72,558 matches
-
Apa se evaporă în timpul sezonului uscat iar nivelul de salinitate crește până la punctul în care microorganismele iubitoare de sare încep să prospere. Astfel de organisme halofile includ unele cianobacterii (alge albastre-verzi), care își procură propria lor hrană prin fotosinteză precum plantele. Culoarea roșiatică a lacului este rezultatul fotosintezei, cianobacteriile producând un pigment roșu. Crusta de sare alcalină de pe suprafața lacului este, de asemenea, de multe ori de culoare roșie sau roz, produsă de microorganismele care trăiesc acolo. Temperatura ridicată (până la 60
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
În această zonă domină arbuștii și tufele caracteristice stepei mediteranene periferice, ca de exemplu Sarcopoterium spinosum și Calicotome vilosa, care, cu florile lor galbene și aroma lor specifică, înfloresc în luna martie. De asemenea pamantul se acoperă cu soiuri de plante anuale și perene, precum brumărele cu dinți scurți, Echinops, iar pe locuri stâncoase cresc Teucrium comun,Chiliadenus iphionoides, și Pelinul de deșert (Artemisia herba alba). Se mai găsesc geofite, ca de pildă ceapa de mare (Drimia maritima) și Asphodelus ramosus
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
150-200 mm pe an și calcarul dur încurajează o mare răspândire a arbustului Retama raetam (în ebraică „Rotem”) și a vegetației de stâncă ca Teucrium comun, Chiliadenus iphionoides, de asemenea Calycotome villosa, Rhus tripartita și Carlina libanotica. În sud apar plante de deșert, precum Zygophyllum dumosum, Gymnocarpos decander (în jurul râului Nahal Prat). La est de straturile de calcar dur se află dealuri scunde de cretă. Din pricina precipitațiilor scăzute (200-300mm pe an), aici crește Salsola vermiculata, Suaeda asphaltica,Noea mucronata. În albiile
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Șesul dintre dealurile de cretă și badland-urile de marnă servește parțial agriculturii și păstoritului. În acest sector solul este sărat și arbustul capabil să subsiste aici datorita rădăcinilor sale adânci este Salsola vermicolata, și împreună cu el încă un număr de plante anuale ca Aizoon hispanicum, sărăturica albastră sau imortela (ori lavanda de mare cu frunza sinuoasă) albastră (Limonium sinuatum), Salsola volkensii, Spergularia diandra, iar lângă Ierihon Mesembryanthemum nodiflorum (ruda cu ghețișoara). Aproape de sursele pâraielor cresc copaci precum Ziziphus spina-christi (în ebraică
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
sau buretele de Malta (Cynomorium coccineus). În zonă se mai găsește o pădurice de Salvadora persica, la limita de nord a răspândirii ei geografice. În oaze se pot vedea curmali de deșert, Moringa peregrina sau benul alb, mărul de Sodoma, planta otrăvitoare Solanum incanum, Commicarpus plombagineus și altele. În acest sector domina vegetația solurilor sărate în condiții de uscăciune: la nord de Argaman - arbuști ca Salsola vermicolata și Atriplex halimus, mai la sud - Salsola tetrandra, Suaeda palaestina. În sud, pe badlanduri
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Commicarpus plombagineus și altele. În acest sector domina vegetația solurilor sărate în condiții de uscăciune: la nord de Argaman - arbuști ca Salsola vermicolata și Atriplex halimus, mai la sud - Salsola tetrandra, Suaeda palaestina. În sud, pe badlanduri - uneori nu cresc plante de loc, din cauza uscăciunii si aridității, dar în anii cu ploi iarna se pot vedea plante uni-anuale ca Spergularia diandra, Aizoon hispanicum, Mesembryanthemum nodiflorum, Stipa capensis sau iarba de stepa mediteraneană, Plantago ovata (psylium indian sau blond sau ispaghul), Ahronsohnia
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
nord de Argaman - arbuști ca Salsola vermicolata și Atriplex halimus, mai la sud - Salsola tetrandra, Suaeda palaestina. În sud, pe badlanduri - uneori nu cresc plante de loc, din cauza uscăciunii si aridității, dar în anii cu ploi iarna se pot vedea plante uni-anuale ca Spergularia diandra, Aizoon hispanicum, Mesembryanthemum nodiflorum, Stipa capensis sau iarba de stepa mediteraneană, Plantago ovata (psylium indian sau blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
lucru folosind obiectele colecționate. Echipamente precum truse de prim ajutor sau cocktailuri Moltov pot fi și ele găsite sau fabricate folosind obiectele colecționate. Caracteristici precum bară de viață și viteza de fabricare pot fi îmbunătățite prin colecționarea de pastile și plante medicinale. Viața poate fi reîncărcata prin folosirea truselor de prim ajutor.. Deși jucătorii pot ataca inamicii direct, există posibilitatea ca ei să se poată furișa în spatele lor pentru a-i omorî, sau îi pot ocoli. Modul „Listen” le permite jucătorilor
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
pe fiecare parte a capului, pe spate și flancuri. Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu nevertebrate, mai ales cu insecte acvatice, larve de insecte, viermi, moluște și crustacee pe care le caută pe fundul albiei, dar și cu plante: alge filamentoase epilitice și macrofite acvatice, precum și cu detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hrănii devine dominantă. Larvele se hrănesc cu plancton și microorganisme. Masculii ating maturitatea sexuală la circa 2 ani, iar femelele la 2-3 ani. Reproducerea are
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
