73,403 matches
-
comutată pedeapsa în 10 ani de exil. Bastardul este reintegrat în poliție ca sergent. François Villon părăsește Parisul la 8 ianuarie 1463, dar este ajuns din urmă de Bastard care îi taie mâna dreaptă pentru a nu mai putea scrie. Poetul a dispărut de atunci, intrând în legendă. Filmul prezintă existența tumultuoasă a poetului François Villon într-un mediu autoritar dominat de stăpânii medievali și de conducătorii Bisericii Romano-Catolice. Orice încălcare a regulilor impuse de aceștia aducea cu sine arestarea persoanei
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
sergent. François Villon părăsește Parisul la 8 ianuarie 1463, dar este ajuns din urmă de Bastard care îi taie mâna dreaptă pentru a nu mai putea scrie. Poetul a dispărut de atunci, intrând în legendă. Filmul prezintă existența tumultuoasă a poetului François Villon într-un mediu autoritar dominat de stăpânii medievali și de conducătorii Bisericii Romano-Catolice. Orice încălcare a regulilor impuse de aceștia aducea cu sine arestarea persoanei vinovate și chiar și torturarea acesteia. Unii autori au identificat câteva similitudini între
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
hârtie după eliberarea lor. Astfel, poeziile lui François Villon sunt memorate de temnicerul Mathieu (interpretat de Valentin Teodosiu) și transmise de acesta prin viu grai altor persoane, iar astfel opera poetică s-a păstrat deși nu a fost publicată. Între poet și temnicer s-a stabilit un sentiment de amiciție și de încredere, iar Mathieu a devenit astfel un depozitar oral al poeziilor lui Villon. Opera poetică a lui Villon, considerat întemeietorul poeziei moderne franceze, au fost culese și publicate pentru
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
film cu Studioul Cinematografic București, alegându-l pe Sergiu Nicolaescu ca regizor și producător executiv. Nicolaescu realizase până atunci mai multe coproducții și filmase în Franța, Germania și Italia. Regizorul a avut unele temeri cu privire la acest film, dată fiind anvergura poetului în cultura franceză, el afirmând „închipuiți-vă un Eminescu făcut de un francez”. Bugetul filmului a fost de circa patru mi-lioane de dolari, o sumă imensă alocată unui film pentru acele vremuri. Filmul a fost regizat de Sergiu Nicolaescu, secondat
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Franței la premiera de la București și, în semn de protest, Nicolaescu nu s-a mai dus nici el la premieră. Filmul a fost difuzat de televiziunile din Franța (TF1), Germania și Italia (Rai 1) și a avut succes. "François Villon - Poetul vagabond" a fost vizionat de 993.698 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că poetul Romulus Vulpescu, care a tradus dialogurile și versurile în limba română, a dat versurilor "„parcă mai multă savoare, chiar dacă «zăpezile de odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat de mulți colaboratori români, a unui important film francez despre un mare poet francez pentru o televiziune franceză este considerată a fi "„un amănunt demn de reținut”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Viața poetului-tâlhar pe fundalul spectaculos al lumii secolului al XV-lea
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții îi înmânează poetului prima ediție a versurilor sale.”"
