72,406 matches
-
La un moment dat eroul spune că va trăi o sută de ani, punând o Întrebare logică, firească, Încărcată de mari semnificații; „Ce, nu e bine să trăiești?” asta Însemnând că el este un Împătimit de viață, un optimist În adevăratul sens al cuvântului. Moromete nu-și blestemă niciodată viața sau zilele, cum o fac mulți, cu toate că trece și el prin nesfârșite necazuri și Îndoilei. Acestea nu-i zdruncină nici o clipă echilibrul sufletesc, ori din acest punct de vedere el este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
latura comică a lucrurilor; pe seama lor se distrează copios, În orice Împrejurare ivită Întâmplător. O primă latură comică a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire este o adevărată maladie În spațiul românesc. Obiectul ironiei, dar și refuzul dialogului este fie Tudor Bălosu, pe care Îl Înjură În gând, „pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris În partidul legionarilor. Își bate joc de „facultățile” acestuia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scurgea aici fără conflicte mari.” Mai precis, timpul la care se raportează acțiunea romanului este vara anului 1937. Alcătuit din trei episoade, romanul reprezintă o imagine realistă a satului românesc, de câmpie Într-o vreme liniștită, cum spune autorul, o adevărată monografie, dar să nu se uite că e vorba de o liniște apartentă, pentru că ea se raportează doar la cele câteva luni ale acțiunii romanului. Deși nu cuprinde niște zguduiri sau prefaceri sociale de amploare, acțiunea pune În lumină dramele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
societăți bazate pe concurență și liberă inițiativă, este urmărită de către scriitor de-a lungul Întregului volum. Fără Îndoială, exponentul acestei categorii de țărani este Ilie Moromete, el se află În centrul atenției scriitorului, definindu-se În scurtă vreme, ca un adevărat exponent al acestui univers țărănesc. Acțiune se derulează pe mai multe planuri, scriitorul urmărind prin intermediul acestora destinul mai multor familii de țărani. Un plan urmărește devenirea și existența lui Ilie Moromete, reprezentantul tragismului soartei țăranului mijlocaș care nu urmează În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de interlocutorul tratat cu aparentă considerație.” (spune Dumitru Micu) Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul dublu, eroul aplică În discuție o adevărată strategie, Întinzând curse adversarului, pentru a-i descoperi slăbiciunea cu ajutorul căreia să-l doboare. Un exemplu grăitor Îl constituie discuția din primele pagini dintre el și Tudor Bălosu. Setosul de Îmbogățire cumpără tot ce găsește de la cei aflați În nevoie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie Moromete, o adevărată familie infern, dacă ne gândim că aceasta s-a format din alte două, destrămate de destin. Prima soție a lui Ilie Moromete a murit și el a rămas singur cu trei copii: Paraschiv, Nilă și Achim. Moromete are o soră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plecat Achim la București, capul familiei a crezut În minciunile spuse de cei trei, că băiatul va vinde laptele și brânza și va trimite banii acasă, dar lucrurile nu au stat așa, iar tatăl a aflat de la al lui Parizianu adevărata față a lucrurilor. Achim vânduse deja oile și Își aștepta frații mai mari ca să Împartă banii. Chiar Înainte de sezonul seceratului, Paraschiv și Nilă hotărîseră să fugă și ei la București cu caii, dar Nilă s-a Întors, spre dezamăgirea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la ordinul lui Tipătescu, Îl temperează. Întrunirea publică se Încheie cu huiduieli. Conflictul se stinge Într-un anumit fel, dar Zoe și Tipătescu sunt neliniștiți În actul al IV-lea. Nimeni nu știe unde este Cațavencu. Între timp, spectatorul află adevărata identitate a lui Dandanache, care a reușit să capete un „colegiu” elecoral tot printrun șantaj, asemănător cu cel al lui Nae Cațavencu, atâta doar că el nu Înapoiază scrisoarea, cum ar fi făcut Cațavencu, ci o păstrează, „mai trebuie s-aldată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Brânzovenescu, dependenți unul de altul, fiindu-și unul altuia de folos (farfurie, brânză), Întruchipează motivul personajelor complementare, exemplul lui N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera dramaturgică „Revizorul”. Agamemnon Dandanache (un nume comic de excepție) construiește o adevărată strategie a șantajului, urmărindu-și interesul cu orice preț și provocând numeroase Încurcături. Agamemnon este numele viteazului războinic, strateg și conducator grec de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Caragiale, cuprinse În didascalii (parantezele autorului) ori indicații scenice (sugestii regizorale), prin care dramaturgul Își „mișcă” personajele, le dă viață și credibilitate, făcându-le atât de reale, Încât pare că trăiesc și În zilele noastre. Didascaliile sunt, la Caragiale, adevărate fișe de caracterizare directă. La Pristanda, de exemplu, dramaturgul mentioneaza „(naiv)”, („schimbând deodată tonul, umilit și naiv”), de unde reies principalele trăsături: prostia și servilismul. Lângă numele lui Trahanache, dramaturgul scrie „placid” , iar tertipurile feminine ale Zoei sunt surprinse sugestiv. „Începând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
