72,558 matches
-
trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite materiale din apă: nisip, bucăți de plante, cu cochilii mici sau cu fragmente de cochilii de scoici. Aceste materiale nu sunt luate la întâmplare, fiecare specie de trihopter ia totdeauna aceleași feluri de materiale, astfel că speciile pot să fie recunoscute și după aceste căsuțe. Larvele stau
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
faptul că 12 din cărțile sale au fost dedicate lui Beruni și activității sale, din care 3 în domeniul geometriei, 3 în domeniul astronomiei, una în climatologie, una în etică, una în domeniul lingvistic, două în astrologie și una despre plantele medicinale. Însă din nefericire, aceste manuscrise nu au fost conservate și nu mai există în ziua de azi. Printre lucrările sale în domeniul științelor exacte se numără și: Kitab fi mabadi-l handasa (Introducere în geometrie) un manual despre geometria elementară
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
acea vreme. Beruni a avut un rol activ în dezvoltarea farmaciei de vârstă mijlocie. În ultimii ani de viață, a scris principala sa carte : “Kitab aș caydana ai-t-tib” (Farmacia în medicină), în care se găseau informații despre 118 feluri de plante medicinale, de origine animală și vegetală. Cartea a reprezentat marele început al farmaciei. La începutul cărții, autorul își expune câteva idei proprii referitoare la contribuția unor vechi oameni de știință în domeniu și despre dezavantajele alfabetului arab în farmacie. După
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
acordat o deosebită importantă denumirilor medicale în diferite limbi și dialecte, întrucât în literatura medicală din acea perioadă erau greșeli frecvente ale anumitor denumiri medicale. Astfel el a explicat aproximativ 4500 de nume din arabă, persana, greacă, indiană, turcă de plante, animale, minerale și medicamente obținute pe baza acestora. Astfel el a contribuit enorm la formarea și păstrarea unor denumiri medicale în acea perioadă. Deși lucrarea lui Beruniy intitulată "Pharmocognisia" nu este o variantă completă, multi autori s-au folosit de
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
favorabili reprezentați de situarea pe una dintre importantele rute transcarpatice, dar și de proximitatea cu regiunea Brașovului. Activitatea economică este cu specific montan creșterea animalelor, exploatarea lemnului și prelucrarea sa industrială. Mai puțin evidențiată este agricultura (culturi de cartof și plante furajere). Ca factori defavorabili pot fi enunțați atât regimul climatic cât și ponderea mai redusă a terenurilor agricole, din totalul suprafeței. Profilul depresiunii se suprapune - în mare, pe două zone, una de terase și pajiști situată la 700-780 m formată
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
apoi se dă țigaia de pe aragaz și se lasă să stea așa până a doua zi când se încălzește din nou amestecul. Apoi se strecoară printr-un tifon, într-un borcan, în care se stoarce și rezidul rămas din prăjirea plantei. Alifia de galbenele se aplică în straturi subțiri pe zonele corpului cu arsuri sau degerături. Tinctura de galbenele Tinctura de galbenele se obține din20-30 grame de flori de galbenele proaspăt culese care sunt introduce într-un de sticlă de un
Gălbenelele, planta minune pentru sănătate by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101300_a_102592]
-
de la noaptea veșnică. POSTUL PAȘTELUI. În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, „unde nu ajung găinile și nu se aud câinii", și căutau rădăcini de iarbă mare sau popâlnic. Când săpau aceste plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe cap în credința că le va crește părul mare și frumos. După spălarea capului, în timp ce se pieptănau
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
tropicale și subtropicale din nordul Africii, Asia și Australia, cu frunze mici, dispuse față în față, și flori frumos mirositoare, a căror culoare variază de la alb la roșu. Este cultivată pentru colorantul obținut din frunzele uscate și zdrobite și ca plantă ornamentată și medicinală. Colorantul numit și el "henna" are o culoare roșcat-maronie și este folosit la vopsirea părului, ca tatuaj și drept colorant industrial. Arbust sau arbore mic foarte ramificat, glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
numit și el "henna" are o culoare roșcat-maronie și este folosit la vopsirea părului, ca tatuaj și drept colorant industrial. Arbust sau arbore mic foarte ramificat, glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul este eliptic sau alungit sau larg lanceolat, de 1-8,5 cm x 0,5-4
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