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
special în Roma. Pentru a îmbunătăți starea socială a familiei, Lucrezia a aranjat o căsătorie pentru fiul ei, Lorenzo, cu Clarice Orsini. Zestrea fetei a fost de 6.000 de florentini. Lucrezia a scris sonete, pe care le citea faimoșilor poeți, comparându-și propria artă cu a lor. Nimeni nu știe data reală când acestea au fost scrise. Cinci dintre ele sunt cu temă religioasă (povești sacre), opt imnuri și un cântec inspirat din creațiile artiștilor. A scris povești despre Esther
Lucrezia Tornabuoni () [Corola-website/Science/330571_a_331900]
-
Romanul "Orbitor " este un roman al scriitorului român Mircea Cărtărescu. Romanul este considerat atât unul vizionar cât și unul autobigrafic. După ce a debutat ca poet, Mircea Cărtărescu se dovedește a fi foarte preocupat și de proză. O proză atât realistă, cât și onirică, descriptivă și halucinantă. În proza lui Cărtărescu găsim numeroase reverberații ale literaturii sud-americane, dar și influențe dostoievskiene, sau kafkiene, care la Cărtărescu
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
contrastului prin "complementaritate", acele nuanțe opuse care sunt obținute prin culoarea fundalului sau a umbrelor contrastante, în contra-lumină. Aceste idei și multe observații personale despre culori au fost rezumate în două documente fundamentale din teoria culorilor: "Teoria Culorilor" (1810) a poetului și ministrului german Johann Wolfgang von Goethe, și "Legea contrastului simultan de culoare" (1839) a industriașului chimist francez Michel Eugène Chevreul. Pictorii au folosit mult timp mai mult de trei culori primare în paletele lor, la un moment dat considerându
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
cotidiană. Extraordinara bogăție de imagini și împrejurări pe care le punea în joc poemul homeric îngăduie o reconstituire a structurilor de baza ale societății-ocupațiile precum agricultura și păstoritul, formele de avuție și schimb, meșteșugarii, formele de agregare și diferențierele sociale. Poetul Hesiod din Askra, Beotia, a scris cele doua mari poeme, "Teogonia" și M"unci și Zile". Spre deosebire de Homer, opera acestuia ne informează direct despre viața acestuia, amintind de părintele său, plecat din Eolida în căutare de pământ rodnic, de conflictul
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
nobililor. Homer, ca și aedul Demodokos, cânta la ospetele regilor din Feacia și se ospăta în schimbul poveștilor de vitejie, considerându-i pe nobili ca fiind urmașii eroilor. Hesiod formula perceptele unei drepte conduite etico-religioase, increzător în propria-i menire de poet inspirat, intermediar între zei și oameni, mustrând sau laudând fapta celui de rând ori a basileului ca unul care nu depinde de niciunul de pentru pentru a-și duce viața. Idealul lui nu era războinicul viteaz, ci vrednicul gospodar trudind
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
precum și obiecte ce sunt specifice diverselor ocupații. Una dintre săli este organizată sub forma unei camere de oaspeți iar două prezintă portul popular din zonă. Se află la Pârscov, în satul în care s-a nascut la 13 octombrie 1884 poetul, dramaturgul, publicistul și editorul Vasile Voiculescu, personalitate remarcabilă a literaturii românești, membru al Academiei Române. Casa reconstituie atmosfera și etapele vieții și creației scriitorului. Este preluată în administrare de Muzeul Județean din anul 2006. Sunt aici 256 de lucrări din piatră
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”". Celor 3 strofe originale li s-au adăugat apoi alte 6 (una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaște chiar poetul Adrian Păunescu: "„(Acesta este) un cântec pe care trebuie să-l aflați, un cântec care trebuie să rămână și în memoria generațiilor următoare așa cum a rămas în memoria corurilor de de țărani din Transilvania, din Finteușul Mare, spre exemplu, unde
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
economiei. Ea a susținut progresul de minerit a orașelor, multe dintre ele primind legi germane sau diverse privilegii. De asemenea, fiind un om educat, vorbea fluent mai multe limbi și a sprijinit în mod activ cultură. Henric a fost un poet talentat, iar două dintre poemele sale au dost înregistrate în Codex Manesse. Henric al IV-lea a murit subit în anul 1290, la vârsta de nici 32 de ani. Detaliile morții sale, redate de cronicarul Ottokar de Styria, sunt văzute
Henric al IV-lea cel Drept () [Corola-website/Science/330655_a_331984]
-
(n. 17 septembrie 1961, Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia) este un actor și poet din Republica Moldova. s-a născut pe 17 septembrie 1961, în satul Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia. Între anii 1980 și 1982 a studiat la Institutul Superior de Teatru „B. Șciukin” din Moscova. Imediat după finalizarea studiilor devine actor la studioul Moldova-Film și
Gheorghe Grâu () [Corola-website/Science/330685_a_332014]
-
din 2005), trecea printr-o perioadă dificilă a vieții. Pe 19 iunie 2013, la Cinematograful „Odeon”, tânărul regizor Dima Vutcariov a prezentat scurtmetrajul „În cosmos” cu Gheorghe Grâu în distribuție. În decembrie 2014 el a revenit pe scenă și ca poet, după 15 ani, susținând un recital de poezie proprie. Gheorghe Grâu are trei copii, un băiat și două fete (inclusiv cunoscuta actiță rusă Leanca Grâu), de la trei soții.
