72,529 matches
-
1883-1884). Pentru a sublinia sensul decadent al acestei inversiuni malefic-sarcastice, aura Madonei sale este roșie, culoare a păcatului și a angoasei în pictura lui Munch, spre deosebire de aura luminoasă, albă, a Madonei în iconografia tradițională. Corpul ei senzual face un contrast puternic cu fundalul întunecat, părul ei pare să se topească în acest fundal, întunericul este poate chiar sursa sa. Angoasa se desenează și pe fondul unei tensiuni cromatice dintre roșu și negru, combinație cu o puternică conotație sexuală. Madona își desface
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei senzual face un contrast puternic cu fundalul întunecat, părul ei pare să se topească în acest fundal, întunericul este poate chiar sursa sa. Angoasa se desenează și pe fondul unei tensiuni cromatice dintre roșu și negru, combinație cu o puternică conotație sexuală. Madona își desface brațele într-un gest extatic, expunându-și trupul. Vocația definitorie a femeii fatale pe care Munch o întâlnise în persoana norvegienei Dagny Juell (Ducha) sau a lui Tulla Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzual întredeschise, ochii pe jumătate închiși, veșmântul semitransparent subliniind frumusețea corpului care a servit drept cursă delicioasă pentru imprundentul general. Satisfacția decurge nu din împlinirea unei misiuni salvatoare pentru poporul ei, ci din exercițiul de putere exercitat asupra celui mai puternic, deținător prin excelență a tuturor atributelor puterii. Victoria lui Judith se desfășoară pe un alt teren de luptă, cel al războiului dintre sexe, și se încarcă cu ambiguitatea unui erotism caruia îi conferă o aură perversă. În contextul esteticii decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fantezii idealizante, care s-au dovedit nefaste pentru artă, fiind un semn al decăderii ei. Pornit de la München în 1892 și răspândindu-se în anii umărători la Viena și Berlin și apoi în întreaga Germanie, secesionismul era pe atunci deosebit de puternic și Băncilă are meritul de a nu se fi lăsat înrâurit decât în mod trecător de acest curent"382. De asemenea, criticul observă "unele inegalități tehnice și procedee nepotrivite conținutului sau tematicii" și conchide că acestea se datorau expunerii pictorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
putem recunoaște o sensibilitate afină simbolism-decadentismului. Femeia pozează cu capul aplecat, sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se colorează de o sensibilitate puternică. Există aici și o subtilă tensiune între reflexivitate și afect, nuditatea reflectă starea emoțională prin reverie. Frumusețea acestui nud nu mai este asociată cu voluptatea, nu este menită să reflecte o armonie a proporțiilor, ci este trecută prin filtrul sentimentului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicii, la care s-a adăugat prezentarea simfoniei a IX-a de către Gustav Mahler, și ea adaptată spațiului sacerdotal. Klimt și-a organizat Friza în trei tablouri; primul, intitulat Tânjind după fericire, îi înfățișează pe cei slabi solicitând protecția celui puternic, ilustrat în pictură sub chipul unui cavaler în armură, sprijinit într-o sabie pe măsura lui și ieșind dintr-un turn care amintește de octopusul din Jurisprudența, având aceeași morfologie uterină. Două spirite feminine par să anunțe victoria sa. Cavalerul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de superficialitate, înlocuirea profunzimii cu abilitățile tehnice, manierismul și moda cu ușurătățile ei constitutive. Cu siguranță că Luchian traversează o modă, dar faptul în sine se reflectă ulterior în opera sa și este în măsură să ofere un sens mai puternic, dincolo de improbabilele rătăciri-tatonări artistice ale pictorului. Am putea spune că perioada decadento-simbolistă constituie un răgaz mai degrabă fericit lăsat pictorului. Adevărata criză legată de ruinarea rapidă a sănătății sale îl surprinde în această etapă, iar acuitatea pictorului pare să se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească o ierarhie sau un anumit grad de emotivitate, de sensibilitate al fiecărui personaj în parte. Ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaeliților și chiar o posibilă influență directă a picturii lui Edward Burne-Jones cu tabloul, Scările de aur (1876-1880), cum remarcă Edward Lucie-Smith, unde "spațiul este anormal comprimat"464. În treacăt fie spus, aceeași pictură a lui Burne-Jones exercita o fascinație puternică și asupra simboliștilor polonezi, Feliks Jasiński realizând o gravură după ea, marcând astfel "afinitatea între cele două temperamente exprimate printr-un împărtășit rafinament al liniei"465. În opinia criticului, în tabloul lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Crafts. Artiștii români fac cunoștință în Franța și Germania, mediile predilecte de formație artistică, cu diferitele secesionisme. Există o întreagă mișcare caracteristică sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment în pictura venită în special dinspre Franța, Germania și Anglia. Dincolo de accepțiile riguros estetice, putem vorbi de un Zeitgeist, reprezentat de spiritul secesionist, caracteristic pentru fin de siècle, nu numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și artele înflorind. Un geniu care se ivește la un moment dat, schimbă întreg destinul și îndrumarea unui popor; tot de asemenea, mai mult decât armatele sau fortificațiile, o mișcare de artă este o forță pentru o nație. Din imperii puternice dispărute, cu armatele, cu palatele și cu toate splendorile lor, nu ne-au rămas astăzi decât gândirea vreunui poet, gravată în câteva versuri pe o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența unui simbolism latent, identificat