7,238 matches
-
de urbanism. Toate proiectele edilitare care nu au fost finalizate în timpul scurtului său mandat, s-au realizat în timpul succesorilor săi. În timpul vieții sale a contribuit la îmbunătățirea orașului Ploiești, atât din punct de vedere al igienei, cât și în ceea ce privește planificarea urbanistică. Între 1932 și 1935, în colaborare cu arhitecții Ion Davidescu și S. Vasilescu, a dezvoltat un plan de sistematizare a orașului. Acest plan avea ca scop mărirea ponderii spațiului verde, îmbunătățirea traficului auto și feroviar și, în general, dezvoltarea organizată
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
și, în general, dezvoltarea organizată a orașului. Planul prevedea modul de dezvoltare urbană și densitatea optimă a populației, spațiul alocat instituțiilor publice și culturale, școlilor și parcurilor. Detalia, de asemenea, regulile care defineau ceea ce azi se numește plan de dezvoltare urbanistică. Proiecte de sistematizare a întocmit și pentru localitățile Câmpina și Mizil din județul Prahova. Aceste proiecte au fost aplicate până în 1945 când comuniști au preluat controlul administrației locale. De subliniat este faptul că acest plan nu avea nimic în comun
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
a fost hărțuită de Securitate până aproape de moartea arhitectului, în 1960. Fără vreun venit, și fiindu-i refuzată o pensie decentă de către autoritățile comuniste, el avea să lucreze până la vârsta la 74 de ani la Institutul de Construcții și Planificare Urbanistică (ISPROR). Începând cu 1953, din ICSOR ("Institutul Central pentru Sistematizarea Orașelor și Regiunilor"), el a fost detașat la Departamentul pentru Monumente Istorice pentru o perioadă de 4 ani. Pe 12 februarie 1957, a fost pensionat, având o remunerație redusă. În ciuda
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
arhitectului : Pe lângă calitatea sa de om de artă și de cultură, Toma T. Socolescu a avut și un angajament politic limitat. Mandatele sale de primar, consilier municipal și deputat au fost pentru el mijloace de a-și înainte proiectele culturale, urbanistice sau de arhitectură. Fiind un student activ și patriot, legăturile sale puternice cu Nicolae Iorga l-au determinat să își asume responsabilități politice în cadrul Partidului Naționalist-Democrat. Cu toate acestea, el a rămas deschis dialogului, având numeroase legături și prietenii cu
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
cu mijloace specifice, programa de învățământ rezervă un loc important pregătirii de arhitectură (primele patru semestre). În al doilea ciclu de studiu, procesul educațional este orientat către planificarea și proiectarea urbană prin dezvoltarea unor aptitudini de cercetare, tehnică și concepție urbanistică. Principalul mijloc este lărgirea orizontului de înțelegere a spațiilor urbane și teritoriului prin abordări multidisciplinare. Activitățile educaționale (cursuri, seminarii, dezbateri, exerciții, studii în atelier) sunt canalizate spre legarea planificării și proiectării urbane de conceperea proiectului urban. Sistemul de evaluare este
Facultatea de Urbanism și Peisagistică () [Corola-website/Science/316445_a_317774]
-
criticat de ONG-uri pentru demolările autorizate, recunoaște că „s-au făcut greșeli”, dar contestă competențele lui Nicușor Dan în acest domeniu, cu toate că îl consideră „un exemplu de curaj”. În martie 2008, asociația a publicat un raport, „București, un dezastru urbanistic”, în care se discutau problemele actuale ale Bucureștiului și metode de a se rezolva. În același an, în timpul alegerilor locale, împreună cu alte ONG-uri, asociația a publicat un "Pact pentru București", care a fost semnat de toți candidații pentru postul
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
