73,246 matches
-
ale acestui mesaj au început să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor, cărora "li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea": "Muncitorii nu au patrie. Lor nu li se poate lua ceva ce nu au" (Marx și Engels, 1958, p. 485). Profet al societății comuniste și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul lui N. Baltiiski "Despre patriotism" (1945, nr. 253, 254, 255). Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne a lui Mihai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în manualistica românească. Mai mult, lucrarea poate fi înțeleasă ca un contra-manual, conceput deliberat împotriva dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru "tragedia României sub comunism". Fără a mai fi menționate și toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a condamna comunismul apare ca o necesitate morală imperativă. Vulnerabil la critici substanțiale formulate din diverse unghiuri de atac, cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei, conținutul său manifest moral respingându-i pretenția de apartenență la categoria operelor istoriografice. Acest prim paradox este complicat mai departe de faptul că, deși este formulat mai curând ca rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New Europe Barometers" (NEB), derulate între 1991 și 2004, constituie o resursă unică de date statistice capabilă să ofere posibilitatea de examinare longitudinală a tendințelor atitudinale din fostele societăți comuniste din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la moștenirea comunistă. Răspunsurile formulate la întrebarea " Pe o scală de la +100 la -100, unde +100 înseamnă cel mai bine, iar -100 înseamnă cel mai prost, unde ai situa fostul regim comunist?" pot fi luate ca delimitând categoria indivizilor nostalgici (cei care apreciază pozitiv fostul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în 1952 că au o "opinie bună" despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută dintre germanii din RFG au declarat că se simt "vinovați" față de evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care vorbește C.S. Peirce care aspiră la descoperirea de adevăruri. 32 Pentru anul 1993, datele au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economic, dar după ruptura cu Stalin (1948) a elaborat un nou sistem caracterizat prin slăbirea rolului statului și dezvoltarea asociaților libere de muncitori. A fost primul exemplu al unui „socialism național”. Coexistență pașnică acest concept a apărut după 1945, fiind formulat mai întâi la Conferința de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic și comunist; coexistența pașnică nu a pus capăt
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de atletism, le vom aborda didactic, pe fiecare în parte. 2.1. Predarea, componentă a procesului didactic De la supraapreciere la subestimare, predarea este considerată în procesul didactic actual, o funcție fundamentală a oricărei instituții școlare, ,,nucleul dur” al procesului didactic, formulând cerințe și exigențe cu privire la ,,ceea ce trebuie să știe” și la ,,ceea ce trebuie să facă” un profesor. Predarea este ,,arta de a învăța pe alții”. Trecerea de la training (a învăța pe alții) la learing face ca învățarea să treacă înaintea predării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
priceperilor necesare activităților practice viitoare. Din punctul de vedere al psihologiei fenomenul este considerat a fi mult mai complex și în corelație directă cu personalitatea umană. În lucrarea ,,Teorii ale învățării” E.R. Hilgard (citat de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) formulează următoarea definiție a învățării: ,,este procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului”. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. Din perspectiva analizei acestui complex proces s-au
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. Din perspectiva analizei acestui complex proces s-au formulat tipuri ale învățării și clasificării acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată, și cuprinde șase tipuri de învățare, astfel: * învățarea condiționată; * învățarea perceptivă; * învățarea senzori-motrică; * învățarea motrică; * învățarea verbală; * învățarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
3.Evaluarea, componentă a procesului didactic Pe fondul paradigmei curriculumului, evaluarea este considerată în relație directă cu predarea și învățarea, în sensul contribuției evaluării în reglarea celor două activități. Etimologic, a evalua înseamnă a emite o judecată de valoare (a formula), pe baza unor criterii precise, cu privire la un lucru/acțiune și la proprietățile acesteia/acestora; a determina valoarea unui lucru/activitate (performanță, produs, program, instituție etc.). Pentru a emite o judecată de valoare (o evaluare) trebuie să te raportezi la anumite
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
biochimie, mecanică, în scopul însușirii unei tehnici sportive raționale și eficiente (cu randament maxim). În toate mișcările efectuate în exercițiile și probele de atletism, corpul omenesc este supus legilor mecanicii, sau legile lui Newton, după numele celui care le-a formulat pentru prima oară în secolul XV, Isaac Newton: * legea Ia a dinamicii - ,,orice corp rămâne în starea sa de repaus sau mișcare rectilinie și unitară atâta timp cât nu este silit de forța aplicată asupra lui să-și modifice această stare”. * legea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
părți de propoziție nu se subordonează celeilalte”. Apare aici o contradicție de exprimare, poate și de gândire: subiectul și predicatul depind în egală măsură unul de altul, dar nu se subordonează unul celuilalt. Or, în metalimbajul tradițional (în care este formulată teoria lui V. Șerban), dependență = subordonarea. De aceea, nu se justifică delimitarea interdependenței, așa cum a fost ea prezentată mai sus, de subordonare. De fapt, ca și autorii comentați V. Șerban și D. Crașoveanu și C. Dimitriu interpretează interdependența dintre subiect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]