72,558 matches
-
un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
literaturii de specialitate" din partea USAMV, Cluj-Napoca și Diplomă de Fidelitate pentru activitatea remarcabilă la ridicarea prestigiului USAMV, Cluj-Napoca. Este membru al Societății Naționale de Entomologie Teoretică și Aplicată din România. al Societății de Lepidopterologie Română, al Societății Naționale de Protecția Plantelor, al Societății Specialiștilor în Biologie. Este și membru al Societății Europene de cercetări privind buruienile (EWRS).
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
mai mari. Femelele depun ouăle în băltoace, mlaștini, vase cu apă, găuri în trunchiurile de arbori, sau sub scoarța putredă a trunchiurilor. Larvele sunt acvatice sau terestre și pot fi găsite în zone umede, sub scoarță, lemn putred, mâl sau plante acvatice. Larvele au corpul vermiform, cu tegumentul neted și aproape transparent. Nimfele seamănă cu cele de culicide și au două tuburi respiratorii pe torace.
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
anii 1960. Lucrările sale sunt dedicate anchetei capacităților umane nerezolvate, în special - caracteristicile psihicului, ale minții și ale intelectului. A publicat mai multe articole legate de dezvoltarea cinematografiei științifico-fantastice. A absolvit Institutul de Medicină din Baku, proiectul de diplomă fiind "Plantele medicinale ale Azerbaidjanului". Între 1956 - 1958, Juravliova a scris cinci povestiri SF pline de lirism și optimism tineresc. Povestirea "Rapsodia stelelor" prezintă „poezia siderală” alături de tânăra astronaută Ala Vadimirovna.
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
Conceptul de animal rațional reprezintă un termen definitoriu pentru om, atribuit de cele mai multe ori greșit Metafizicii lui Aristotel; totuși, în Etica Nicomahică, acesta din urmă afirma că există un principiu rațional inerent ființei umane, deasupra facultății nutriției (regăsită la plante) și facultății instinctuale (regăsită la animale), de exemplu: capacitatea de a organiza. Capacitatea din urmă este posibilă datorită facultății imaginației, considerată în Despre Suflet drept o caracteristică importantă a omului. Chiar dacă Aristotel o vedea ca trăsătură umană universală, ea se
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
denumit după un anume "Mr Baron", care a colectat primul exemplar în regiunea Sierra Madre din Mexic. Exemplarele au fost descrise ulterior de Salvin. "Baronia" este diferită printre celelalte specii de papilionidae, având specii de "Acacia" (ca "Acacia cochliacanha") ca plantă larvară. "" are o oarecare importanță datorită relațiilor filogenetice incerte cu alte familii, cum ar fi Parnassiinae. În momentul de față, specia reprezintă subfamilia monotipică Baroniinae și este considerată cea mai primitivă specie de papilionid încă în viață, împărțind caracteristici comune
Baronia brevicornis () [Corola-website/Science/332828_a_334157]
-
un mediu geografic aflat în proximitatea unor comunități de maghiari sau de sași. Textele sale cuprind aproximativ 2000 (3000 după altă sursă) de scene și portrete religioase sub forma unor miniaturi lucrate în acuarelă. Culorile folosite au provenit din diverse plante pe care el însuși le-a adunat și apoi le-a transformat în nuanțele care i-au fost necesare. Miniaturile sale - influențate atât de pictura murală bisericească, cât și de iconografia creștină, la început au fost într-o oarecare măsură
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
și Isadora, cu gazpacho de castraveți și ficat pat de tarta de ciuperci. Câștigătoarea acestei probe a fost Isadora. Pentru că a câștigat Cutia Misterelor, Isadora a primit imuntitate și un avantaj în următorul Test de Inventivitate. Din cele 50 de plante aflate în cămara, Isadora a trebuit sa alegăa câte o plantă pentru fiecare coleg. După cele 60 de minute acordate gătitului, fiecare concurent s-a prezentat în fața juraților cu preparatul pe care aceștia l-au făcut. Patricia s-a prezentat
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
de ciuperci. Câștigătoarea acestei probe a fost Isadora. Pentru că a câștigat Cutia Misterelor, Isadora a primit imuntitate și un avantaj în următorul Test de Inventivitate. Din cele 50 de plante aflate în cămara, Isadora a trebuit sa alegăa câte o plantă pentru fiecare coleg. După cele 60 de minute acordate gătitului, fiecare concurent s-a prezentat în fața juraților cu preparatul pe care aceștia l-au făcut. Patricia s-a prezentat cu cremă de mascarpone cu piure de papaya, Alexandra, cu supă
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]
-
