9,822 matches
-
realizezi această stare, repede și cu ușurință. În acest mod plăcut de relaxare, poți începe să recunoști propriile sentimente și senzații. Observă aceste senzații fizice pentru că ele îți spun când ai ajuns la nivelul de relaxare necesar pentru instrucțiuni și sugestii pozitive, care urmează să fie receptate de către mentalul nostru inconștient. Acum, ești gata să-ți dai instrucțiuni și sugestii pozitive. Începe prin a folosi propoziții scurte și simple. Vorbește în liniște către tine însuți: Sunt relaxat...mă simt bine
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
senzații. Observă aceste senzații fizice pentru că ele îți spun când ai ajuns la nivelul de relaxare necesar pentru instrucțiuni și sugestii pozitive, care urmează să fie receptate de către mentalul nostru inconștient. Acum, ești gata să-ți dai instrucțiuni și sugestii pozitive. Începe prin a folosi propoziții scurte și simple. Vorbește în liniște către tine însuți: Sunt relaxat...mă simt bine...pot să folosesc autohipnoza pentru a-mi îmbunătăți viața. Repetă aceste afirmații de câteva ori. Timp de câteva minute, bucură
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
mai puțin înțelept, mai puțin matur, acordă-ți iertarea. Imaginează-ți, dacă era altcineva în aceeași situație, ce i-ai fi spus? Cum l- ai fi alinat? Ce i-ai fi spus ca să-l calmezi?... Acum dă-ți ție aceleași sugestii liniștitoare, aceleași cuvinte de alinare... Privește sentimentul de vinovăție ca pe un balon colorat în roșu. În timp ce îl privești, el devine din ce în ce mai mic... Culoarea pălește. Balonul devine din ce în ce mai mic până când dispare complet... Relaxează-te și privește
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
creadă că spiritul se poate împăca definitiv cu lucrurile din această lume, în intervalul dintre nașterea și moartea terestră. Sensul culturii, cum vom căuta să-l lămurim în ultimul ciclu al acestei cărți, este acela de a hrăni spiritul cu sugestia vieții de dincolo de lume, cu imaginea anticipată a unei ordini eterne pentru care el are afinități substanțiale. Decăzută din această funcție spirituală, cultura nu mai are sens. Am fi însă unilaterali dacă am socoti întreaga cultură modernă alunecată pe această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică e la locul ei într-o partitură cum e Murmurul pădurii din drama Siegfned a lui Richard Wagner; dar aceasta nu e propriu-zis o descriere, ci o sugestie sonoră ce se întregește cu impresia vizuală a decorului scenic, în timpul reprezentației. Marea muzică însă rămâne artă în măsura în care refuză să imite zgomotele naturii, deși ar putea-o face cu mai multă izbândă decât oricare altă artă. Literatura, în sfârșit, nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nemurire. Arta nu ne convinge că suntem nemuritori, dar ne sugerează nemurirea; arta nu ne determină să fim fericiți, dar ne sugerează fericirea. Ea e imaginea sensibilă a posibilităților de dincolo de lume. Toată măreția și toată neputința ei stau în sugestia acestei posibilități ideale. Din această pricină, arta nu poate înlocui religia, cum au crezut unii că ar putea-o face. Credința religioasă e certitudinea ordinii veșnice și a nemuririi personale. Arta e numai sugestia posibilităților. De aceea, marile avânturi, prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și toată neputința ei stau în sugestia acestei posibilități ideale. Din această pricină, arta nu poate înlocui religia, cum au crezut unii că ar putea-o face. Credința religioasă e certitudinea ordinii veșnice și a nemuririi personale. Arta e numai sugestia posibilităților. De aceea, marile avânturi, prin care ea ne smulge pentru moment din viața comună, nu se pot susține în zenit decât înfășurate ca iedera pe certitudinile credinței religioase. Una din numeroasele definiții estetice ale artei e paradoxul: „infinit sensibilizat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu izbutește să ne facă să credem că suntem din cer. Bucuria spiritului mișcat de frumusețea ei stă numai în posibilitatea întrezărită a fericirii acesteia. Arta e o suspensie între pământ și cer. Ea nu poate crea certitudini, ci numai sugestia certitudinilor, pe care singură credința religioasă e în stare să ni le dea. Aici trebuie căutată deosebirea dintre arta profană și arta religioasă. E incontestabil că arta profană creează un climat de superioară euforie. Acest climat însă, cu fulgerele lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mare însemnătate pentru noi, care ne-am propus să arătăm că înțelesul cel mai înalt al creațiilor omenești zace în sentimentul fundamental, pe care l-am numit nostalgia paradisului. Ce este oare copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează. Muzica sferelor divine e asemănată cu glasurile lor. Aproape toți scriitorii își evocă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Întâlnirile au loc cel puțin o dată pe an, dar pot fi repetate, la intervale mai scurte în funcție de nevoi. Părinții au dreptul să consulte PIE oricând, și să participe în echipă cu drepturi egale ca și ceilalți membri. Ei pot aduce sugestii și pot contribui la stabilire obiectivelor, atât timp cât acestea sunt pertinente. Stabilirea planului de intervenție este o responsabilitate ce trebuie să plece de la considerentul că „ceea ce este bun pentru un copil poate fi ineficient pentru un alt copil”, deci acesta este
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
întotdeauna se acordă timp suficient executării unei sarcini, în funcție de abilitățile psihomotrice. Ghidarea, ajutorul din partea echipei va scădea cu timpul, astfel încât copiii să atingă nivelul maxim de independență. Aceasta se va realiza într-o anumită ordine: se așteaptă 10 minute, urmează sugestiile verbale, se prezintă un model, se continuă cu sugestiile gestuale, fizice parțiale și apoi ghidarea mână peste mână. Această ierarhie poate fi extinsă în funcție de nivelul disfuncției și a informației furnizate. Copiii autiști pot prezenta o caracteristică denumită și "learned helplessness