negativ ca "sentimentalism". O sculptură precum Sirenă (1900), în stilul 1900, sau Mefistofel (1884), vădesc această dimensiune simbolistă a artei sale, cu o puternică detentă psihologică. De asemenea, și numărul colaboratorilor literari a crescut simțitor. Îi găsim aici pe poetul decadento-simbolist D. Karr (Dimitrie Karnabatt), pe poetul Radu D. Rosetti, dar și pe uitații astăzi, G. Marinescu, George Mezincescu, C. Nutzescu, D. Niculescu sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Asocierea nu este lipsită de semnificație, Salomeea preia rolul bufonului, rol care va evolua până la "danțul" oriental al domnișoarei Hus, avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter prozaic, anecdotic. Demitizarea rolurilor decadente, prozaismul și intertextul subliniază ecartul ironic față de o estetică simbolisto-decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prestigioase exemplare de Femmes-sans-coeur care înscriu fatalitatea în traseul destinal al bărbaților cu care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar Wilde, jucată cu un enorm succes pe scenele teatrelor pariziene, a dat un impuls puternic privilegierii acestei figuri și unei anume reprezentări. Există și o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipurile de mască cu expresii extatice ale Himerelor lui Paciurea. Tratarea are ceva similar hieratismului obținut printr-o intenționată elongație la un El Greco. Expresia ei nu evocă în niciun fel dorința nerealizată sau frustrarea, ci suferința, o suferință atât de puternică, ce a trecut de la cutumiara manifestare feminină a suferinței prin bocet, la tăcere. Capul Sfântului Ioan este înconjurat de o dublă mângâiere, cea a mâinii care-i atinge fața și cea a obrazului Salomeei, acolade pioase care configurează o circularitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un cotlon sau ungher al economiei În care schimbarea sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații puternice, cu toate consecințele asupra tiparelor de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea analizei pe interdependența puternică Între performanța individuală, eficiența organizațională și cerințele societății globale. Organizațiile nu sunt entități statice, ele sunt supuse permanent unor surse de presiune internă și externă. Schimbarea la nivelul organizației, după cum este ea definită Încă din studiile lui K. Lewin (1951
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abordare a schimbării. Stabilitatea organizației, din punctul de vedere al competitivității, se asigură, așadar, răspunzând inovator atât turbulențelor ce pot veni din interior, dar și din exteriorul acesteia. Organizația nu este statică și nici izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că tendințele sociale orientează dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pozitiv; este evaluat negativ În măsura În care obiectul atitudinii este considerat ca inhibând sau deranjând atingerea scopului. Dacă există un număr mai mare de concepții sau convingeri privind Înlesnirea sau Împiedicarea atingerii scopului prin acel obiect atitudinea față de el va fi mai puternică. Această reacție afectivă de evaluare va fi cu atât mai intensă cu cât scopul e mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obicei bază o logică, de aceea subiecții interiorizați sunt și mai reținuți În a-și recunoaște convingerile; există adesea o doză importantă de reținere În exprimarea unor opinii care n-au bază logică; așa cum s-a observat, atitudinea are o puternică componentă afectivă. Atitudini conjuncturale În anul 1930, Într-un hotel din sudul Franței, avea loc zilnic un ceremonial ciudat. Unul din prinții Romanov Îi cerea șoferului să prepare pe loc o spumă de căpșuni și apoi să o mănânce În fața
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care, În general, le respinge. Atitudinile creative și modelarea comportamentului consumatorului Paul Popescu Neveanu (1978), cunoscutul creatolog român, Înscria În linia vectorilor stimulatori și susținători ai creativității creatoare, următoarele atitudini creative importante: a) Încrederea În forțele proprii; b) Înclinația puternică În direcția realizării de sine; c) interesele cognitive și devotamentul față de profesia aleasă care se includ În sensul și scopul vieții; d) atitudinea antirutinieră menită să incite la analiza critică a experienței și să deschidă calea unor noi experimentări; e
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asiatice, ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de descrierile de până atunci. Culturile occidentale prezentau un om independent, contând Întotdeauna doar pe forțe proprii, trăind din realizările personale și având un puternic sentiment al propriei identități.; contactele cu alte persoane sunt instrumente pentru scopurile personale, rivalizează cu alții, preocupat de propriul interes, nu este loial grupului sau instituției În care lucrează și nici persoanelor apropiate (W. Wosinska, 2005, 195). Există Însă, o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă parte, se caracterizează printr-un puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și prețuiește relațiile armonioase În cadrul acestuia. Accentul cade pe sentimentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și prețuiește relațiile armonioase În cadrul acestuia. Accentul cade pe sentimentul puternic al datoriei, iar drepturile și privilegiile apar În plan secund. Schițarea acestor diferențieri poate servi trasării unor puncte de plecare pentru industria de textile și confecții În cunoașterea consumatorului și satisfacerea nevoilor și așteptărilor sale. Vestimentația care se adresează celor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]