Gheorghe Grâu () [Corola-website/Science/330685_a_332014]
-
Pesta a luat ființă asociația „Shomrey Dat” (în pronunția așkenază Shomrey Das) (Păzitorii religiei), care la 14 septembrie a supus ministrului Eőtvös spre aprobare o carte de regulamente. El a aprobat-o abia la 18 martie 1868. Organizația, sub conducerea poetului și juristului Albert (Abraham) Farkas, a lui Markus (Meir) Trebitsch și a lui Nathan Abeles, a primit sprijinul rabinilor Avraham Shmuel Binyamin Sofer, Yirmiyahu Loew și Menahem Eisenstaedter. „Shomrei Das” au stat în fruntea luptei taberei conservatoare Majoritatea membrilor asociației
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
(n. 25 ianuarie 1910, Płock - d. 6 septembrie 1988, Londra) a fost un artist avangardist, prozator, poet, eseist, filosof, regizor și compozitor, creator al conceptului de poezie semantica. Scria în trei limbi: polona, franceza și engleză. S-a născut în Płock, într-o familie de medici (tatăl lui a fost Mieczysław Themerson, unul dintre colaboratorii lui Aleksander
Stefan Themerson () [Corola-website/Science/330719_a_332048]
-
un partener al naționalismului politic, fiind un ecou pentru cultura populară și a manifestat un aer general de dispreț pentru ordinea politică conservatoare post-napoleoniene din Europa. Sub această influență, literatura poloneză a înflorit din nou în lucrările unei școli de poeți romantici din secolul al XIX-lea, condusă de Adam Mickiewicz. Mickiewicz s-a concentrat pe teme patriotice și pe trecutul național glorios. Frédéric Chopin, un compozitor măreț al secolului, a folosit istoria tragică a națiunii sale ca o sursă de
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Nuntă scurtă”. Melodia care l-a facut însă celebru este „Cântec pentru Oltenia”, pentru care a compus muzica, versurile fiind de Adrian Păunescu. Cântecul a devenit ulterior imnul clubului de fotbal Universitatea Craiova. În noiembrie 2013, Andrei Alexandru Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, a anunțat cedarea cu titlu gratuit a imnului „Cântec pentru Oltenia” echipei Clubului Sportiv Universitatea Craiova. Din anul 2005 Centrul Cultural din comuna Duda-Epureni îi poartă numele. În anii 2005 și 2007, în luna septembrie, Muzeul Județean „Ștefan
Valeriu Penișoară () [Corola-website/Science/330787_a_332116]
-
de nuntă. Prințesa în vârstă de 15 ani a fermecat repede curtea milaneză cu pofta ei de viață, râsul și chiar extravaganțele sale. Ea a făcut din castelul Sforza centrul unor festivaluri și baluri somptuoase. În plăcea compania filosofilor, a poeților, diplomaților și militarilor. Beatrice avea gusturi bune și se spune că sub influența ei, patronajul soțului ei față de artiști a devenit mai selectiv și Leonardo da Vinci și Donato Bramante au fost angajați la curte. Ea avea să devină mama
Ludovic Sforza () [Corola-website/Science/330785_a_332114]
-
a fost reprezentată de Jan Ostroróg, un publicist politic și reformist, iar Jan Długosz a fost un istoric a cărui anale erau cele mai mari din istoria Europei și o sursă funademntală pentru istoria medievală din Polonia. Filippo Buonaccorsi, un poet și diplomat, care a sosit din Italia în 1468 și a rămas în Polonia până la moartea sa în 1496, s-a stabilit la Cracovia, aceasta fiind o altă societate literară. Cunoscut sub numele de Kallimach, el a scris viețile lui
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]