73,246 matches
-
cu merite incontestabile în cercetarea și analizarea regimului antonescian și a situației României în cursul celui de-al doilea război mondial. De exemplu, reputatul istoric Aurică Simion, autorul unor studii și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași ne
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași ne vom mărgini doar la constatarea că ele nu reprezintă altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult mai nocive ni se par în schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții rezidenți pe care inamicul îi are lăsați în localitate"22. Nu este exclus ca informațiile conținute de acest raport, precum și acuzele de colaborare cu Armata Roșie formulate de diverse comandamente militare la adresa evreilor să fi stat la baza deciziei generalului Ion Antonescu de a evacua evreii din oraș, decizie ce a fost comunicată telefonic comandantului garnizoanei Iași colonelul Constantin Lupu la 27 iunie 1941 și reiterată în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
241. 30 aprilie 1942. Nota nr. 82.089 înaintată Cabinetului Militar al Conducătorului Statului de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu concluziile și propunerile privitoare la utilizarea evreilor la munca de folos obștesc, elaborate pe baza principiilor formulate de mareșalul Ion Antonescu în nota nr. 5295/M din 21 aprilie 1942. 242. 1 mai 1942. Nota nr. 82.779 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la cota pe care întreprinderile de stat și particulare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
104.535 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la măsurile adoptate până la acea dată în vederea echipării evreilor din detașamentele exterioare de lucru, starea necorespunzătoare a echipamentului de iarnă al evreilor din aceste detașamente și propunerile formulate în vederea îmbunătățirii situației. 351. 4 decembrie 1942. Nota nr. 104.941 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind planurile de deportare a 280.000 de evrei din România în Guvernământul General, respectiv nota nr. 201.371
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
încă de la început, acesta constituind punctul de plecare pentru toate drepturile recunoscute sau refuzate evreilor. Este greu de conceput că în același timp cineva este evreu în raport cu o lege și nu este evreu în raport cu o altă lege. Aceasta trebuie clar formulat prin statut. În afară de cele arătate mai sus, sunt de asemenea de semnalat următoarele, de care va trebui să se țină seama la întocmirea Statutului propus: a. Decretul-Lege pentru reglementarea situației juridice a evreilor din România din 9 August 1940, prevede
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Echipele din această categorie vor fi repartizate la munca de folos obștesc, în primul rând pentru nevoile armatei și apoi, pentru celelalte instituțiuni de Stat sau particulare pe termene limitate și în raport de numărul echipelor disponibile. Atunci când se vor formula cereri pentru un număr redus de meseriași evrei, echipele se vor putea divide și repartiza la mai multe autorități. IV. Atât echipele prevăzute la punctul II. alineatul 2, cât și cele dela punctul III., vor avea câte un număr de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe calea corespondenței, între evreii din țară și cei din Transnistria, Marele Stat Major a dispus ca evreii din țară să nu poată face comunicări sau întrebări celor din Transnistria, decât prin oficiile județene ale centralei evreilor care le va formula colectiv. Apreciem că este necesar să se adopte și în Transnistria o măsură similară. Vă rog să binevoiți a dispune să se aducă cele de mai sus la cunoștința Guvernământului Transnistriei Direcția P.T.T. pentru a hotărî măsurile de restricțiune respective
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
12.1941-28.08.1943); director al Direcției Justiției Militare (28.08.1943-20.03.1945); la dispoziția Ministerului de Război (20-24.04.1945); trecut în rezervă la 24.03.1945. După război a intrat în vizorul autorităților comuniste, împotriva sa fiind formulate mai multe capete de acuzare: 1) a reprezentat prin activitatea sa unul din "principalele instrumente ale teroarei exercitate de generalul Antonescu"; 2) a împiedicat "prin tergiversări nesfârșite pedepsirea magistraților ucigași"; 3) a ordonat "judecări de procese fără audiere de martori
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în toate sistemele educative, indiferent de nivelul lor de structurare, în funcție de valorile centrale ale culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
face cu ceea ce numeam o cercetare teoretică sau fundamentală, iar dacă este vorba despre o problemă practică, concretă, cercetarea ce se va întreprinde va fi una aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care cercetătorul urmează să o verifice prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale moderne, „cercetarea poate verifica ipoteza de la care pornește la drum prin două feluri de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări bazate pe observația sistematică a situației - în cazul nostru, educative -, pe metode documentare, pe anchetă ș.a.m.d. Prin utilizarea acestora, acumulăm faptele existente, apoi le interpretăm și formulăm concluziile care se vor impune. În cel de-al doilea caz, noi sîntem cei care provocăm faptele să se producă, procedăm prin urmare experimental - nu trebuie să uităm că faptele vor fi produse/se vor produce în funcție de o ipoteză elaborată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetare corelează cu două tipuri de teme de cercetare ce se pot formula. Un tip îl constituie temele pe care le impune realitatea direct, prin faptele pe care le oferă nemijlocit, care așteaptă s. fie utilizate de cercetătorul atent care formulează problema potrivită, sugerată de acele date existente, de la care va porni în cercetare. Și alt tip se referă la temele impuse ca atare, într-o formulare de la care se pornește și care, bineînțeles, se referă la realitate, dar mijlocit. Așadar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Științe Socioumane al Universității din Iași. fapte, iar ipoteza s-a născut de la sine. Este limpede că, împreună cu colegii din colectivul de cercetare, am procedat la o cercetare de tip constatativ, încercînd să stabilim un diagnostic și, în funcție de acesta, să formulăm soluții de ameliorare, deci un tratament, o cale terapeutică. Am lucrat cu un ansamblu complex de instrumente de investigație. Întrucît ne interesa în primul rînd cum se prezenta în mod „obiectiv” sistemul de formare și perfecționare ale cadrelor didactice, am
