11,011 matches
-
o limbă turcică, a ajuns în maghiară în forma sátor „șatră“, de unde l-a luat româna pe șatră. Este posibil ca traseul să fi fost și altul: cuvântul persan, trecut prin turcă, să fi ajuns la noi printr-o limbă slavă de sud: cf. bg., cr. šator. Cuvinte din chineză Cuvântul farfurie, despre care am vorbit deja, nu este singurul cuvânt de origine chineză existent în română. O serie de cuvinte chinezești au pătruns în multe limbi europene, de unde au fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Din hindi a ajuns în greacă în forma péperi. Fiind un cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom. piparcă „ardei“ vine din magh. paprika < ngr. pipéri. Polo, numele jocului sportiv bine-cunoscut, vine din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
adjective (acru, dulce, surd etc.). Cuvintele panro manice nu pun probleme etimologice. Chiar și în cazul unor cuvinte ca sprânceană, cu mai multe soluții etimologice, toate explicațiile sunt din latină. Este greu de explicat însă de ce s-au luat din slavă cuvinte ca obraz, care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică)și gleznă, cuvânt necunoscut în toate regiunile dacoromâne, care corespunde fr. cheville < lat. clavicula sau de ce trup < sl. trupŭ l-a înlocuit aproape peste tot pe corp < lat. corpus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
părțile vestice se folosește mai ales grumaz (deși este cunoscut și gât, termen răspândit prin școală). S. Pușcariu este de părere că grumaz trebuie să fi fost întrebuințat și prin alte părți ale teritoriului românesc, înainte ca gât, de origine slavă, să-l fi concurat și să-i fi restrâns întrebuințarea cu referire numai la vite sau să-l fi scos din uz; se cunoaște expresia grumazul (sau grumajii) gâtului, întrebuințată în regiunile în care circulă gât. Tot S. Pușcariu crede
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apărut sub influența derivatului inimos (provenit din înemos, cu î neaccentuat devenit i prin asimilare la i din silaba următoare). În expresii ca pe inima goală, se evidențiază sensul „stomac“ al lui inimă, care nu trebuie pus pe seama influenței vechi slave, fiindcă el s-a dezvoltat și în alte limbi care n-au fost în contact cu vechea slavă: fr. cœur înseamnă și „stomac“ în unele expresii ca avoir mal au cœur „a avea grețuri“, avoir le cœur au bord des
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
silaba următoare). În expresii ca pe inima goală, se evidențiază sensul „stomac“ al lui inimă, care nu trebuie pus pe seama influenței vechi slave, fiindcă el s-a dezvoltat și în alte limbi care n-au fost în contact cu vechea slavă: fr. cœur înseamnă și „stomac“ în unele expresii ca avoir mal au cœur „a avea grețuri“, avoir le cœur au bord des lèvres „a fi pe punctul de a vomita“, soulever le cœur „a dezgusta, a-i întoarce cuiva stomacul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș a fost considerat ca provenind din v. sl. kokošǐ, care înseamnă „găină“, etimon care ar corespunde ca formă, dar nu și ca sens: limbile slave (ceha, slovaca, ucraineana), în care kokošǐ denumește masculul, nu au influențat puternic româna, în timp ce există multe cuvinte românești duse de păstorii români în regiunea carpatică de la nordul țării noastre. Tot de la români termenul a ajuns la sași (kokošǐ) și la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
franceză (poate și din latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu, care vorbește de unele „dobitoace sălbatice: castorh, crocodil“. Breb este un termen popular în română, înregistrat prima oară în Lexiconul de la Buda (1825); cuvântul este de origine slavă. În slavă, este indo-european, înrudit cu lat. fiber, beber. Nu poate fi acceptată ideea că breb derivă din lat. fiber, cum au susținut unii cercetători; Al. Philippide credea chiar că termenul slav a fost împrumutat din română. În română, există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și din latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu, care vorbește de unele „dobitoace sălbatice: castorh, crocodil“. Breb este un termen popular în română, înregistrat prima oară în Lexiconul de la Buda (1825); cuvântul este de origine slavă. În slavă, este indo-european, înrudit cu lat. fiber, beber. Nu poate fi acceptată ideea că breb derivă din lat. fiber, cum au susținut unii cercetători; Al. Philippide credea chiar că termenul slav a fost împrumutat din română. În română, există și breabăn
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
poate fi acceptată ideea că breb derivă din lat. fiber, cum au susținut unii cercetători; Al. Philippide credea chiar că termenul slav a fost împrumutat din română. În română, există și breabăn, numele unei plante, care este tot de origine slavă: vine din sl. bebrǐnŭ, derivat al lui bebrǐ „castor“. În sfârșit, biber, cuvânt mai rar, folosit mai ales cu sensul de „blană de castor“, este împrumutat din germ. Biber, la originea sa îndepărtată fiind tot un cuvânt indo-european. cerb, lup
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
germanice, iar azur din arabă; noi le-am preluat din limbile romanice surori. În afară de vechile nume de culori, moștenite din latină, și de cele mai moderne, împrumutate majoritatea din franceză, româna are, din această sferă semantică, câteva cuvinte de origine slavă (băl „alb“, de la care s-au format derivate ca bălai, bălan; sur „cenușiu“) sau turcă (civit „albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc a fost moștenit de toate limbile romanice, numai în română și în alte două limbi surori (un dialect al retoromanei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave, dacă ținem seama de faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-o situație asemănătoare este și cuvântul plachie, care denumește mai multe feluri de mâncare: „mâncare de pește cu multe mirodenii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
