garaj. Deși jucasem enorm fotbal în copilărie, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să atingi pe nimeni. Doar obișnuitul salut, palma strânsă, câte o bătaie pe umăr, coate, genunchi recepționați prin autobuz, câte un trecător care te șterge tangențial pe trotuarul mult prea aglomerat. Dar puține din toate astea pot fi considerate atingeri sincere. Să-i povestesc despre tanti Fifi. Una care mergea cu patru perechi de chiloți pe ea, de teamă să nu fie violată. La mine la țară se petrecea asta. N-a fost niciodată la mine la țară. Cum s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nici el nu mai văzuse așa ceva. Albastrul acela era ceva necunoscut. Era cu Vali. Discută cu mine despre el cu o dezinvoltură jenantă. Parcă aș fi prietena ei, căreia vrea să se confeseze. Ea n-a avut niciodată o prietenă sinceră, bună, vorbesc acum de când s-a maturizat. Nu se pune perioada când se juca cu păpușile. Îmi spune mie tâmpenii intime, că Vali vrea să facă înainte de căsătoria lor și o petrecere a burlacilor. Tu știi cum e aia, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
siguranță certificat de prezența de spirit a mamei și caracterul său puternic, în sensul că noi copiii săi i-am moștenit firea năvalnică, clocotul acela lăuntric, dar mai cu seamă absența resentimentelor în relația cu semenii, ceea ce a impus legături sincere și durabile. Țin minte cât de bine arăta și ce forme frumoase avea mama; moștenea de altfel ținuta bunicii grămoștence Maia Bodarici. Orice piesă vestimentară, indiferent de croială și culoare, se așeza foarte bine pe corpul mamei și era totdeauna
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
implică, doamna dirigintă, într-o retorică boemă, i s-a adresat cumva la modul : Tovarășul Coteț, vă mulțumește rezultatul Marianei ? Văd că nu spuneți nimic. Să fie acesta un mod de-a accepta situația creată? Tovarășă dirigintă, vreți răspunsul meu sincer? Cât se poate de sincer și direct. Atunci vă voi răspunde sincer și direct. Eu sunt foarte mulțumit de nota fiicei mele. Atâta timp cât Iorgos, olimpic național a luat 7, fiică mea cu 5 ar putea fi rezervă la lotul olimpic
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
profesionalism. Și acum când ajung acasă și merg la faleză, mă relaxează și-mi induce o stare de 104 bine doar simpla vizualizare a liceului. Uneori îmi apropii mâinile și le lipesc de zidul rece, mereu rece dar prietenos și sincer. Și acum străbat cu plăcere drumul bătătorit de la faleză pe Karl Marx, azi Bulevardul Independenței, în parfumul și ambianța tufelor de trandafiri albi și galbeni. Cred că este mirosul cu care pot asocia acei ani frumoși și generoși. Vara lui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales două nume, parcă predestinate să fie ultimele din lista celor citați ca și act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o prietenie durabilă și sinceră pe care o întreținem și astăzi, însă mai mult telefonic și pe „Messenger”. Fetele mele, dragele mele colege și prietene de facultate, îmi cunosc meteahna indusă de mai slaba mea relaționare cu computerul și știu că Mihnea Nicolaie se ocupă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai poți spune, să poți schimba cu ceva direcția faptelor noastre ? A fost destul de greu să pot găsi calea prin cuvinte către sufletul și îngăduința profesorului nostru. Mi-am dat însă seama că totul se grefa pe naturalețea unui expozeu sincer, de suflet și pentru suflet, așa cum obișnuia s-o facă întotdeauna domnul profesor. Și ziua cea mare a sosit. Eram în formație completă la cursul domniei sale, așteptam intrarea domnului profesor, iar eu aveam în minte doar câteva jaloane pe care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am apucat bine să termin șirul explicațiilor mele, c-am și auzit suspinul oarecum încătușat al colegei noastre Beti, ce nu-și mai putea controla lacrimile. Alături de ea, toate colegele aveam același tremur organic, iar lacrimile se prelingeau nevinovate și sincere. Domnul profesor a redus simțitor distanța de la tablă la primul rând de mese, s-a apropiat de Beti, i-a atins ușor creștetul, pe mine m-a privit blajin și apoi ni s-a adresat tuturor: „Măi copii, liniștiți-vă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a deschis ușa sufletului meu zbuciumat atunci când timpul a cerut-o. Indice de personalitate, altruismul. Doamna doctor Tatiana Samoilă, medic primar specialist, interne, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență, Pașcani. Ne-am cunoscut prin intermediul copiilor noștri și am legat o prietenie sinceră și durabilă. Au fost chiar momente când, stoarsă de neputință și durere fizică am ajuns la spital, în garda doamnei doctor; acolo însă credințele noastre comune au spulberat neliniștea și au adus speranța. Indice de personalitate, modestia. Domnul doctor, Eugen
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]