Iran și Pakistan) până în vestul Indiei, unde încă mai crește în stare sălbatică. De acolo, ea s-ar fi răspândit spre est până în restul Indiei și Indonezia, și spre vest până în Orientul Mijlociu, unde a devenit una dintre cele mai importante plante din Islam. Cu toate acestea, ea era deja menționată în Biblie (în Cântarea Cântărilor) pentru parfumul ei ("kopher" - hena), și în Egiptul antic ("kwpr"). Mai târziu, ea a urmat armatele și comercianții islamici din Arabia până în Spania, Africa de Nord, Madagascar, Insulele
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
a se dezvolta. Se adaptează la o gamă largă de condiții. Tolerează soluri sărace, pietroase și nisipoase, dar de asemenea se adaptează bine și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe versanții dealurilor și în crăpăturile din roci, până la 1350 m altitudine. Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1,4-naftochinona (naftalendiona), care este
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
este în mare măsură limitată la Egipt, nordul Indiei și Java. De culoare verzuie, acesta este obținut prin macerarea florilor în ulei, preferabil în ulei de ben ("Moringa peregrina") care nu râncezește ușor. Henna este larg cultivată în grădini ca plantă ornamentală sau gard viu, și este apreciat pentru parfumul puternic și plăcut al florilor sale, care amintește pe acel al trandafirului chinezesc ("Rosa chinensis"). Lemnul de henna este fin granulat, tare, și timp îndelungat a fost folosit pentru a fabrica
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
și fungicidă, îl face un medicament util pentru uz extern împotriva multor afecțiuni ale pielii și unghiilor. Vopsirea parului cu henna omoară în mod eficient păduchii. În medicina arabă și indiană, preparatele din frunze, care conțin uneori alte părți ale plantei (rădăcina), sunt utilizate în mod eficient ca remediu abortiv și emenagog și pentru a declanșa nașterea. Un decoct din frunze și rădăcini este eficient împotriva unor forme de diaree. În Coasta de Fildeș și nordul Nigeriei, frunzele sunt folosite pentru
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Indigofera (Indigofera) este un gen de plante din familia fabaceelor, cu circa 750 specii răspândite în regiunile tropicale și subtropicale, iar câteva specii ajung în zona temperată a Asiei de Est. Aceasta sunt de obicei arbuști, dar unele sunt plante erbacee, iar unele sunt arbori mici, de
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]
-
Indigofera (Indigofera) este un gen de plante din familia fabaceelor, cu circa 750 specii răspândite în regiunile tropicale și subtropicale, iar câteva specii ajung în zona temperată a Asiei de Est. Aceasta sunt de obicei arbuști, dar unele sunt plante erbacee, iar unele sunt arbori mici, de 5-6 m înălțime. Cele mai multe au un frunziș caduc. Frunzele sunt imparipenat compuse. Florile mici sunt grupate în ciorchine. Din mai multe specii se extrage indigoul, în special din "Indigofera tinctoria" și "Indigofera suffruticosa
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]
-
hrana și adăpostul. Peștele adult se hrănește în principal cu moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme bentonice - insecte, crustacee și viermi. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în luna mai, dar poate avansa sau întârzia în funcție de latitudine și condițiile climatice și de mediu. Depunerea icrelor începe atunci când temperatura apei depășește 8°C și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru conservare în Ordinul Ministerului Mediului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
înotătoare cenușii-gălbui cu reflexe roșcate. Irisul este argintiu sau cu luciri aurii. Se hrănește mai ales cu viermi, crustacei și plancton; prinde, însă, și peștișori și deseori sare din apă, spre a prinde insectele. Depune icre care se lipesc de plante acvatice, în aprilie-iunie. O femelă depune cam 100.000 de icre. Valoarea economică este mare. Are o carne cu multe oase, aceasta este, însă, foarte fină și dulce, mai ales primăvara, când este și destul de grasă. Se pregătește și sărată
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
private și economiști de succes pentru a crea piețe produselor lor. Întreaga populație este devastată de catastrofe frecvente, cu, am fi bolile și epidemiile mortale cauzate de recoltele modificate genetic și de plăgile mutante. Stocul genetic natural de semințe al plantelor globului a fost aproape complet înlocuit cu semințele modificate genetic pentru a fi sterile. Monarhul actual al Thailandei este o regină-copil. Capitala se află sub nivelul mării și este protejată de inundații prin diguri și pompe. Cei mai influenți trei
Fata modificată () [Corola-website/Science/331515_a_332844]