telurice care poartă numele celor ce le-au descoperit și le-au studiat: Curry, Peyré, Palm, Romani, Wismann, Airaudi. Zonele geopatogene erau cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, oamenii își alegeau cu grijă locurile unde își construiau case, cultivau plante, creșteau animale etc. și evitau zonele cu anomalii folosindu-se de instinctul păsărilor și al animalelor. În China antică în perioada împăratului chinez Kung Yu, 2205 - 2197 î.Hr., nimeni nu avea voie să construiască o locuință până ce zona nu era
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
acasă complet schimbat și murise ulterior de cancer. Femeile descoperă un tunel care coboară sub pământ. Biologa insistă să-l denumească turn, deoarece are niveluri și scări. La fiecare nivel, membrele expediției descoperă citate din opere necunoscute, realizate de o plantă care crește pe pereții interiori. În timp ce examinează scrisul, biologa inhalează din greșeală sporii proveniți dintr-un text. Evenimentul îi afectează organismul. Primul semn pe care-l sesizează este imunitatea dobândită la hipnoza pe care psihologa o exercită asupra celorlalte trei
Anihilare (roman) () [Corola-website/Science/333576_a_334905]
-
variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
Ciuperca" Phytophthora "infestans, din clasa Oomycetes, ordinul Peronosporales, familia Phytophthoraceae, specie oligofagă, poate ataca cartofii, tomatele, vinetele și multe specii de buruieni solanacee. Miceliul ciupercii este neseptat, trăiește în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
fost observat activ și în timpul zilei. Datorită unei substanțe mirositoare, denumită mosc (de unde și numele popular de șobolani mirositori), secretată de o glandă perianală situată lângă organele genitale, bizamul își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz, nufăr, apoi puținele fructe, ca cele
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
mirositori), secretată de o glandă perianală situată lângă organele genitale, bizamul își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz, nufăr, apoi puținele fructe, ca cele de nufăr și mai ales fructele cu miez bogat și cu gust de castane ale cornacilor ("Trapa natans
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz, nufăr, apoi puținele fructe, ca cele de nufăr și mai ales fructele cu miez bogat și cu gust de castane ale cornacilor ("Trapa natans"). Consumă și plante din culturile agricole (boabe de porumb și de alte cereale) și cele de legume din apropierea apei, dar și ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Vara se hrănește cu părțile verzi ale plantelor acvatice, iar iarnă cu tulpinile proaspete și
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
castane ale cornacilor ("Trapa natans"). Consumă și plante din culturile agricole (boabe de porumb și de alte cereale) și cele de legume din apropierea apei, dar și ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Vara se hrănește cu părțile verzi ale plantelor acvatice, iar iarnă cu tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz. Cu toate că hrana de iarnă este redusă cantitativ, ea este mai consistentă. Ocazional consumă și hrană de origine animală: larve și adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi). Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi). Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate precum, și a pomilor fructiferi (în terenuri cultivate și livezi). Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la colet. Spre toamna face depozite de hrană, adunând părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane. Greutatea acestor depozite variază între 90-300 g. Sapă foarte
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
Pagubele cele mai însemnate le aduce livezilor de măr, cais, prun și plantelor cultivate ca: hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la colet. Spre toamna face depozite de hrană, adunând părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane. Greutatea acestor depozite variază între 90-300 g. Sapă foarte bine, făcând galerii lungi, de obicei, nu mai adânci de un metru, pe traseul cărora se văd la suprafață mușuroaie de pământ ca la cârtiță, dar mai mici
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
indivizi pe hectar. Reproducerea are loc din primăvară până toamna. Femelele nasc 4-5 pui cu pleoapele lipite în primele zece zile de viață. La o densitate mare a populației devine un dăunător agricol. Este dăunător datorită faptului că distruge rădăcinile plantelor cultivate și cele ale pomilor fructiferi.
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din România) trăiesc în zonele împădurite și pe terenurile cultivate sau cu plante spontane, de la nivelul mării până în pajiștile alpine și din zonele de stepă, până în cele de tundră. Cele mai multe specii de arvicoline sunt erbivore înalt specializate. Multe se hrănesc cu frunziș, consumând cantități mari de frunze pentru a-și satisface necesitățile lor
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]