72,529 matches
-
de viață și evident, tiparele comportamentale corespunzătoare acestora, cu legătură directă În domeniul achizițiilor mărfurilor. Abordările psihografice au În comun Încercarea de previziune a comportamentului, pe baza informațiilor despre stilul de viață și atitudini. Abordarea psihografică pare să aibă un puternic potențial de previziune În domeniul achizițiilor de mărfuri, În industria furnizoare de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață. Problema nu este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de Îmbogățire a cunoștințelor. Pe baza acestora oamenii tind să planifice, să inventeze să configureze. Persoanele care manifestă acest tip sunt autonome, caută să devină competente În domeniul lor de activitate, cu voință puternică și permanent orientate spre Înțelegere și cunoaștere. Nu doresc doar să stăpânească anumite situații, ci sunt Înclinați să caute soluții pentru a le Îmbunătăți. Sunt preocupați să pună În practică variante inovative și depășesc blocaje generate de teama de nou
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase de produse cu note de eleganță și accente clasice mai mult decât de fantezii temporare. Privind serviciile, acești oameni inovatori se manifestă Împotriva birocratismului și complicațiilor inutile. Tânjesc după
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluatoare și protective. Se prezintă celorlalți ca oamnei de Încredere, respectabili și competenți, cu o conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea și respectul. Atitudinea persoanelor cu acest tip de dispoziție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mod pasiv. De obicei, informațiile obținute pe cale activă sunt rezultatul unor decizii de cumpărare anterioare, care au presupus căutări și dobândirea unei experiențe de către cumpărător. Identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia În memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dacă nu din copilărie, atunci măcar din adolescență. În sprijinul acestei idei vine aprecierea lui A. Adler (1991, 76) că aspirația de a te pune În valoare se manifestă Încă din primele zile de viață și se constituie ca un puternic factor psihologic ce influențează procesul actualizării de sine. Adler leagă aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte din programele educaționale din Învățământul superior care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o situație pot să nu existe sau să fie diferite Într-o altă situație. Tocmai această complexitate a mecanismului de acțiune a motivației au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
respectarea fără echivoc a principiilor stabilite și rezolvarea satisfăcătoare a evenimentelor și problemelor neprevăzute. Integritatea se consolidează când un client simte și Înțelege că a apelat la o companie care nu este doar competentă ci și corectă și cu un puternic simț etic. Pentru realizarea acestor sentimente de Încredere și integirtate companiile elaborează ghiduri și manuale detaliate În care prezintă principiile la care aderă compania În abordarea problemelor din perspectiva clienților. Adeziunea la principiile agreate și de companie și de producător
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunicare și relaționare emoțional empatică este de prim ordin. Această direcție este corelată cu acțiunea de folosire a talentelor angajaților În realționarea cu clienții prin activități de: alinierea talentelor angajaților la așteptările clienților pentru a crea și cultiva relații personale puternice cu aceștia; declanșarea stărilor emoționale de implicare a clienților considerând corect că aceșția sunt persoane În așteptarea unei stări emoționale ce trebuie declanșată, păstrată, Întărită, refăcută; crearea cu consecvență a unor experiențe unice, cu dedicație ce să conducă la intensificarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atracției sexuale. Datele furnizate de Rubinstein pot fi valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă și amănunțită analiză statistică. Totuși, după cum se poate observa, cultura consumului este o puternică forță socială. G. Ritzer (1995) subliniază că banii și puterea de consum reprezintă aspecte importante pentru tinerii care au crescut Într-o societate a cardului de credit. Juliet Schor (1998) evidențiază o altă fațetă a corelației Între anxietate și comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tainelor...” „Calul e cal, măgarul e măgar...” 2. Figurile insistenței : - enumerație: descompunerea unui tot În părți componente: „Nu-l speria căpitane... Boierii sunt slabi la fire; brațul, haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasic sunt comedia și tragedia. Drama este o specie de mijloc, creată de către romantici, ca atitudine anticlasică, mult mai târziu. - tragedia este o specie a genului dramatic, În versuri sau proză, cunoscută din antichitate, cu subiect grav, patetic, cu personaje puternice, aflate Într-un conflict violent, ireconciliabil, cu deznodamânt nefericit, infiorător (tragic). Genul dramatic modern și-a diversificat speciile dramatice În așa măsură, Încât denumirile lor sugerează multitudinea posibilităților de a se exprima În acest domeniu creatorii. Astfel se cunosc: melodrama
