9,583 matches
-
Un experiment, desfășurat în mai multe etape, confirmă existența unei alcătuiri care consumă apă și lapte, fără a se atinge de hrana solidă (10 iulie): "M-am repezit către masă. Cârpele cu care învelisem sticlele rămăseseră imaculate. Am desfăcut sforile, tremurând de teamă. Cineva băuse toată apa! Cineva băuse tot laptele". O experiență psihiatrică stranie (destul de deficitar inclusă în narațiune, mai ales din cauza proporțiilor) îl tulbură și mai tare pe erou (16 iulie): "M-am întors la hotel; n-am putut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase: nu era postelnicul acela ce căuta. Ea retrase mâna repede, se scoală, se depărtează; crede că postelnicul o preurmă; iese din cameră și se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în pat dinaintea figurii hâde a duducăi Safta, care din ce în ce se strâmba și tremura mai mult, și a cărei ochi stinși se pironea asupra mea". Paralizia corporală este urmată de o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură din tablou, iar starea de tensiune se disipează într-un deja familiar anticlimax secund, constituit de intruziunea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în postură de somnambul. Acesta din urmă, aflat dincolo de frontierele catifelate ale raționalului, iese din casă și ajunge în grădină, lângă un dud bătrân. Ceea ce urmează este terifiant în chip straniu, lipsa de reacție a naratorului fiind responsabilă de tragedie: "Tremuram de frică. Nu știam ce să fac. El [...] se agăță de primele ramuri, se îndoi de mijloc, rezemându-se în picioare și începu să suie printre crăcile groase ale dudului". Cu vioara și arcușul în mână, cu silueta scăldată de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mișcă ceva ca o mogâldeață neagră". Forma necunoscută nu răspunde, însă naratorul este stăpân pe simțurile sale: "de văzut, vedeam bine: ceva mergea înaintea mea. Frica începu să mă cuprindă așa cum te cuprinde înghețul. părea că orice părticică din mine tremură, e gata s-o ieie la fugă, să lovească". Disperat, omul se lansează în urmărirea ființei stranii, simultan înfricoșat și atras de aceasta, străbătând pădurea deasă și ostilă și oprindu-se abia în fața unui masiv muntos, din măruntaiele căruia se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
setea, o sete mistuitoare, inumană, sugerată, epic, prin repetiția enunțului: "Îi era sete! Îi era sete! Își mai răcorea limba și pleca iar". Detaliile supliciului fizic, ale torturii provocate de efortul supraomenesc nu întârzie, completând scena: "Dar vinele picioarelor îi tremurau, sânul i se umflase și o înțepa îngrozitor". La capătul încordării prometeice, femeia intuiește proximitatea salvării: "Atunci, prin zborul frunzelor, Agripina zări coasta Brăcinelului, masa de stâncă și cu poale de brazi pe care era stâna lui moș Dănilă". Intervalul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tare, cu atât chipul căpitanului se luminează; cu cât el scrâșnește, cu atât militarul râde mai zgomotos și mai vesel". În cele din urmă, ofițerul pleacă împreună cu trupa, lăsându-l pe erou pradă unei noi crize nervoase: "Dis-de-dimineață, d. Stavrache, tremurând de friguri, era la popa satului, rugându-l să vină negreșit până seara, să-i facă sfeștanie acasă". Lectorul știe deja că actul de exorcism sui generis ratează, fiindcă demonul care trebuie alungat nu vine din Infern, ci este un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe Brumă. Într-o zi, Maria a surprins o ceartă teribilă iscată între cei doi, încheiată cu plecare furtunoasă a intrusului: "Boierul stătea în pragul ușii de la birou. Cu mânie în ochi dar parcă și cu spaimă, gâfâia și îi tremurau buzele și se ținea cu mâinile de piept". Negriciosul, despre care lectorul intuiește că îl șantaja, material, pe Manole, n-a mai călcat în casă până în ajunul înmormântării, când a intrat cu forța în casă, bruscând-o pe Maria. Costache
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care Eliade alternează tablourile diegetice, acțiunea fiind suprinsă pe cel puțin două planuri paralele. Astfel, partea a șaisprezecea se deschide cu imaginea nudă a Christinei, suprinsă la apogeul procesului de seducție sexuală. Terifiantul se metamorfozează, subit, în poftă carnală: "Egor tremura, dar nu mai era un spasm de teroare, ci nerăbdarea trupului lui întreg, mistuirea lui delirantă în așteptarea marii dezmierdări. Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întâi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se adunară, pâlcuri-pâlcuri, morții, scurgându-se de pe toate ulițele" (sugestia gerunziului este puternică). Preotul, "singurul din sat care nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
neglijent, celei horror), notând că aceasta "întrupează ceea ce este, paradoxal, temut și dorit deopotrivă" (2005: 13). 8 Ambele cuvinte latinești sunt înrudite cu un binom terminologic sanscrit. Verbul terrere poate fi pus în relație cu sanscritul tras, care înseamnă a tremura sau a se teme, în timp ce verbul horrere poate fi comparat cu sanscritul hrish, care înseamnă a-i face cuiva părul măciucă. Pentru mai multe amănunte, cf. Skeat, 1993: 208, 499. 9 Ann Radcliffe a devenit celebră în urma publicării romanului gotic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