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
abilitățile psihomotrice. Ghidarea, ajutorul din partea echipei va scădea cu timpul, astfel încât copiii să atingă nivelul maxim de independență. Aceasta se va realiza într-o anumită ordine: se așteaptă 10 minute, urmează sugestiile verbale, se prezintă un model, se continuă cu sugestiile gestuale, fizice parțiale și apoi ghidarea mână peste mână. Această ierarhie poate fi extinsă în funcție de nivelul disfuncției și a informației furnizate. Copiii autiști pot prezenta o caracteristică denumită și "learned helplessness" descrisă prin incapacitatea de a face un lucru datorită
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
evenimente de tot felul); - comportamentul neangajat - caracterizat prin grad de angajare foarte redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: - comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; - comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; - comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: - comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; - comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; - comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
respingerea sugestiilor celorlalți; - comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar al directorului, care nu respectă competența cadrelor didactice. La rândul lor, profesorii dau
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
publică, transmițător de cunoștințe și educator, evaluator al elevilor, partenerul părinților în sarcina educativă, membru al colectivului școlii, coleg. Pentru aceasta, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și a evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudini de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea, profesorul se găsește în situații conflictuale (părinții solicită adesea o atenție specială copiilor lor; transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului: unii sunt preocupați pentru transmiterea de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea dintre școală și familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
încât noi nu reușim să ne gândim la autonomia elevilor decât ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor o arie mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bază de principii și, ca atare, o work in progress, care suportă și chiar necesită completări, precizări și reformulări. Din acest motiv, am privit integralismul ca pe o opțiune primă, dar nu ca pe o orientare exclusivistă și am acceptat sugestii și din partea altor direcții și perspective de cercetare (cognitivism, "poetică antropologică" ș.a.), atunci când principiile și obiectivele demersului nostru legitimau asemenea alianțe. Afirmațiile anterioare se pot verifica printr-o simplă parcurgere a structurii volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a emis chiar o "lege" ("legea conversiunii textemelor în repertoreme"6), potrivit căreia orice traducere tinde către convenționalizarea textemelor din discursul-sursă, prin reducerea lor la niște formule cât mai uzuale/abstracte. Prin urmare, deși promit să ofere prin deschiderile lor sugestii utile pentru un vast câmp de aplicații, cele două accepțiuni ale textemului pe care le-am amintit mai sus ridică o serie de probleme dificile, datorate în primul rând impreciziei termenilor. Astfel, lingvistica (adică gramatica) textuală a lui Walter A
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textuală. Tocmai de aceea, contextul este atât de important pentru orice text, deoarece doar prin intermediul lui, indiferent dacă este context verbal sau extraverbal, textul își dobândește sensul."288 5.4.3.2. În Texlinguistik, Coșeriu a făcut, de asemenea, câteva sugestii pentru o clasificare a funcțiilor textuale ca "funcții ale vorbirii într-o anumită situație"289. În acest sens, fondatorul integralismului a propus ca, mai întâi, să se disocieze funcțiile textuale implicite (care "sunt date pe baza presupozițiilor textului": "refuz, acceptare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și descriptiv, 'mecanismele' "designării metaforice" [ale textemelor - n.n.], ca un complex de operații de "determinare reciprocă a universaliilor", "cu ajutorul contextelor și situațiilor" în care să se producă acel spor semnificativ al cunoașterii, definitoriu pentru creația metaforică în limbaj"320. O sugestie importantă pe care Borcilă o oferă în această privință este că ne aflăm în "domeniul în care abordarea integrală va putea "recepta și încadra", în perspectivă proprie, cele mai importante câștiguri strict empirice ale semanticii cognitive"321. 2.5.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe care pragmatica a încercat să le depisteze și să le ordoneze încă din anii '60 ai secolului trecut, reprezintă deocamdată unul dintre sectoarele insuficient explorate ale integralismului lingvistic. În cunoscuta sa Textlinguistik (1977), Coșeriu a oferit chiar el câteva sugestii în această privință, dar nu și-a propus să realizeze o taxonomie exhaustivă a funcțiilor textuale 392. Totuși, la fel ca în numeroase alte cazuri, observațiile coșeriene se dovedesc extrem de utile pentru o posibilă sistematică a funcțiilor textuale. Astfel, toate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală”, de E. Ionescu). Alte obiective; de urmărit: 1. componenta sau componentele morfologice ale titlului; 2. valoarea lexicală, semantică a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei părți indivizibile se numește motiv.” Ț B. Tomașevski); - poate fi socotit un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]