7,641 matches
-
rusești și crezînd cine știe! în sosirea izbăvirii pentru obidiții lui. (Să fie oare cu totul întîmplător apetitul neobosit cinic al corpolentului cineget?) Comunismul și l-a revendicat, oricum, cu benefic profit, pe conu Mihai. Descendenții de azi întru anacronic socialism și-l pot, la rîndu-le, revendica pe cel care s-a aplecat, îndestulat, peste sfrijiții lumii. Dacă n-ar fi atît de fascinați de îmbuibările aceleiași lumi. Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a face contabilitate și de a preveni ca diviziunile de clasă să se transforme În război deschis și revoluție de stradă. Într-o mare măsură, marele compromis european a reușit. Dragostea americanilor față de proprietate America nu a urmat exemplul european. Socialismul nu a prins niciodată rădăcini În pământul american. Economistul german Werner Sombart a pus aceasta pe seama faptului că lucrătorii americani beneficiau de o cantitate triplă de carne decât cei germani. El a scris: „Pe țărmurile fripturii și plăcintei, toate utopiile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce În ce mai mare, de către forțele pieței și guvernarea statului-națiune. Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În special, au ajuns să privească piața ca pe instituția cea mai importantă În domeniul relațiilor umane. După cum argumentau atât teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mind, J. Johnson, Londra, 1795, pp. 4-5. 33. Rousseau, Jean-Jacques, Discourse on the Origin of Inequality, În Rousseau, Basic Political Writings, Donald A. Cress (trad. și coord.), Hackett Publishing, Indianapolis, 1987, p. 60. 34. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976, p. 106. 35. Jameson, Anna Brownell, Winter Studies and Summer Rambles in Canada, reeditată la New Canadian Library, Toronto, 1990. 36. Johnson, Paul, The Birth ofthe Modern, Harper
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1961. Smith, Anthony D., Nationalism: Theory, Ideology, History, Polity Press, Cambridge, 2001. Smith, Dennis, Wright, Sue (coord.), Whose Europe? The Turn Towards Democracy, Blackwell, Oxford, 1999. Soja, Edward W., Postmodern Geographies, Verso, Londra, 1989. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976. Strauss, Leo, Natural Right and History, University of Chicago Press, Chicago, 1950. Strayer, Joseph R., On the Medieval Origins of the Modern State, Princeton University Press, Princeton, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat în timp destul de mult, în plan național, în domeniul specialității bolilor psihice. A fost un democrat convins, militant declarat pentru socialism, suferind mult timp consecințele unei atitudini care a fost plină de demnitate și de o nobilă modestie și consecvență. O retrospectivă de ansamblu a operei prof. Ballif conturează mai multe direcții de preocupări. Ne referim, mai întâi, la activitatea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unu: Da, da n-am nici o vină..., alții l-au îngropat în mine... n-am nici o vină... Gh. P. doi: N-ai nici o vină? Bun; da recunoști că ai spurcat scena și urechile oamenilor cu versuri despre marele partid, despre socialismul glorios și despre genialul conducător? Gh. P. unu: Da, recunosc. Gh. P. doi: ...că ai dat note de relații de cîte ori te întorceai din străinătate? Gh. P. unu: Da, recunosc, și ce-i cu asta? Gh. P. doi: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Uite-l că vine. Costache: Eu îți spun că n-o să vrea... Marieta: E, n-o să vrea! (intră Matei) Matei: Unde-i?! Costache: (în șoaptă) În cort... încă mai doarme... Matei: La ora asta?! Băiatul ăsta se mai crede în socialism... Păi dacă o să doarmă atîta și cînd... Ehei, piața liberă nu iartă. Aici, somnul, dacă nu naște chiar monștri..., naște faliți...! Eu mă duc să-l scol! Costache: (speriat) Nu... lasă-l... de-acuma se scoală el... Marieta: Așa l-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de viața ta. Numai atunci poți spune că, parcă, parcă, ești la începutul libertății... la începutul drumului... Octav: Și ce mai trebuie ca să și parcurgi drumul...? Groparul: Să nu fii obsedat de libertate... Atât... Știi de ce erau oamenii mulțumiți în socialism? Octav: Dar erau mulțumiți? Groparul: Domnule, erau, asta-i chestia! Și erau pentru că renunțaseră la libertate... Octav: Maestre, asta e ceea ce se cheamă perversitate filosofică... Groparul: Poate... dar numai la prima vedere... Hm! Regimul ăsta comunist era plin de subtilități