materialele utilizate: fir metalic și lânica), precum și colecția de tipare de cas rotunde sau păpușare specifice zonei etnografice Vrancea. Patrimoniul de științele naturii (peste 50.000 de piese) numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese de valoare științifică și documentara unicate că cele din colecția de entomologie, familia Panorpide. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Casă datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost construită într-un
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
bondarul de stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), greierul împroșcător ("Dinarhus desipus"), "Idiomacromerus phlomidis, Archirileya inopinata, Eridontomerus arrabonicus, Eurytoma sabulosa, Tetramesa cylindrica, Tetramesa scheppigi". Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbusti, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Flori și ierburi: târtanul ("Crambe tataria"), capul șarpelui
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
vinuri aromate de înaltă calitate. Tehnologiștii vinăriei sub conducerea lui Nikolai Sergheev într-un timp scurt au dezvoltat o compoziția originală de ingrediente, tehnologia de producere a vinului „Buchetul Moldovei” și a altor câteva. La sovhozul, vinăriei, au fost plantate plante aromatice și medicinale pe o suprafață de 20 de hectare. De asemenea, a fost construită o instalație specială de producere a infuziilor din plante aromatice, producția și îmbutelierea vinurilor aromate. Prin '70-80 vinurile „Buchetul Moldovei” se bucurau de o mare
Buchetul Moldovei () [Corola-website/Science/334229_a_335558]
-
de producere a vinului „Buchetul Moldovei” și a altor câteva. La sovhozul, vinăriei, au fost plantate plante aromatice și medicinale pe o suprafață de 20 de hectare. De asemenea, a fost construită o instalație specială de producere a infuziilor din plante aromatice, producția și îmbutelierea vinurilor aromate. Prin '70-80 vinurile „Buchetul Moldovei” se bucurau de o mare popularitate și erau livrate la cramele de îmbuteliere ale „Moldvinprom”-ului în diferite orașe din fosta URSS (Rusia, Ucraina, Belarus și statele baltice). În
Buchetul Moldovei () [Corola-website/Science/334229_a_335558]
-
(pronunție anglicizată: / Roy-bos; pronunție afrikaans: rɔːibɔs, cu sensul de "tufiș roșu"; denumire științifică; Aspalathus linearis) este o plantă din familia Fabaceae (a leguminoaselor) care crește în Fynbos-urile din Africa de Sud. Frunzele sunt folosite pentru a face un ceai denumit rooibos (în special în Africa de Sud), sau, uneori, "redbush tea" (mai ales în Anglia). Ceaiul a fost popular în Africa de Sud de-
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
flavone, flavanone și dihidrocalcone. Frunzele procesate si tulpinile contin acid benzoic și acid cinamic precum și nothofagin. De-a lungul secolelor 17 și 18, călătorii și botaniștii europeni care au vizitat regiunea Cederberg din Africa de Sud au făcut referiri cu privire la abundența unei "plante bune" în scopuri curative. În 1772, naturalistul suedez Carl Thunberg a remarcat că "oamenii de la țară prepară ceai" dintr-o plantă pe care o numesc rooibos sau redbush. Tradițional, localnicii se urcau în munți unde tăiau frunzele fine sub formă
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
și 18, călătorii și botaniștii europeni care au vizitat regiunea Cederberg din Africa de Sud au făcut referiri cu privire la abundența unei "plante bune" în scopuri curative. În 1772, naturalistul suedez Carl Thunberg a remarcat că "oamenii de la țară prepară ceai" dintr-o plantă pe care o numesc rooibos sau redbush. Tradițional, localnicii se urcau în munți unde tăiau frunzele fine sub formă de ac ale plantei sălbatice Rooibos. Acestea erau apoi împachetate în saci și cărate de-a lungul pantelor abrupte pe spatele
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
curative. În 1772, naturalistul suedez Carl Thunberg a remarcat că "oamenii de la țară prepară ceai" dintr-o plantă pe care o numesc rooibos sau redbush. Tradițional, localnicii se urcau în munți unde tăiau frunzele fine sub formă de ac ale plantei sălbatice Rooibos. Acestea erau apoi împachetate în saci și cărate de-a lungul pantelor abrupte pe spatele măgarilor. Frunzele erau tăiate cu topoare și zdrobite cu ciocane înainte de a fi lăsate să se usuce la soare. Coloniștii olandezi de la Cape
Rooibos () [Corola-website/Science/334194_a_335523]
-
le ("Balsaminaceae") sunt o familie de plante angiosperme dicotiledonate cu circa 800 specii, care cuprinde plante ierbacee, anuale, adesea suculente și cu noduri umflate, răspândite mai ales în zonele tropicale având ca tip balsamina ("Impatiens balsamina"). Frunzele sunt întregi, simple, nestipelate, cu dispoziție alternă, opuse sau verticilate
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
le ("Balsaminaceae") sunt o familie de plante angiosperme dicotiledonate cu circa 800 specii, care cuprinde plante ierbacee, anuale, adesea suculente și cu noduri umflate, răspândite mai ales în zonele tropicale având ca tip balsamina ("Impatiens balsamina"). Frunzele sunt întregi, simple, nestipelate, cu dispoziție alternă, opuse sau verticilate. Florile sunt zigomorfe, hermafrodite, pentamere, pintenate (cu un pinten
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus") și trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Luând în considerare amploarea fenomenului, este de înțeles că RuBisCO este cea mai des întâlnită proteină de pe Pământ. Până în anul 2011 erau cunoscute șase căi prin care se poate fixa carbonul în mod autotrof. Ciclul Calvin fixează carbonul în cloroplastele plantelor, algelor și în bacteria alga albastră verde. Ciclul Calvin este de asemenea prezent în bacteria fotosintetică purpurie.
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]