fost propus pentru excludere din PD-L pentru această susținere și criticile la adresa lui Silviu Prigoană, însă ulterior conducerea partidului a retras propunerea. Andrei Pippidi, istoric medievalist, scriind în "Dilema Veche", deplânge starea urbanismului în București, dând exemplu faptul că Planul Urbanistic General a fost modificat de trei mii de ori în ultimii 6 ani pentru a fi adăugate excepții individuale la regulile generale de construcții. Astfel, Pippidi consideră că singurul care ar putea salva „o parte de neînlocuit” a Bucureștiului este
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
este, conform Planului Urbanistic, unul din cele trei sectoare planimetrice din municipiul Bălți. De regulă, termenul este utilizat de populație pentru a desemna doar partea veche a sectorului, denumită cartierul Pământeni. Sectorul include două formațiuni locuibile - Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
competiție acerbă pentru obținerea centrului administrativ al celor „Două Scaune”. Astfel fiecare din cele trei localități încercă să-și mărească renumele printr-o construcție sacră cât mai impunătoare. În 1397 este atestat ca cetate. Ca orice așezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. Impresionantul monument de cult îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renașterii, apărat fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
gări. În Statele Unite și în Canada (îndeosebi în Noua Anglie) acel stil a fost adoptat și pentru locuințele private, cu adăugiri de anumite elemente „italienizante” sau neogotice. Turnulețele cu mansardă au devenit un element foarte răspândit în multe proiecte. Planul urbanistic adoptat de New York City în 1916 a favorizat construirea mansardelor; pentru clădirile înalte exista restricția ca ultimele etaje să fie prevăzute cu fațadele retrase, față de cele ale etajelor inferioare. În mod evident consecința aceastei proceduri a fost adoptarea mansardei din partea
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
coline ale Romei, cu toate că a fost cuprinsă între marile ziduri ridicate de Aurelianus, în anii 270-273 e.N. Obeliscul s-a prăbușit chiar pe locul consacrat în epoca romană. Papa Sixtus al V-lea (Quintus) l-a cuprins în planurile sale urbanistice, dar nu a mai apucat să-l folosească. Athanasius Kircher a fost primul care a observat similitudinea inscripțiilor lui cu cele de pe obeliscul din Piazza del Popolo și a sugerat papei Alexandru al VII-lea ideea unei noi folosiri a
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
pentru a împodobi spina Circului lui Maxentius (306-312 e.N), amenajat de împărat pe Via Appia, în onoarea fiului său Romulus, mort în 309 e.N. Acolo a fost găsit rupt în mai multe bucăți. Obeliscul nu a intrat în planurile urbanistice ale papei Sixtus al V-lea (Quintus). El a trebuit să aștepte până în 1651, sub pontificatul lui Innocentius al X-lea, pentru a fi restaurat și plasat de Bernini pe fântâna sa din Piazza Navona (Fântâna celor Patru Fluvii), fostul
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
stradală este, înainte de toate, „un fenomen economic pentru că obiectul esențial al publicității îl constituie creșterea vânzării și extinderea întreprinderii.” În Galați, au dispărut 50 de panouri publicitare până la sfârșitul anului 2010, acesta fiind considerat „un prim pas în rezolvarea problemelor urbanistice”,după cum afirma viceprimarul orașului Nicușor Ciumacenco, iar în Craiova, reprezentanți ai primăriei susțin că situația economică nefavorabilă a dus la golirea panourilor publicitare, de unde reiese că firmele de publicitate traversează o perioadă dificilă. Clujul face o excepție în ceea ce priveste
Publicitate stradală () [Corola-website/Science/325040_a_326369]
-
la hectar. Partea de sud a raionului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări, cu precedent înalt de amortizare fizică și morală, care necesită acțiuni reconstructive serioase. "Zonificarea funcțională a teritoriului: Situația existentă". Planul Urbanistic General al or. Bălți. INCP „Urbanproiect”, Chișinău, 2005, p. 6-7.