specificație suplimentară: În codru. În Ilustrațiunea română, un critic care preferă anonimatul ne oferă o interpretare care prin forța sugestiei și accentele dramatice reflectă literar sensibilitatea simbolistă care animă tabloul: Scena se desfășoară într-o pădure bogată, în care frunzele tremură în lumina gălbue și mângâietoare a unui soare ostenit, într-o pădure în care toamna a început să-și risipească cu dărnicie aurul ei, pălind frunzele, tivindu-le pe unele cu mătase galbenă, topind pe altele în picături de prețios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să coincidă cu cea a debarcării aliate la Salerno. Între timp, Badoglio, de teama represaliilor germane, s-a răzgândit. Eisenhower i-a comunicat însă că el va face cunoscut la ora 6:30 capitularea Italiei, indiferent de atitudinea primului-ministru italian. "Tremurând de spaimă", Badoglio a anunțat și el capitularea Italiei după o oră și jumătate [2, p. 263]. În noaptea de 8 spre 9 septembrie, forțele germane au început încercuirea Romei. Badoglio și familia regală s-au instalat în stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Încrederea și exigențele opiniei colective, care fomează În fiece clipă un fel de câmp gravitațional În sânul căruia se definesc și se situează relațiile dintre vrăjitor și cei pe care Îi vrăjește.” Acești vrăjitori au fost văzuți schimbați la față, tremurând din mâini și din picioare și apoi din tot corpul, clătinându-se și aruncându-se la pământ, ca și morți timp de mai multe ore. „Revenindu-și În fire, aceștia oferă un spectacol oribil, Își revin Încet, tremurând din toate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la față, tremurând din mâini și din picioare și apoi din tot corpul, clătinându-se și aruncându-se la pământ, ca și morți timp de mai multe ore. „Revenindu-și În fire, aceștia oferă un spectacol oribil, Își revin Încet, tremurând din toate membrele. Apoi, ca și când ar fi fost posedați de Furii infernale, ei se răsucesc În așa fel Încât a-i putea crede că un singur oscior nu le-a mai rămas pe loc. În sfârșit, ca și cum s-ar trezi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de o cădere Într-un somn hipnotic a unor femei În duminica Rusaliilor În jurul orei trei, a doua zi la prânz, iar În ziua următoare la ora nouă dimineața, trezite fiind de cântecul „cărăbușului”. Înainte de a leșina, femeia Începe să tremure, cade jos, se agită și lovește totul În jur. Urmează apoi ritualul de trezire: „doi bărbați se apropie de ea și trei femei-regine. Regiicărăbuși țin o sabie În mână și se cântă și dansează, În jurul femeii leșinate, strigându-se: hop
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aceeași, Însă există diferențe În privința dansurilor. Spectacolul, atât catarctic cît și coregrafic, prezintă diferențe neînsemnate. Scopul principal este unul terapeutic, de vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
acasă. Îmi amintesc, iar uneori chiar retrăiesc momentele acelea, era un coșmar. Prima zi de filmare. Mergem acasă la șeicul Erol, pe care îl știam de o vreme, ca să-l filmăm. Șeicul Erol se emoționa atât de mult încât îi tremurau mâinile. Pur și simplu nu se aștepta, nu se gândise cum se va petrece filmarea. Mi-a zis: Da, mi-a zis că vrea să fie filmat, OK, și când am apărut cu echipa a fost surprins, nu știa că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
aștepta, nu se gândise cum se va petrece filmarea. Mi-a zis: Da, mi-a zis că vrea să fie filmat, OK, și când am apărut cu echipa a fost surprins, nu știa că așa se face. A început să tremure atât de mult încât am oprit filmarea. Am zis că revenim a doua zi. La care cameramanul, după ce am ieșit din curte, mi-a spus foarte furios: Eu mâine plec la Bruxelles, am terminat. Am fost foarte surprins. De ce? l-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
îmbini elemente de documentar cu elemente de postprocesare, care duce zona respectivă spre experiment, ar fi fost altădată, mă refer la anii '60, chiar '70, lucruri de neconceput. Așa cum în ceea ce privește imaginea, să pornești cu aparatul în mână, iar aparatul să tremure ca și când ar surprinde pe viu realitatea respectivă, să intri în beznă sau în lumină puternică, ar fi fost din punctul de vedere al unui mare operator, precum, de pildă, Ovidiu Gologan, o mare eroare. I-ar fi dat patru studentului
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Președintele era foarte controversat, în presa occidentală apăreau atunci tot timpul reportaje despre cum nu se respectă drepturile omului, că opoziția este mazilită, că e un regim dictatorial ș.a.m.d. Șeful lui de cabinet, care obținuse pentru mine interviul, tremura în spatele meu, știa că, la o întrebare incomodă, lui poate să-i zboare capul. Am încercat să mă transpun în situația președintelui, care a făcut foarte multe lucruri rele, dar și foarte multe lucruri bune, și m-am gândit cum
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ai timpul, resursele și o conjuctură favorabilă. Aveam un script de vreo 40 de pagini, scris înainte de filmare, bazat pe arhivă, personaje, povești etc. Era aproape un scenariu. Mi-l ceruseră și televiziunile, și partenerii mei din Germania, toți, cumva, tremurau. Toți se gândeau că, în mod cert, aveam un subiect foarte bun, dar să nu ratez la realizarea lui. Așa că am fost nevoit să scriu un astfel de script. Cum s-a desfășurat etapa următoare? Am filmat și în SUA
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]