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiecare elev, deci pe orizontală, poate fi stabilit punctajul total la respectiva probă, care poate fi transformat în note școlare. Cea mai bună procedură de transformare a punctelor în note școlare este cea propusă de Ion Holban (1995). de fapt, formulează în termeni preciși, riguroși - întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea pe care intenționăm s-o întreprindem. Uneori, ea solicită practic să alegem între două sau mai multe posibilități de a răspunde la respectiva întrebare. Așa cum preciza același Dumitru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este o legătură, o conexiune, o corelație între faptele observate în procesele educative și pentru care trebuie să se caute confirmarea; ipoteza este, în fond, începutul de dezlegare a unei probleme”. Au dreptate cei care spun că o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată! Nu întodeauna ipoteza „sare în ochi”, nu mereu se conturează fără efort în fața cercetătorului. Se întîmplă ca acesta să sesizeze existența unei probleme, să reușească s-o și precizeze cu oarecare competență, dar ipoteza să rămînă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de variabile specifice acestei profesii, precum gradul didactic, mediul rural sau urban în care este școala etc. În acest moment, putem trece la etapa a doua a cercetării. 2.4.2.Formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării Mai întîi, vom formula obiectivul cercetării, într-o formă mai generală, implicînd toate variabilele pe care dorim să le analizăm. De exemplu, obiectivul cercetării ar putea suna astfel: „Obiectivul prezentei cercetări a constat în investigarea satisfacției la locul de muncă a cadrelor didactice. Ne-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în ce măsură satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice diferă în funcție de o serie de variabile, precum gradul didactic, ciclul de învățămînt, mediul de rezidență, genul și funcția deținută de către cadrele didactice în instituția de învățămînt”. În continuare, vom urmări să formulăm ipotezele de cercetare. Acestea pot fi de două tipuri: (a) ipoteze unidirecționale, unilaterale (one tailed) și (b) ipoteze bidirecționale, bilaterale (two-tailed). O ipoteză unidirecțională specifică exact direcția relației dintre două variabile. S. luăm cîteva exemple: 1. ? Există o corelație pozitivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai dezvoltată comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la locul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de conducere. Prin urmare, putem formula o ipoteză unidirecțională privind relația dintre funcția cadrelor didactice și satisfacția acestora la locul de muncă. Cînd nu dispunem de argumente teoretice sau empirice privind relația dintre două variabile, ipotezele vor fi bidirecționale. Astfel, în ceea ce privește relația dintre gradul didactic și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare a informațiilor. Avînd în vedere remarcile de mai sus cu privire la definiția formulată de J.H. McMillan, putem afirma că metodologia cercetării se referă la metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare utilizate pentru a colecta, a analiza și a interpreta date despre o realitate, în acord cu specificul temei vizate de cercetător și cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sînt incluși în lucrările mai vechi de metodologie a cercetării, dar sînt menționați de autorii români care au abordat testul docimologic ca instrument de evaluare școlară (Radu, 2000, pp. 217-218). Itemii semiobiectivi pot fi: itemi cu răspunsuri scurte, care sînt formulate concis și specifică în mod clar natura răspunsului corect; itemi de completare, care presupun completarea unui cuvînt sau a unei sintagme într-un text lacunar; itemi structurați, care sînt constituiți dintr-un set de întrebări care au în comun un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
două modalități de utilizare a metodei experților în evaluarea validității de conținut: experților li se poate cere să judece măsura în care itemii instrumentului de cercetare surprind fenomenul sau trăsătura investigată (Evans, 1985) și/sau li se poate solicita să formuleze un set de itemi care să surprindă fenomenul sau trăsătura investigată (Stan, 2002). Deși se consideră că acest tip de validitate nu se poate estima pe baza unor procedee statistice care să crească obiectivitatea judecăților, lucrările recente (Stan, 2002, pp.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
s. conducă spre modul de rezolvare sau investigare a problemei circumscrise în secțiunile anterioare. Obiectivele cercetării trebuie să acopere strict acțiunile întreprinse de cercetător pentru studierea problemei, fără a include generalități fără semnificație în contextul studiului. Ipotezele cercetării pot fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]