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
Ilfov, învecinându-se la nord și nord-vest cu comună Domnești, la est și sud-est cu orașul Bragadiru și la sud cu comună Cornetu. Comună Clinceni are o suprafata totală de 2367 ha , suprafața aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
() este un politician român, fost primar al Sectorului 4 din București, din partea PNL în perioada 2004-2008. Acesta a câștigat alegerile în turul al II-lea cu pește 60% din voturi. Ca primar, a implementat primul proiect urbanistic integrat din Sectorul 4, realizând lucrări în valoare de peste 80 de milioane de euro. s-a nascut pe 3 mai 1965, în orașul Beiuș, județul Bihor. Este absolvent al Colegiului Național „Spiru Haret” din București și licențiat al Universității de
Adrian Inimăroiu () [Corola-website/Science/324822_a_326151]
-
și Adevăr Sector 4. În 2004, la numai 39 de ani, a fost ales primar al Sectorului 4 din București, cu peste 60% din voturile exprimate în turul al II-lea. Principalul său proiect în calitate de primar a fost realizarea Planului Urbanistic Integrat, o investiție de peste 80 de milioane de euro în Sectorul 4. Acesta a presupus realizarea simultană a 1354 de proiecte, între care s-au regăsit crearea a 22.000 de noi locuri de parcare, reabilitarea a 470 de străzi
Adrian Inimăroiu () [Corola-website/Science/324822_a_326151]
-
Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fortăreața nu domină împrejurimile de la înălțimea unei coline, ci se situează într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic. Deși aflată la mică distanță de strada principală și centru, evoluția urbanistică a localitătii nu a ajuns să o înglobeze tramei stradale, așa cum s-a intâmplat în numeroase cazuri din mediul săsesc. Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este constituită din două rânduri de ziduri (incinte) cu traseu oval, dispuse concentric și
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
a afectat și Turda, orașul fiind ocupat vremelnic de curuți. Austriecii au recucerit Turda în anul 1711. Conflictele dintre Curuții promaghiari și Lobonții proaustrieci din anii 1703-1711 au produs orașului mari pagube. Harta Iosefină din anii 1769-1773 ne arată peisajul urbanistic de atunci al orașului Turda: - Conform acestei hărți, Valea Racilor ar fi curs parțial de-a lungul străzii Dr.I.Rațiu, până la intersecția cu str.Mircea cel Bătrân, ceea ce constituie foarte probabil o eroare cartografică. Valea a curs de-a lungul
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
ulterior manueline. În centrul claustrului lui Don Joăo III (fost Claustro dos Felipes) se află o fântână a cărei bază este o cruce templieră. Ordinul lui Hristos, prin Marele Maestru Infante Henrique, a finanțat o serie de îmbunătățiri aduse tramei urbanistice a orașului Tomar. O altă personalitate ce și-a lăsat amprenta pe Ordinul lui Hristos a fost Regele Manuel I, care a devenit Mare Maestru al Ordinului în anul 1484 și Rege al Portugaliei în 1492. Sub conducerea sa s-
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
sfinții mai mari Voievozi Mihail și Gavril, april, 28,1818... Ș-am scris eu, logofătul Constandin al Mitropoliei Brăilei, mai sus tot eu am scris pentru învățătură, iar acuș am temeiu; martie 26,1829"” Biserica Veche este menționată în planul urbanistic al orașului din anul 1834, însă un deceniu mai târziu, în 1846, datorită surpării malului Dunării ea a trebuit să fie părăsită deoarece i s-au crăpat zidurile și era în pericol de prăbușire. Ea poate fi localizată astăzi în
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Asia și contactele comerciale cu Africa sud-sahariană, prin schimbul de textile, arme și sare cu aur, sau contacte cu Asia, prin care cumpărau mirodenii sau mătase . Orașele s-au dezvoltat, dar au apărut altele noi ca Bagdad sau Cairo, dezvoltarea urbanistică depășind cea europeană. Secolele VIII-IX reprezintă apogeul civilizației islamice, Epoca de Aur a Islamului. Acesta a avut influență culturală și economică asupra multor regiuni, inclusiv asupra Europei.
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
perioada Rigvedică, după ce au ieșit din Punjab, spațiul unde codificarea și redactarea textelor vedice a început. Arheologic, perioada cel mai probabil corespunde dintre secolele 12 și 9 îen, de la începutul epocii de fier din vestul Indiei. era al doilea centru urbanistic al civilizației vedice al cărei epicentru s-a mutat spre estul Punjabului, dupa ce puterea o deținuse regatul Kuru la începutul epocii de fier. Această perioadă este asociată cu ce a apărut în jurul anului , și se încheie în jurul anului 600
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
(în ) a fost afectată de-a lungul istoriei de situația economiei și starea politică. Spre sfârșitul secolului al XIX orașul Târgu Mureș cunoaște o dezvoltare urbanistică, însoțită de o creștere a populației, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraș, dar și ca rezultat al conectării municipiului la rețeaua feroviară a Austro-Ungariei. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creștere a
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
de referință sunt : Istoria stațiunii începe în anul 2000, când SRL Skorzonera și firma Horyzont AL au semnat un acord privind construirea unui complex turistic și de agrement funcționabil pe tot parcursul anului. În studiul zonei, precum și în elaborarea Planului Urbanistic General au fost implicate companii de renume din străinătate, printre care firma austriacă Plan-Alp și cea canadiană Ecosign. La sfârșitul anului 2001, pe versantul nordic al Muntelui Bukovel au fost demarate lucrările de punere în funcțiune a primului telescaun cu
Bukovel () [Corola-website/Science/330546_a_331875]