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și caracterul forțelor de producție; un anumit tip de relații de producție (baza economică) generează un anumit tip de instituții suprastructurale și ideologice. Marile tipuri de organizare socială (formațiunile sociale) reprezintă tocmai asemenea configurații structurale stabile: comuna primitivă, sclavagismul, capitalismul, socialismul. Analiza dinamicii sistemului. Elementele componente ale unui sistem interacționează multiplu; relațiile cauzale simple sunt înlocuite cu o cauzalitate multiplă, circulară, completată cu circuite de feedback și procese de echilibrare complexă. Starea la un moment dat a sistemului este, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unde ar fi trebuit să funcționeze criterii obiective, impersonale, derivate din exigențele eficienței. Relațiile de vecinătate, cu influențele lor reciproce, reprezintă o sursă majoră de conflict între sisteme. În mod special, conflictul se declanșează în cazurile de incompatibilitate: știință/religie, socialism/capitalism, opresiune/democrație. Marx a descris un caz special de conflict de acest tip: exploatarea unei colectivități de către o altă colectivitate. Și aceste relații dintre colectivități sunt cazuri de dominare a unui sistem de către un altul. Relații de concurență/cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile teoretice specifice ale sociologilor la provocările tranziției postcomuniste arată o gamă variată de concepte și teorii de nivel mediu de generalitate. În continuare voi oferi exemple din câteva domenii tematice: - teorii asupra socialismului românesc: foarte puțini sociologi români și-au dedicat eforturile analizei regimului comunist În România - programe de schimbare În anii ’60-’80, căderea regimului comunist, politicile publice În comunism (C. Zamfir și colectiv); identitatea etnică și economia de penurie În comunism
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legitimă În sistemul comunist s-a făcut istoric târziu. Legitimitatea sociologiei a fost recunoscută după mai mult de 15 ani de la instaurarea comunismului În România. Nou-venitul a trebuit să fie integrat În contextul interdisciplinar dat: marxism-leninism, materialism dialectic și istoric, socialism științific. Prima problemă care s-a pus pentru noii sociologi, pentru specialiștii din disciplinele existente, inclusiv pentru ideologi, a fost: ce este sociologia În raport cu toate aceste discipline? Care este locul ei În complexul filosofico-ideologic comunist? În România, teoria lui Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marx devenind unul dintre clasicii sociologiei. El nu a fost interpretat ca o analiză „materialistă și dialectică” a vieții și societății, ci În termeni mai specifici: o sociologie, o teorie a capitalismului, a claselor sociale, a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
claselor sociale, a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de construcție a comunismului. Din acest motiv s-a dezvoltat o teorie mai particulară care are ca obiect societatea actuală. Așa a apărut o nouă disciplină, numită „socialismul științific”. Aceasta era considerată a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de construcție a comunismului. Din acest motiv s-a dezvoltat o teorie mai particulară care are ca obiect societatea actuală. Așa a apărut o nouă disciplină, numită „socialismul științific”. Aceasta era considerată a fi o „aplicare” a materialismul istoric la analiza societății capitaliste și a programului de construcție a comunismului, dar exprima, În fapt, ideologia dezvoltată de mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o „aplicare” a materialismul istoric la analiza societății capitaliste și a programului de construcție a comunismului, dar exprima, În fapt, ideologia dezvoltată de mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În documentele celorlalte partide comuniste. În România, socialismul științific s-a exersat, pe schema clasică, tot mai mult pe interpretarea documentelor Partidului Comunist Român. Socialismul științific avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exprima, În fapt, ideologia dezvoltată de mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În documentele celorlalte partide comuniste. În România, socialismul științific s-a exersat, pe schema clasică, tot mai mult pe interpretarea documentelor Partidului Comunist Român. Socialismul științific avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a exersat, pe schema clasică, tot mai mult pe interpretarea documentelor Partidului Comunist Român. Socialismul științific avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din acest motiv, filosofia În țările comuniste a produs o cantitate mult mai mare și mai variată de lucrări, În timp ce socialismul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din acest motiv, filosofia În țările comuniste a produs o cantitate mult mai mare și mai variată de lucrări, În timp ce socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau aproape În exclusivitate explicări ale documentelor de partid. În ciuda denumirii de „socialism științific”, această teorie nu s-a fundat pe o „sociologie marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o cantitate mult mai mare și mai variată de lucrări, În timp ce socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau aproape În exclusivitate explicări ale documentelor de partid. În ciuda denumirii de „socialism științific”, această teorie nu s-a fundat pe o „sociologie marxistă”, ci pe „filosofia marxist-leninistă”. Și, În fapt, profesorii și cercetătorii din acest domeniu nu aveau o pregătire sociologică, ci filosofică. Marxism-leninismul părea a ocupa integral teritoriul explicației societății. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]