albuș de ou, zahăr și migdale“, cuvânt a cărui formă inițială în română a fost picromigdală, este un împrumut din ngr. pikromýgdalo(n), compus din pikrós „amar“ + mýgdalon „migdală“. Cuvântul grecesc mýgdalon a pătruns la noi în forma migdală prin slavă. Prima atestare a termenului este de la sfârșitul secolului 19, în cunoscutul Dicționar român-francez al lui F. Damé. Cuvântul bezea care denumește tot o „prăjitură făcută din albuș de ou“ nu vine în română din fr. baiser, cum greșit spun dicționarele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți, derivat de la (a) muia, aluzie la înmuierea pâinii în supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit Anonymus Caranse besiensis (cca 1700), este înregistrat cuvântul scrob, de origine veche slavă. În același dicționar, există și ra(n)totă, de origine maghiară. Este un cuvânt curent și astăzi în graiul crișean. Revenind la omletă, acesta are, în franceză, origine foarte interesantă. Se poate spune că fr. omelette vine, prin diverse schimbări
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
naturaliștilor, în care termenul placenta din latina clasică a căpătat sensul de „placentă“ datorită asemănării cu o prăjitură plată. Colac „un fel de pâine, în formă de inel, împletită din mai multe straturi de aluat“ este un cuvânt de origine slavă, derivat de la kolo „roată“. Noi l-am luat de la slavii din sud (bg., sb. kolač), la fel ca albaneza, turca, maghiara, friulana și germana austriacă. Rezultatul normal, la singular, a fost colaci, cu pluralul tot colaci, ceea ce a dus la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la început, „steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase“. Sensul de „membrană care învelește
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
c.l.; haine lungi ce sunt dăspicate, dăschise pă denainte.“ În dicționarele românești, cuvântul este înregistrat ca derivat de la pulpă, după cum reiese și din glosare: „partea hainei care acoperă pulpele“. Excepție face A. de Cihac, care îl consideră împrumut din slavă, la fel ca poală. O soluție etimologică originală oferă V. Bogrea, fost profesor la Cluj, despre care Iorgu Iordan scria că a fost unul dintre cei mai mari etimologi români. Pornind de la variante ca polpană, pulpoană, care ar reprezenta faze
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin intermediul altor limbi. Ciubotă „cizmă“, folosit mai ales în Moldova (cf. și numele Ciubotaru/Ciubotariu), vine, la originea îndepărtată, din tc. çabata (unde a fost împrumutat din pers. čäbät „gheată de scoarță“). Cuvântul a pătruns în română printr-o limbă slavă de nord (cel mai probabil, ucr. čobita, genitivul lui čobit; cf. și pol. czobot, rus. čobot), iar în limbile romanice occidentale (it. ciabatta, fr. savate, sp. zapata) a intrat, probabil, prin arabă. Cuvântul tc. çizme a intrat în limbile balcanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În Franța, care a fost dintotdeauna în avangarda modei, urmașul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se ducere „a se duce“. În locul unor cuvinte latinești cu corpul fonetic redus, în română avem astăzi împrumuturi: lat. limus „noroi“ devenit rom. im s-a păstrat numai regional și a fost înlocuit, în limba comună, de noroi, împrumutat din slavă (sau, regional, de imală). La fel, lat. uva „strugure“ există numai în cele mai vechi texte românești și s-a păstrat în dialectele sud-dunărene; în Noul Testament de la Bălgrad (1648), cuvântul nu a mai fost înțeles și, de aceea, este explicat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din latină, fie că este vorba de evoluții fonetice regulate, fie de evoluții fonetice neregulate sau de schimbări semantice, sunt valabile și pentru cuvintele împrumutate de latina dunăreană (din traco-dacă, veche greacă sau limbi germanice) sau de română (din limbile slave, maghiară, turcă, greacă, limbi romanice, germană etc.). Moștenirea latinească din lexicul românesc poate fi prezentată din diverse perspective. Una dintre acestea, pe care am „cultivat-o“ în ultima vreme, este perspectiva istorică romanică, în general puțin studiată până acum. Prima
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
migratoare (goți, vizigoți, longobarzi), dinaintea constituirii limbilor germanice actuale, în timp ce german se referă la poporul german și limba lui actuală. Pe de altă parte, elementul germanic reprezintă superstratul limbilor romanice occidentale. Pentru română, acest rol l-a avut influența veche slavă. În stadiul actual al cercetării, elementul germanic este considerat nesemnificativ pentru română. Explicația constă, se pare, în faptul că natura și durata contactului dintre romani și popoarele germanice au fost diferite în Occident față de Orient. În Occident, contactul dintre cele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nord de Dunăre în secolele 6-7. Atrași de bogățiile Bizanțului, pătrund la sud de Dunăre, după prăbușirea limesurilor Imperiului Bizantin (anul 602). Multe așezări sunt distruse, sunt salvate doar în sud orașele de la mare, apărate de flota bizantină. Apar state slave și, începând din secolul 9, Biserica de limbă slavonă slavizează elementul romanic. În fața acestei puternice migrații, care ocupă văile și câmpiile de la sudul Dunării, o parte a populației romanice, strămoșii aromânilor actuali, a coborât din centrul Peninsulei Balcanice spre sud
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]