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apare și În poezia cultă. ritmul iambic este evident când piciorul metric este iambul U / I. Iambul este un ritm suitor; prin nota lui gravă, este potrivit pentru acele specii ale poeziei culte În care poeții dau glas unor sentimente puternice si tulburatoare, precum În elegie sau meditație. Formele ritmului mai pot fi ternare: dactilic (picior trisilabic / U U ), anapestic ( U U /) si amfibrahic. Ritmul amfinrahic presupune o Îmbinare dintre piciorul metric troheu și iamb, fiind o structură formată din patru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe, În locuri și perioade diferite. Țările unde predomina catolicismul, ori acelea unde protestantismul fusese generalizat, au trăit alte experiențe În timpul Renașterii decât țările ortodoxiste sau islamice. Franța era un deosebit centru cultural, În domeniul filosofiei ori a științelor, cu puternică influență italiană. Anglia și Flandra au preluat din spațiul italian preocupările de natură comercială. În spațiul german, dispersat la vremea aceea, predominante erau Încă ideile feudaliste și lupta pentru putere. Spania și Portugalia se aflau pe o treaptă superioară În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
estetică și etică;gândirea și faptele personajelor au un aspect decorativ, rece și indiferent, fără vreo influență asupra acestora; - creația clasică subliniază necesitatea realizării unei armonii interne a operei, respectarea integrității genurilor și a principiului verosimilității;eroii clasici sunt oameni puternici, proprii lor stăpâni, Își fac mereu datoria, Își Înving propriile sentimente potrivnice. Privită din perspectivă clasică, literatura este rezultatul rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ideal, echilibrat, senin, al perfecțiunii formelor. S-a manifestat În toate artele - literatură, pictură, muzică, arhitectură. ROMANTISMUL Romantismul este o mișcare literară, culturală și artistică, apărută În Europa la sfarșitul secolului al XVIII-Iea și Începutul secolului al XIX-Iea, cu influențe puternice În filosofie, istorie, drept, lingvistică, economie politica etc. Romantismul a luat naștere În Anglia, de unde s-a extins În Germania și Franța, apoi În Întreaga Europă. Acest curent cultural, manifestat nu numai În literatură, dar și În artele plastice și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernii grele petrecute În izolare la Mircești ... poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea „Pastelurilor” ... Pastelurile sunt un șir de poezii .... toate Însuflețite de o simțire așa de curată și de puternică a naturii, scrise Într-o limbă așa de frumoasă Încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române Îndeobște”. Dupa 1883, marcați de drama lui Eminescu, niște tineri poeți, puternic influențați
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Termenul vine dintr-un gen de pictură, culoarea fiind determinantă pentru tabloul propriu zis. Dar dacă pictorul pictează cu „creioane moi”, poetul „picteaza“ cu cuvinte. Modul de expunere este descrierea poetică „Însuflețită”, spune Titu Maiorescu de „o simțire... curată și puternică a naturii ”. TUDOR ARGHEZI - TESTAMENT Vorbind despre Tudor Arghezi, C. Ciopraga spunea: „Nici simbolist, nici clasic, nici tradiționalist, dar Împrumutând din toate, potrivit profilului propriu, poetul „Testament” - ului reprezintă un punct de convergență, fiind un polifonic magistral, asemenea neliniștiților „plopi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
făcea judecată. Într-o zi a venit un boier și ia oferit o funcție la curtea sa. Acest boier, este din Întâmplare, Banul C; el Îl face pe Gheorghe grămătic. Între Gheorghe și Maria, fiica Banului C, se naște un puternic sentiment de dragoste și, ca să nu intre Într-un păcat, Gheorghe părăsește casa protectorului său. Scriitorul a surprins și alte aspecte din viața societății vremii. Astfel, În „Italiana În Algir” ca și mai Înainte În capitolul „Teatrul În Țara Românească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]