orășenesc, cu cel țărănesc.” (Florin Manolescu) 3. I. L. Caragiale prozatorul Proza lui I. L. Caragiale se naște din geniul dramaturgic; schițele, momentele, nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de articole toate componentele teatrului: „literatura, arta, scena și administrația.” În articolul cu titlul de mai sus, continuat Întrun alt număr al ziarului „România liberă”, el a continuat critica repertoriului dramatic, mai precis, localizările și plagiatele „plăsmuite după piese franțuzești”, „adevărata boală cronică a teatrului nostru”. Astfel, nechemați, care nu cunosc istoria țării, dau În fiecare an producții „de aceste două soiuri”, și urmează un șir de exemple menite să stârnească hazul: drame istorice cu final stupid, ca „Patrie și domnitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt și o critică profesată de un asemenea „condei”, „trebuie neapărat să fie așa cum este”, adică falsă. Astfel, o piesă stupidă a unui scriitor bătut de toți sfinții... se cheamă un adevărat monument literar.” Un actor „mai puțin decât o mediocritate” lipsit „de orice daruri” devine „iubitul nostru artist”... un „talent admirabil.” „O actriță ridicolă, necioplită” devine , fără comentarii „gingașa și eleganta Cutare.” Directorul teatrului „Își umple punga” și jură ca va
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenă pe „Ucigă-l toaca de coadă” și pentru asta devine „inteligentul și neobositul nostru director.” Prin urmare, Caragiale găsește că presa a adus și va continua să aducă mari deservicii teatrului, de aceea intervenția sa se constituie Într-un adevărat rechizitoriu. Chiar autoritățile „Întemeiate prin legi” investite cu privegherea și cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției. Autorul articolelor raporatate la adevăratul mers al teatrului și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
continua să aducă mari deservicii teatrului, de aceea intervenția sa se constituie Într-un adevărat rechizitoriu. Chiar autoritățile „Întemeiate prin legi” investite cu privegherea și cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției. Autorul articolelor raporatate la adevăratul mers al teatrului și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu seamă competent problemele teatrului În speranța că lucrurile se vot Îndrepta și o vor lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu seamă competent problemele teatrului În speranța că lucrurile se vot Îndrepta și o vor lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să fie unul cu adevărat profesionist. În paginile prezente, s-a realizat un excurs sumar prin opera lui Caragiale și s-a tratat un subiect mai puțin cunoscut, cel privitor la un altfel de demers al dramaturgului, arhicunoscut prin cele patru comedii considerate și azi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
etc. Un univers mărunt e peste tot, atitudinea e de joc, dar meșteșugul poetului e neîntrecut și metafora se insinuează firesc În text pentru a sublinia că esențele cele mari ale vieții există și În lumea măruntă, de cele mai multe ori adevărate și convingătoare și mai statornice, decât În lumea gravă a oamenilor.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eronat că sufletul omenesc este o entitate substanțială, universală, ce poate fi împrumutată, imitată; altfel spus, ei au identificat nepermis cultura cu rațiunea umană abstractă. Autorul și-a asumat sarcina de a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privată românească. Cel puțin o parte a noilor capitaliști români se vor reclama în această perioadă incipientă a primelor inițiative private, care erau orientate spre comerț într-o proporție covârșitoare și care căutau să își extragă profitul - și viitorul capital „adevărat” - din buzunarele populației, adică pe piață. Părea că asistăm la un adevărat proces de „evoluție naturală”, un soi de „concentrare primitivă a capitalului” realizată într-un timp infinit mai scurt decât timpul istoric al capitalismului occidental. Iar succesul, după o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reclama în această perioadă incipientă a primelor inițiative private, care erau orientate spre comerț într-o proporție covârșitoare și care căutau să își extragă profitul - și viitorul capital „adevărat” - din buzunarele populației, adică pe piață. Părea că asistăm la un adevărat proces de „evoluție naturală”, un soi de „concentrare primitivă a capitalului” realizată într-un timp infinit mai scurt decât timpul istoric al capitalismului occidental. Iar succesul, după o primă perioadă de șovăială, părea total. Numărul de mici întreprinzători care își
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
banii pentru a transforma decorurile unui serial american într-o realitate românească, dovedeau un singur lucru: că pot utiliza economia de piață pentru a face bani, dar că nu sunt în stare să transforme acești bani în capital. De vreme ce capitalul „adevărat”, adică banii și producția, se aflau în proprietatea statului, singurul mod de a construi capitalismul „adevărat” în România era privatizarea proprietății de stat. Această teorie simplă, care stătea la baza „terapiei de șoc”, s-a dovedit a fi mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că pot utiliza economia de piață pentru a face bani, dar că nu sunt în stare să transforme acești bani în capital. De vreme ce capitalul „adevărat”, adică banii și producția, se aflau în proprietatea statului, singurul mod de a construi capitalismul „adevărat” în România era privatizarea proprietății de stat. Această teorie simplă, care stătea la baza „terapiei de șoc”, s-a dovedit a fi mult mai complexă în realitate. Către sfârșitul primei jumătăți de deceniu de tranziție, a devenit clar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noutăți semnificative apar în această perioadă de glorie a capitalului autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are loc o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care deopotrivă proprietarii și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, ca și fondurile de investiții pe care capitaliștii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]